Experimentul lui Mircea: Pamantul nu este plat

Foto: https://www.britannica.com/science/geocentric-model

Cam de cand am blogul am tot scris ca varianta ce o consider corecta este geocentrismul. Cateva exemple:

VIDEO: GEOCENTRISM

Sfinti Parinti despre GEOCENTRISM

Video: MECANICA CEREASCA GEOCENTRICA

SI DACA NU SE INVARTE? S-a convertit Galileo Galiei la geocentrism in ultima parte a vietii sale?

Dupa cum se vede mai sus, la inceput sustineam modelul sfera (aproximativa) fixa.

Pe urma, pe internet a fost promovat in forta modelul Pamant plat fix, pe care din ce in ce mai multi frati il sustin.

Eu sunt dispus sa renunt la a mai crede ca Pamantul este o sfera fixa, daca mi se ofera suficiente dovezi ca ar fi plat. Ca la ideea ca este fix, oricum nu renunt.

Pana atunci, dupa cum cititorii mai vechi deja s-au obisnuit, public atat argumente pro cat si contra.

Pentru azi, iata comentariul fratelui mircea.v postat la PAMANTUL PLAT: Aceasta inregistrare este dovada faptului ca o racheta a lovit Domul?:

Eu am facut experiment pe lungime de 5km, pe un lac, si a iesit ca apa e curba, adica pamant sfera.

Conditiile realizare experiment:

Lac, noapte, frig, vant usor.
Raza pamant 6300km, aprox;
2 surse de lumina puternice la 5km distanta una de alta. (e suficienta si una)
Distanta de la coarda de 5km, la arcul de cerc corespunzator unei raze de 6300km este 50cm.
Daca pamantul ar fi plat, ar trebui sa vezi lumina de la 5km si de la 5cm inaltime.
Am coborat cu ochiul si cu lumina de la 5 km de la 1,5m, pana la 70cm, iar de aici nu am mai vazut lumina. Pe lac erau mici valuri de aprox 15cm. Asa ca se potriveste.
Faptul ca era rece si batea un pic de vant a fost un avantaj in sensul ca nu era umidditate mare deasupra apei astfel incat sa apara fenomene optice care sa afecteze propagarea luminii in linie dreapta.

Cititi va rog si:

CALCULE MATEMATICE ce demonstreaza ca actualul model al PAMANTULUI PLAT are … mari probleme

 

Acești magneți microscopici permit controlul creierului de la distanță

DAILY BEAST: These Microscopic Magnets Let You Remote Control the Brain

Acești magneți microscopici permit controlul creierului de la distanță

CUM FUNCȚIONEAZĂ?

‘Aveți încredere în noi: Este de fapt un lucru bun!’

De Miriam Fauzia, 24 Februarie 2022, DAILY BEAST

Prin amabilitatea Universității din Miami

Dacă credeți că mașinile cu telecomandă sunt distractive, așteptați să auziți asta: Oamenii de știință au dezvoltat o modalitate de a controla de la distanță celulele creierului folosind magneți.

Într-un studiu publicat miercuri în revista AdvancedScience, o echipă de cercetători de la University College London a găsit o modalitate de a atașa mici particule magnetice, sau micromagneți, la celulele cerebrale numite astrocite. Atunci când un magnet mai puternic este fluturat deasupra capului, micromagneții atașați acționează în esență ca niște întrerupătoare mecanice, care încurajează astrocitele în formă de stea să execute funcții specifice, oferindu-le cercetătorilor un anumit grad de control asupra creierului.

„Astrocitele sunt abundente în creier, și sunt esențiale pentru menținerea sănătății creierului”, a declarat Yichao Yu, cercetător în neuroștiințe la UCL, și autorul principal al studiului, pentru The DailyBeast prin e-mail. „În ultimii ani, rolurile lor în reglarea fiziologiei, a cogniției și a comportamentului sunt, de asemenea, din ce în ce mai mult recunoscute”.

De obicei, atunci când oamenii de știință modelează celulele creierului pentru a îndeplini sarcini specifice în laborator, ei modifică genetic aceste celule pentru a fi mai sensibile la lumină sau la prezența anumitor substanțe chimice.

