Blocada Leningradului (1941 – 1944) – ca sa intelegem mai bine suferinta civililor in timpul razboaielor
Asediul Leningradului (în limba rusă: блокада Ленинграда, blocada Leningrada) a fost asediul german al orașului simbol al Uniunii Sovietice, Leningrad (azi Sankt Petersburg) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Planul german a primit numele de cod Operation Nordlicht („Operațiunea Aurora boreală”). Asediul a durat de la 8 septembrie 1941 până la 27 ianuarie 1944.
A fost unul dintre cele mai sângeroase asedii din istoria lumii: Numărul total al rușilor (militari și civili) care și-au pierdut viața este mai mare decât numărul soldaților americani și britanici la un loc pe toată durata celui de-al Doilea Război Mondial.[2]
Cititi va rog mai multe la:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Asediul_Leningradului
Iata si ce a insemnat pentru civili aceasta blocada, conform https://historia.ro/sectiune/general/blocada-leningradului-1941-1944-579980.html
Singura posibilitate de aprovizionare a Leningradului rămăsese pe lacul Ladoga sau pe calea aerului. Inelul de încercuire din jurul oraşului nu era unul complet, având în vedere faptul că armata sovietică a reuşit să păstreze controlul asupra fâşiei de teritoriu dintre Leningrad şi lacul Ladoga. “Drumul vieţii”, aşa cum era numită ruta de aprovizionare pe lacul Ladoga, a ajutat la supravieţuirea oraşului în timpul asediului, mai ales în prima iarnă din 1941 .Tot pe această rută erau evacuaţi şi o parte din civilii din oraş. La fel ca şi Leningradul, ruta de aprovizionare peste lacul Ladoga era ţinta bombardamentelor Luftwaffe.
Populaţia Leningradului a suferit enorm în perioada asediului, şi în special în timpul primei ierni. Întreruperea utilităţilor publice, foametea şi epidemiile au răvăşit tot oraşul . Impactul imediat al blocadei a fost reducerea stocului de alimente, muniţie şi combustibil. Distrugerea depozitului de alimente Badaevski, în urma bombardamentelor germane din 12 septembrie 1941, a agravat şi mai mult criza alimentară. În scurt timp, hrana şi combustibilul au ajuns să fie raţionalizate. Sistemul de raţionalizare era bazat pe norme stricte bazate pe funcţia militară sau pe nivelul de muncă prestat de fiecare individ.
Punctul critic al raţionalizării a fost atins la 20 noiembrie(în perioada septembrie-noiembrie, oraşul a fost complet izolat)atunci când un muncitor primea 375 de grame de pâine, iar un inginer sau lucrător tehnic, 250 de grame. Copii şi alţi aparţinători primeau doar 125 de grame de pâine pe zi(pâine care uneori conţinea un procent de până la 50% celuloză).Nu trebuie uitat faptul că la unele sarcini publice, precum dezăpezirea, copii erau deasemenea obligaţi să participe. Soldaţii primeau 500 grame de pâine. În ciuda acestor raţii atât de mici, activitatea fabricilor şi uzinelor(reprofilate exclusiv pe producţia de război), a şcolilor, a universităţilor, a teatrelor şi a operelor precum şi altor insituţii publice nu a încetat.O mare parte a Simfoniei a VII a Leningradde Dmitri Şoştakovici a fost scrisă în perioada blocadei. Ataşamentul leningrădenilor pentru cultură s-a manifestat chiar şi în aceste condiţii atât de precare.Sărbătorile tradiţionale erau în continuare serbate de locuitori oraşului, în ciuda faptului că existau atâtea lipsuri.Cetăţenii au preferat să moară de frig decât să ardă cărţi de o inestimabilă valoare sau piese de mobilier vechi de 200 de ani. Din ianuarie 1942, în oraş nu mai era nici electricitate şi nici aprovizionare cu apă. Locuitorii erau nevoiţi ca în timpul iernii, să scoată apă din gheaţa râului Neva. Având în vedere că populaţia era obligată să folosească lemne de foc pentru a-şi încălzi locuinţa şi pentru a găti, în oraş au început să apără din ce în ce mai multe incendii, care erau cu greu stăpânite în lipsa unei reţele de apă funcţionale.
Pe străzile Leningradului, corpurile neînsufleţite a celor răpuşi de foamete.frig şi boli era un peisaj macabru care nu mai uimea niciun trecător. Atunci când pământul era îngheţat, autorităţile oraşului foloseau dinamită pentru a crea gropi comune în care îngropau miile de victime răpuse de foamete sau de bombardamente. Moartea era la tot pasul, înregistrându-se chiar şi cazuri de canibalism. Un total de 260 de leningrădeni au fost condamnaţi pentru canibalism. Bandele de tâlhari erau şi ele întâlnite în special după bombardamente, atunci când profitau de haos pentru a fura diferite bunuri. În scopul de a combate tâlhăria, în oraş sunt înfiinţate gărzi de miliţii înarmate.
