CAMPANIA MOASTE SUB TARANA: Mitropolia Moldovei obliga Schitul Radeni sa ingroape Moastele Cuviosului Iosif

Va amintiti?

Video: MOASTELE UNUI NOU CUVIOS. Iosif de la Radeni, Tg. Neamt, a fost monah doar trei saptamani, dupa ce a dus o viata pacatoasa. A fost găsit neputrezit la 7 ani de la ingroparea sa, pe data de 7 noiembrie 2011

Ei bine, iata ce aflam din articolul MACABRU. Stareţul unei mănăstiri refuză să îngroape trupul unui bărbat, găsit intact după şapte ani VIDEO:

Scandal mare într-o mănăstire din Neamţ. Un stareţ refuză să îngroape la loc trupul unui bărbat găsit neputrezit după şapte ani. Ordinul a venit chiar de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, dar călugărul este de neclintit, potrivit România TV. Preotul spune că bărbatul este sfânt şi a expus rămăşiţele într-o raclă.

În raclă zace nea Ion, fost paznic al unei Cooperative Agricole de Producţie, retras la mănăstire în ultimele trei săptămâni de viaţă. Avea 78 de ani când s-a stins. După şapte ani, călugării l-au dezgropat. Ce au văzut i-a cutremurat: nea Ion era intact.

Vestea că la mănăstirea Rădeni din Neamţ a apărut un sfânt s-a răspândit ca un virus. Oamenii au început să vină în pelerinaj, să se roage lângă racla în care a fost expus nea Ion. La scurt timp au început să apară şi minunile. Călugării susţin că sfântul vindecă bolnavi.

Unii dintre sătenii din Rădeni nu sunt atât de convinşi că nea Ion este sfânt. Omului i-a plăcut viaţa, a avut nevastă şi nouă copii. Stareţul mănăstirii a primit odin de la Mitropolie să îl îngroape pe bărbat, dar călugărul a băgat în pământ doar sicriul. Trupul lui nea Ion a fost pus într-o capelă sub pământ. Superiorii i-au dat preotului o săptămână să se conformeze cerinţelor, altfel ar putea fi alungat de la mănăstire.

Cuviosul schimonah Iosif (1928-2004) descoperit cu moaşte întregi la Rădeni, judeţul Neamţ

Citez integral articolul: Cuviosul schimonah Iosif (1928-2004) descoperit cu moaşte întregi la Rădeni, judeţul Neamt

Cuviosul schimonah Iosif (1928-2004)  
Schitul Sf.Cuv.Parascheva, Rădeni, judeţul Neamţ

Vedeti si: Video: MOASTELE UNUI NOU CUVIOS. Iosif de la Radeni, Tg. Neamt, a fost monah doar trei saptamani, dupa ce a dus o viata pacatoasa. A fost găsit neputrezit la 7 ani de la ingroparea sa, pe data de 7 noiembrie 2011

Sfinţii au fost dintotdeauna văzuţi de oamenii simpli, ca prieteni ai lui Dumnezeu. Cui te poţi adresa cu mai mare încredere, într-o oarecare durere, decât unui prieten apropiat de-al Domnului ? Viaţa acestor oameni care au ajuns la sfinţenie a fost de cele mai multe ori asemănătoare cu cea pe care noi înşine o trăim : plină de păcate, de căderi şi de lacrimi de durere. Însă ceea ce a făcut diferenţa dintre omul păcătos şi sfântul cuvios a fost pocăinţa. Nu pocăinţa îndelungată ca timp, ci adâncă ca trăire. Chiar şi clipa, minutul sincer de pocăinţă, a făcut de multe ori ca omul păcătos să devină un sfânt iubit de Dumnezeu. Viaţa plină de păcate şi neputinţe ale sfinţilor trebuie să ne fie mijloc de întărire, şi nicidecum unul de îndoire. Faptul că un sfânt a trecut prin ce am trecut şi noi, sau şi mai concret : a avut păcate pe care şi noi le avem, ne face să ne apropiem sufleteşte foarte mult de ei. Priviţi la neputinţele sfinţilor şi minunaţi-vă cât de tare s-au ridicat spre sfinţenie! Ce poate fi mai de folos unui creştin ortodox în căutare de dovezi palpabile, decât un sfânt descoperit în zilele noastre, neputrezit după atâţia ani de la îngropare ?
Sfântul despre care vorbim este unul încă viu. Este încă viu, pentru că încă ne ajută. Este încă viu, pentru că se roagă pentru noi. Este încă viu, pentru că Dumnezeu a rânduit cu el o minune. O minune pe care o putem vedea cu ochiul liber… Acum e prieten de nădejde în ceruri, iar bucuria creştinilor ar trebui să fie imensă tocmai pentru că apariţia unui nou sfânt este o nouă treaptă pe care noi putem să o urcăm în drumul spre mântuire, în drumul spre Dumnezeu.
Ioan după numele de botez, se naşte pe data de 25 ianuarie 1928 în comuna Păstrăveni, satul Rădeni. Tatăl său, Zaharia Andrei era născut în Rădenii de Sus, iar mama sa, Pelin Elena, era născută în Boureni. Prin voia lui Dumnezeu, Ioan va rămâne orfan de mamă la doar 14 ani, dar la scurt timp tatăl său se va recăsători cu o femeie din satul Urecheni, pe  nume Elena, care va avea cu tatăl lui Ioan o fiică, pe nume Maria. Mama vitregă nu-l iubea pe tânărul Ioan, astfel că îi va face foarte multe probleme de-a lungul timpului. Aceasta fura mâncare şi ducea la rudele sale, dând vina pe Ioan pentru toate relele. Se spune că există suspiciuni cu privire la moartea mamei naturale a lui Ioan, mai exact cum că aceasta ar fi fost otrăvită de Elena, mama vitregă a acestuia. Odată, atât de tare s-a amărât de ceea ce era acuzat, încât s-a rugat să mănânce viermii toată carnea din casă, lucru care s-a şi întâmplat. Răutatea acestei femei a ajuns până la a-l pune pe tatăl lui Ioan să-şi omoare propriul fiu, care făcând ascultare, ar fi pus capul pe trunchi, pentru a fi decapitat. Smerenia acestuia avea însă să-l salveze de la moartea mucenicească, ce putea fi întocmai cu a fiilor marelui domnitor şi sfânt, Constantin Brâncoveanu. Recăsătoria tatălui va fi motivul pentru care tânărul Ioan va avea de suferit ani întregi, ani de suferinţă care l-au ajutat să ajungă să se sfinţească.