Yu și echipa sa au adoptat o abordare diferită în experimentul lor, renunțând la modificarea genetică și exploatând în schimb faptul că astrocitele sunt sensibile în mod intrinsec la stimulii mecanici. Ei au injectat micromagneți direct în creierul șobolanilor de laborator. Acești micromagneți au fost ghidați de anticorpi pentru a ateriza direct pe suprafața astrocitelor. Când cercetătorii au expus șobolanii la un magnet extern mai mare, forțele magnetice au declanșat o stimulare mecanică care a intensificat activitatea celulară în astrocite.

Ca urmare, astrocitele încărcate cu micromagneți activează în mod esențial partea creierului în care se află. De exemplu, dacă sunt pornite în partea creierului care reglează tensiunea arterială (numită trunchi cerebral), rezultatul este o creștere a tensiunii arteriale, ceea ce este exact ceea ce Yu și echipa sa au observat.

Nici măcar straturile de țesut, os și mușchi nu pot împiedica interacțiunile magnetice să aibă loc – ceea ce înseamnă că aceasta este o modalitate complet neinvazivă de a modifica funcțiile creierului.

„Acesta este unul dintre punctele forte ale abordării noastre”, a declarat Yu. „Țesutul biologic nu împiedică în mod semnificativ câmpul magnetic pe care îl aplicăm. Ca urmare, un câmp magnetic poate ajunge fără probleme la țesutul profund”. Magnetul extern ar putea fi ceva la fel de bine cunoscut și utilizat pe scară largă precum un aparat RMN.

Controlul astrocitelor cu ajutorul micromagneților ar putea deschide o nouă cale de a studia afecțiuni neurologice precum epilepsia și accidentul vascular cerebral. Mai departe, ar putea chiar să ne arate o modalitate de a trata direct aceste tipuri de probleme.

Yu și echipa sa doresc să ducă aspectul neinvaziv al acestei abordări la un nivel superior, și să elimine necesitatea de a deschide craniul pentru a introduce micromagneții pe celulele cerebrale.

În timp ce potențialul lor clinic complet nu a fost încă deblocat, acești mici magneți promit să stârnească o adevărată vâlvă în știința creierului din anii următori.

Experimente pe animale la Neuralink, firma lui Elon Musk. Acuzații de „suferințe extreme”

Sursa: https://www.national.ro/stiri-externe/experimente-pe-animale-la-neuralink-firma-lui-elon-musk-acuzatii-de-suferinte-extreme-752682.html

Deși oamenii de știință continuă să aibă îndoieli serioase cu privire la fezabilitatea proiectului Neuralink de implant cerebral, Elon Musk spune că firma va testa interfața sa om-mașină, un cip conectat direct în creier, începând cu 2022, pe ființe umane.

Deocamdată, potrivit unei asociații americane pentru apărarea bunăstării animalelor, Physicians Committee for Responsible Medicine (PCRM), testele pe maimuțe de laborator au fost responsabile pentru „suferința extremă” adusă animalelor.

Nepăsare la durerea și stresul primatelor

În cauză, un subcontractant al Neuralink, Universitatea din California/Davis, care are un laborator specializat în testarea primatelor, o unitate federală.

Potrivit Business Insider, PCRM a obținut 700 de pagini de documente referitoare la teste pe 23 de primate, inclusiv rapoarte veterinare, necropsii, examene medicale post-mortem.

Documentele în cauză servesc drept bază pentru o plângere depusă la începutul lunii februarie la Departamentul Agriculturii al Statelor Unite, organismul american responsabil cu respectarea bunăstării animalelor.

Plângerea raportează „suferința extremă care rezultă din tratamente inadecvate ale animalelor și natura extrem de invazivă a implanturilor cerebrale experimentale în timpul testării”, scrie Slate.

Monitorizarea zilnică a animalelor, care pare a fi defectuoasă, este pusă sub semnul întrebării, la fel ca și atenția acordată durerii și stresului acestora, precum și prezența intermitentă a unui medic veterinar destinat să gestioneze anesteziile.

Un iad al animalelor

În exemplele folosite de PCRM în plângerea sa, uneia dintre maimuțele testate de laboratorul UC Davis îi lipseau degetele de la mâini și de la picioare, „posibil din cauza autovătămării sau a altor traume nespecificate”.