Fragmente din jurnalul Lenei Muchina, o supravieţuitoare a Blocadei Leningradului
Foametea, disperarea şi moartea au fost cel mai bine descrise de supravieţuitorii înfiorătorului asediu . Lena Muchina, este una dintre supravieţuitorii asediului, care a scris în jurnalul său personal, clipele prin care a trecut în timpul blocadei. Lena a asistat la moartea, pe rând, a întregii sale familii . Într-unul din paragrafele jurnalului său, Lena descrie cum a ajuns să sacrificie animalul de companie, o pisică, pentru a nu muri de foame:
“Astăzi am avut o supă delicioasă de carne cu macaroane.Carnea de pisică va fi suficientă pentru încă două mese.Ar fi bine să mai facem rost de o pisică de pe undeva. Nu m-am gândit niciodată că o carne de pisică poate fi atât de bună şi fragedă” .
Într-o altă secţiune a jurnalului, Lena descrie o zi din luna noiembrie 1941(cea mai critică perioadă din timpul asediului)
“Astăzi am împlinit 17 ani. Stau întinsă în pat cu temperatură şi scriu…. Aka(n.r . prieten de familie) mi-a adus în dimineaţa asta, cele 125 de grame de pâine ale mele şi 200 de grame de dulciuri. Am mâncat deja toată pâinea, iar dulciurile trebuie să-mi ajungă pentru 10 zile”.
Jurnalul său cu propriile ei temeri şi speranţe, reflecta de fapt viaţa tuturor celor care au reuşit să supravieţuiască iadului din Leningrad.
FOTO: Protest pro Palestina la Bucuresti. Ample proteste in lume. La Londra a fost enorm: peste 100 000 de oameni / COMPARATIE: Numarul de civili morti in Ucraina cu numarul de civili morti in Gaza
La mitingul din Bucuresti au luat parte în jur de 600 de persoane, printre care și cetățeni români, nemți, sirieni sau iranieni, conform https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26623710-foto-noi-condamnam-nu-suntem-acord-uciderea-civililor-ambele-parti-cum-fost-protestul-pro-palestina-bucuresti.htm
Colin Kahl, subsecretarul american al apărării, declară că victoria Rusiei este mai rea decât uciderea civililor cu munițiile cu dispersie trimise Ucrainei de către SUA
Sursa: https://www.businessinsider.com/cluster-bombs-us-ukraine-fail-30-percent-of-the-time-2023-7
SUA afirmă că munițiile cu dispersie pe care le oferă Ucrainei rămân neexplodate în mai puțin de 3% din cazuri. Realitatea însă arată că aceste muniții rămân neexplodate într-un număr mult mai mare
De Charles R. Davis, 08 Iulie 2023, Business Insider
- Statele Unite furnizează Ucrainei bombe cu dispersie despre care spun că au o rată de eșec in a exploda de 2,35%.
- Însă utilizările anterioare sugerează ‘rate de eșec de 10% până la 30%’, potrivit unui raport pregătit pentru Congres.
- Bombele cu dispersie care nu reușesc să explodeze pot reprezenta un risc pentru civili, timp de zeci de ani.
Afirmația SUA potrivit căreia munițiile cu dispersie pe care le trimite în Ucraina au o rată de eșec de mai puțin de 3 % este puțin probabil să se susțină în condiții reale, având în vedere că, în trecut, utilizarea acestor arme interzise pe scară largă a sugerat că până la 3 din 10 nu explodează.
La o conferință de presă de vineri, în care a anunțat transferul, Colin Kahl, subsecretarul american al apărării pentru politică, a declarat că rata de ‘eșec’ pentru DPICM-urile de 155 de milimetri furnizate de SUA, sau munițiile convenționale îmbunătățite cu dublă utilizare, este de doar 2,35%. Acesta a făcut o comparație cu o presupusă rată de eșec pentru munițiile cu dispersie rusești, de 30-40%.
„Sunt la fel de îngrijorat ca oricine de circumstanțele umanitare”, a declarat Kahl.
„Însă cel mai rău lucru pentru civilii din Ucraina este ca Rusia să câștige războiul.”
Rata de eșec este importantă, deoarece fiecare bombă cu dispersie care nu explodează imediat reprezintă o amenințare de a exploda mai târziu, când războiul se va încheia. În Laos, de exemplu, care este plin de muniții cu dispersie americane din anii ’70, mii de oameni au murit în timp de pace din cauza faptului că au călcat sau au luat în mână muniții neexplodate.
Majoritatea țărilor au interzis bombele cu dispersie, invocând amenințarea pe termen lung pe care acestea o reprezintă pentru civili. SUA, Rusia și Ucraina nu au făcut acest lucru.