Pe scurt, PCRM descrie un veritabil iad al animalelor, căruia doar șapte primate i-au supraviețuit în final, înainte de a fi transferate în unitățile Neuralink, care au rupt legăturile cu universitatea în 2020.

Șapte supraviețuitori din 23 de animale în timpul unei campanii de testare care nu ar fi trebuit să implice moartea cobailor: o situație apreciată ca „șocantă”.

Autor: Tudor Borcea

DEZVĂLUIRI: Zeci de ani CIA a finanțat experimente terifiante efectuate pe copii orfani din Danemarca

Natural News: Exposed: For decades, the CIA funded evil experiments on Danish orphans

DEZVĂLUIRI: Zeci de ani CIA a finanțat experimente terifiante efectuate pe copii orfani din Danemarca

De Ethan Huff

Acest articol poate conține afirmații care reprezintă opinia personală a autorului.

Evitați cenzura prin distribuirea acestui link.

(Natural News) Radioul danez a difuzat recent un reportaj despre cum numeroși copii din Danemarca au fost subiectul unor experimente finananțate de CIA în anii 1960 și 1970.

Cu toate că scopul experimentelor rămâne necunoscut, știm că prin ceea ce au trecut acești sărmani copii reprezintă o violare a Codului de la Nürnberg, care stipulează că orice persoană care primește orice fel de „îngrijiri” medicale trebuie să-și dea mai întâi consimțământul informat.

Per Wennick, unul dintre cei 311 participanți și care a fost subiect al misterioaselor experimente, a facut un exposeu despre ce a experimentat și observat. Avea 11 ani pe atunci și povestește cum un orfelinat al autorităților din Copenhaga l-a întrebat dacă vrea să încerce ceva „distractiv” la spitalul local municipal.

„Era descris vag drept o examinare despre cum «simt» copiii”, spune Shadow Proof, preluat de Blacklisted News. „Crezând că e vorba de vreo formă de bun-venit, a acceptat și chiar a primit și o mică sumă de bani pentru participarea lui.”

Wennick spune că a fost forțat să treacă printr-o serie de teste de rutină, unul dintre ele constând în a trebui să asculte în căști sunete puternice, țipete și cuvinte menite să-l sperie. Tehnicienii l-au legat de un scaun în timp ce electrozi atașați de brațe, picioare și piept îi măsurau pulsul, temperatura și nivelul de transpirație.

Aproape incredibil, Wennick a fost victima acestei torturi vreme de 13 ani, până la vârsta de 24 de ani. Abia după alți zece ani Wennick a aflat că fiecare vizită pe care o primea de la serviciile de sănătate de-a lungul vieții sale era raportată direct la Institutul Danez de Psihologie, din motive care nu i-au fost dezvăluite niciodată.

Experimentele daneze pe orfani au făcut parte din programul de control al minții MKULTRA

Mult mai târziu, in 2018, în timp ce se afla la un festival de film în SUA, Wennick a urmărit documentarul „Trei străini identici”, care spune povestea unor tripleți separați intenționat la naștere și oferiți spre adopție unor familii din medii socio-economice diferite în ceea ce a fost descris drept „o acoperire pentru un studiu științific de tipul «natură versus îngrijire» complet neetic”.

Abia în acel moment a rasărit în mintea lui Wennick ideea că și el, în mod similar, s-ar putea să fi fost racolat într-un experiment asemănător și la fel de neetic, după care a aflat că exact așa a fost și că în spate s-a aflat CIA.

După ce a întreprins niște săpături, Wennick a aflat că experimentele la care a fost supus au fost conduse de Zarnoff A. Mednick, un psiholog care a dezvoltat un fetiș din a afla ce îi diferențiază pe pacienții schizofrenici de neuropați și pacienți cu alte disfuncții.

Mednick a ales Danemarca pentru experimentele lui pentru că, la fel ca în SUA, aici există un registru central al populației care permite urmărirea ușoară a subiecților. Mednick a colaborat cu profesorul danez Fini Schulsinger, care realizase un studiu pe 207 copii cu mame schizofrenice, la fel ca și pe un grup de control de 104 copii fără mame schizofrenice, inclusiv Wennick.

Schulsinger a publicat ulterior pentru doctorat o disertație pe marginea proiectului, asupra căreia a intervenit chiar Ministerul Justiției din Danemarca pentru a se asigura că nu va primi o „viva”, ceea ce înseamnă o acuzație publică privind teza lui. Acest lucru s-a întâmplat pentru a păstra secrete culisele studiului.

Wennick a continuat investigațiile pentru a descoperi că o mare parte din bani pentru acest experiment ca venit de la Human Ecology Fund, o organizație de fațada a CIA născută din QKHILLTOP, unul dintre cele câteva programe de control al minții lansate de CIA în anii 1950 pentru a studia presupuse tehnici comuniste de spălare a creierului, cu scopul de a dezvolta strategii de interogare. Acest program a fost mai târziu absorbit de infamul program MKULTRA.

„Una peste alta, investigațiile lui Wennick ridică întrebări sumbre”, spune Shadow Proof. „Pe unde altundeva în lume a mai sprijint CIA experimente neetice asupra oamenilor, la vârste la care aceștia sunt vulnerabili și lipsiți de apărare, și de ce?”

Mai multe știri pot fi găsite pe Evil.news.

Sursele pentru acest articol mai includ:

BlacklistedNews.com

NaturalNews.com

 

Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

“Fact checking” (“verificarea faptelor”) este, de fapt, doar o formă secretă a CIA de programare pentru spălarea creierului

Experimente medicale macabre pe copii, femei, minoritati si detinuti (1845-2007) – TRADUCERE IN ROMANA

 

Finantarile lui Anthony Fauci: experimente cu căței pe care muștele de nisip îi mâncau de vii. Corzile vocale le-au fost secționate

Zero Hedge: Fauci Funded ‘Cruel’ Puppy Experiments Where Sand Flies ‘Eat Them Alive’; Vocal Cords Severed

Fauci a finanțat experimente ‘nemiloase’ care au implicat căței pe care muștele de nisip îi ‘mâncau de vii’; corzile vocale le-au fost secționate

De TYLER DURDEN, 23 Octombrie 2021, ZeroHedge

În timp ce atenția s-a concentrat recent asupra faptului că Institutul Național de Sănătate (NIH) al doctorului Anthony Fauci a finanțat manipularea genetică a coronavirusului liliacului în același oraș în care a apărut pandemia de coronavirus al liliacului, un grup bipartizan de legislatori a cerut răspunsuri cu privire la experimentele ‘bolnave’ pe căței drogați, potrivit The Hill.

„Anchetatorii noștri arată că divizia NIH a lui Fauci, a trimis o parte dintr-o subvenție de 375.800 de dolari unui laborator din Tunisia pentru a droga căței și a le închide capetele în cuști cu plasă, pline de muște de nisip înfometate, astfel încât insectele să îi mănânce de vii”, scrie organizația non-profit ‘White Coat Waste Project’. „De asemenea, ei au încuiat în cuști câini de vânătoare, lăsați singuri în deșert peste noapte, timp de nouă nopți consecutive, ca momeală pentru a atrage muștele de nisip infecțioase.”

După cum a scris Christian Spencer pentru The Hill:

„White Coat Waste Project, organizația non-profit care a semnalat pentru prima dată faptul că banii contribuabililor americani au fost folosiți pentru a finanța controversatul Wuhan Institute of Virology, și-a îndreptat acum atenția asupra lui Anthony Fauci în legătură cu o altă problemă, legată de testarea pe animale – infectarea a zeci de câini cu paraziți care provoacă boli, pentru a testa pe ei un medicament experimental.

Membrii Camerei Reprezentanților, majoritatea republicani, doresc ca Fauci să dea explicații ca răspuns la acuzațiile aduse de White Coat Waste Project, care au implicat drogarea cățeilor.

Potrivit White Coat Waste Project, Administrația pentru Alimente și Medicamente nu cere ca medicamentele să fie testate pe câini, astfel că grupul se întreabă de ce ar fi fost necesar în astfel de experimente.