Rate de eșec de 10% până la 30%
Rusia a fost criticată nu doar pentru utilizarea bombelor cu dispersie, ci și pentru că le-a desfășurat în zone civile dens populate. Ucraina insistă că va folosi bombele cu dispersie doar împotriva țintelor militare, experții spunând că, împotriva forțelor rusești înrădăcinate în estul țării, acestea sunt un substitut deosebit de eficient pentru obuzele de artilerie de 155 mm care sunt pe cale să se epuizeze (și pe care SUA nu le pot fabrica suficient de repede pentru a le înlocui).
Însă după cum a relatat The New York Times, utilizarea în trecut a munițiilor specifice pe care le furnizează Statele Unite, sugerează un potențial de vătămare mult mai mare pentru civili după încheierea oricărei bătălii, un studiu al armatei din 2000 indicând o rată de eșec de până la 14% pentru submunițiile M42/46 trase de artilerie.
Armata SUA a declarat că va selecta din stocul său doar munițiile cu dispersie care au fost evaluate ca având o rată de eșec de 2,35%. Dar, chiar și așa, a existat o diferență între afirmațiile din trecut privind eficiența armei și experiența realității din teren.
Un raport din 2022 al Serviciului de cercetare al Congresului, organizație nepartizană, a menționat că deși producătorii susțin că rata de eșec a munițiilor cu dispersie este de doar 2 până la 5%, experții în operațiunile de curățare din lumea reală ‘au raportat frecvent rate de eșec de 10% până la 30%’.
Apărătorii deciziei de a trimite Ucrainei bombe cu dispersie susțin că armele vor salva în cele din urmă vieți prin respingerea unei forțe de ocupație rusești acuzate de crime de război, inclusiv de torturarea și uciderea civililor.
Într-un interviu acordat vineri postului CNN, președintele Joe Biden a declarat că decizia de a trimite Ucrainei bombe cu dispersie a fost una ‘foarte dificilă’, dar a catalogat-o ca fiind necesară, având în vedere că țara nu mai are alternative, respectiv proiectilele de artilerie pe care Statele Unite le furnizaseră anterior.
„Acesta este un război în care contează să ai muniții suficiente”, a spus Joe Biden.
„Iar munițiile lor sunt pe sfârșite.”
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Vladimir Putin condamnă ‘crimele de război comise de Ucraina’
Sursa: https://www.stiripesurse.ro/vladimir-putin-condamna-crimele-de-razboi-comise-de-ucraina_2365935.html
Preşedinte rus, Vladimir Putin, i-a comunicat omologului său francez, Emmanuel Macron, că statele membre ale UE ”ignoră crimele de război comise de forţele ucrainene şi bombardamentele masive asupra Donbasului, care ucid civilii paşnici”, a informat Kremlinul, potrivit agenţiei de presă rusă TASS.
De asemenea, Putin a precizat că Moscova ”rămâne deschisă unui dialog” în negocierile cu Ucraina, în pofida ”inconsistenţei şi nepregătirii Kievului”. În schimb, Macron şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la ameninţarea securităţii alimentare globale, însă omologul său rus a subliniat că sancţiunile occidentale sunt principala cauză, relatează TASS.
”Preşedintele rus a explicat abordarea fundamentală a negocierilor cu reprezentanţii ucraineni. În special, el a subliniat că, în pofida inconsecvenţei şi nepregătirii Kievului cu privire la o colaborare serioasă, Rusia a rămas deschisă unui dialog”, a comunicat Kremlinul.
Putin i-a mai spus lui Marcon că statele membre UE ignoră crimele de război comise de forţele ucrainene.
”S-a subliniat că statele membre ale UE ignoră crimele de război comise de forţele ucrainene şi bombardamentele masive ale satelor şi oraşelor din Donbass, care ucid civili paşnici”, a menţionat serviciul de presă al preşedinţiei ruse într-un comunicat, potrivit TASS.
Liderul rus susţine că ameninţarea la adresa securităţii alimentare globale este determinată în primul rând de sancţiunile occidentale.
De asemenea, cei doi şefi de stat au discutat şi despre securitatea alimentară globală. Serviciul de presă al Kremlinului a precizat că ”partea franceză şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la problema menţinerii securităţii alimentare globale”.
”În acest context, Putin a evocat că situaţia în acest sector a fost agravată în primul rând de sancţiunile ţărilor occidentale şi a subliniat importanţa funcţionării fără impedimente a infrastructurii logistice şi de transport globale”, a mai informat Kremlinul.
Aceasta a fost prima convorbire dintre cei doi şefi de stat din 29 martie, înainte ca Macron să fie reales în funcţia de preşedinte al Franţei.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi omologul său rus Vladimir Putin au avut în jur de 20 de convorbiri telefonice din decembrie 2021, 8 ele de la începutul războiului, pe 24 februarie.
Autor:
Ionel Dancu, Reporter
6 comments