White Coat Waste susține că 44 de căței din rasa beagle au fost folosiți într-un laborator din Tunisia, Africa de Nord, iar unora dintre câini li s-au îndepărtat corzile vocale, probabil pentru ca oamenii de știință să poată lucra fără a fi deranjați de chelălăielile și lătratul lor necontenit. -The Hill”

Parlamentarii îngrijorați (R: republican, D: democrat –statul pe care îl reprezintă, n.tr.) sunt conduși de reprezentanta Nancy Mace (R-SC), care a declarat într-o scrisoare către NIH că tăierea corzilor vocale este o procedură ‘nemiloasă’ și o „condamnabilă utilizare greșită  a fondurilor contribuabililor”. Lui Mace i se alătură deputații Cindy Axne (D-Iowa), Cliff Bentz (R-Ore.), Steve Cohen (D-Tenn.), Rick Crawford (R-Ark.), Brian Fitzpatrick (R-Pa.), Scott Franklin (R-Fla.), Andrew Garbarino (R-N.Y.), Carlos Gimenez (R-Fla.), Jimmy Gomez (D-Calif.), Josh Gottheimer (D-N.J.), Fred Keller (R-Pa.). ), Ted Lieu (D-Calif.), Lisa McClain (R-Mich.), Nicole Malliotakis (R-N.Y.), Brian Mast (R-Fla.), Scott Perry (R-Pa.), Bill Posey (R-Fla.), Mike Quigley (D-Ill.), Lucille Roybal-Allard (D-Calif.), Maria E. Salazar (R-Fla.), Terri Sewell (D-Ala.), Daniel Webster (R-Fla.) și Del. Eleanor Holmes Norton (D-D.C.) prin intermediul The Hill.

În mod ilar, Snopes cataloghează această poveste ca fiind ‘amestecătură’, deoarece „nu este clar dacă Dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase (NIAID) din cadrul NIH, a aprobat personal proiectul”.

Așadar, bănuțul se oprește acolo unde…

Cum va întoarce Fauci această situație?

Fauci Says Attacking Puppy Torture Is An Attack On Science https://t.co/MQkgmwciu8

— The Babylon Bee (@TheBabylonBee) October 23, 2021

„The Babylon Bee: Fauci spune că atacul împotriva torturii cățeilor este un atac la adresa științei”

„Experimentul Kentler”: Berlinul a plasat intenționat copii în grija unor pedofili timp de aproape 30 de ani

Sursa: https://www.hotnews.ro/stiri-international-24928033-experimentul-kentler-berlinul-plasat-copii-fara-adapost-ingrijirea-unor-pedofili-timp-30-ani.htm

Experimentul a fost desfasurat sub coordonarea psihologului Helmut Kentler Foto: Wikipedia

Autoritățile din Berlinul de Vest au plasat sistematic copii fără adăpost în grija unor bărbați pedofili ca parte a „Experimentului Kentler”, presupunând că aceștia vor fi niște părinți adoptivi iubitori, relatează Deutsche Welle.

Psihologul și profesorul de educație socială Helmut Kentler și-a desfășurat „experimentul” începând cu anii 1970. Copiii fără adăpost erau plasați intenționat în grija unor bărbați pedofili, Kentler argumentând că aceștia vor fi niște părinți adoptivi deosebit de afectivi.

Un studiu realizat de Universitatea Hildesheim a descoperit că autoritățile din Belin au tolerat practica timp de aproape 30 de ani și că pedofilii primeau chiar și ajutor de creștere a copilului.

Helmut Kentler, care s-a stins din viață în 2008, era într-o funcție de conducere la centrul de cercetări în educație din Berlin. Acesta era convins că relațiile sexuale dintre adulți și copii erau inofensive.

Direcția de asistență a copilului din Berlin și autoritățile orașului au ignorat sau chiar aprobat aceste practici.

În urmă cu câțiva ani două dintre victime au ieșit în public cu povestea lor, cercetătorii de la Hildesheim luând la puricat de atunci dosarele de adopție și vorbind cu cei plasați în grija pedofililor.

Aceștia au descoperit „o rețea ce s-a întins în instituțiile de educație”, direcția de asistență a copilului și Senatul de Berlin, în care pedofilia era „acceptată, susținută, apărată”.

Kentler însuși păstra legătura cu copiii și părinții lor adoptivi. Acesta nu a fost pus niciodată sub acuzare: când victimele au ieșit în public termenul de prescripție al faptelor expirase deja.

Acest lucru a împiedicat de asemenea victimele să ceară daune.

Cercetătorii au mai descoperit că o parte a părinților adoptivi erau profesori universitari renumiți, vorbind de o rețea de membri de vază de la Institutul Max Planck, Universitatea Liberă din Berlin și notoria Școală Odenwald din Hessa care a fost epicentrul unui scandal major legat de pedofilie în urmă cu câțiva ani.

Școala Odenwald a fost între timp închisă.

Senatorul berlinez pentru copii, Sandra Scheeres, a descris constatările cercetătorilor de la Hildesheim ca fiind „șocante și oribile”.

Un prim studiu despre „Experimentul Kentler” a fost publicat în 2016 de către Universitatea din Göttingen, cercetătorii instituției afirmând însă că Senatul berlinez nu a manifestat niciun interes pentru a afla adevărul.

Autoritățile din Berlin au promis de anul trecut să facă lumina asupra subiectului.

Considerati ca exista o legatura intre Experimentul Milgram si ceea ce se petrece in numele “luptei impotriva coronavirusului”?

Cititi va rog si:

“La ATI oamenii se omoară. Și eu am omorât oameni. Acești oameni trebuie răzbunați”

Video: O asistenta confirma marturiile de la Sibiu

Video – Celebrul cardiolog Benedek Imre despre moartea fratelui sau, profesorul Benedek Istvan, la ATI Targu Mures: chiar elevii sai l-au legat / Daca astfel procedeaza cu o somitate, ce sanse au anonimii?

Inca o asistenta rupe tacerea: la spitalul Județean Târgu Mureș avem un abator

Un jandarm din Mures a murit dupa ce a asteptat cinci zile in spital sa fie operat. Fiica: „Plangea la telefon. Spunea ca nu mai rezista”

Sechestrat printre morții vii [JURNALUL de A.T.I. al unui internat cu COVID la Arad]

Strigatul disperat al unei tinere bagata la ATI: „Sunt la spital sau la pușcărie?”. In doar 4 zile a murit. Pe 24 decembrie ar fi implinit 27 de ani / INTREBARI: De ce mor aproape toti cei bagati la ATI? De ce continua un protocol la care au promis ca renunta? 

Acuzatii grave aduse de familia unei paciente care a murit la Spitalul Judetean Constanta: „Ii aruncau mancarea pe jos, apoi i-o dadeau”

CUM UCID PROTOCOALELE COVID-19. Cazul Jean Paler

 

Cercetători germani au implantat, apoi au șters, cu succes, amintiri false în mintea oamenilor

NATURAL NEWS: German researchers successfully implant, then delete, false memories in people’s minds

Cercetători germani au implantat în mintea oamenilor și apoi au șters cu succes amintiri false

(Natural News) Ți-ai amintit vreodată ceva din trecut dar care nu s-a întâmplat niciodată? Dacă da, atunci acest fenomen este cunoscut ca fiind o memorie falsă, iar oamenii de știință din Germania susțin că au găsit o modalitate pentru a induce și a implanta amintiri false în creierul oamenilor.

Cercetători din mai multe universități au efectuat o serie de experimente pe pacienți voluntari pentru testări în care au fost induse artificial în mintea lor amintiri false. Folosind tehnici psihologice și trucuri care se bazează foarte mult pe puterea sugestiei prin repetare, echipa de cercetători a implantat cu succes amintiri false în subiecți.

Ceea ce au făcut cercetătorii a fost să creeze povești fictive despre copilăria participanților la teste, dar care conțineau adevăruri amestecate cu câteva minciuni. Apoi au repetat acele povești iar și iar, până când participanții au început să le creadă ca fiind adevărate.

La început, participanților li s-a spus să se joace între timp, deoarece știau ce porțiuni din povești erau minciuni. Cu toate acestea, după un timp, elementele fictive au devenit din ce în ce mai neclare până la punctul în care participanții nu mai puteau deosebi adevărul de ficțiune.

Odată ce acest proces a fost complet, cercetătorii au inversat cursul și au folosit tehnici similare pentru a anula toate amintirile false pe care le implantaseră. Acest lucru s-a dovedit a fi un proces aproape la fel de ușor ca și injectarea amintirilor false în primul rând.

„Ei au cerut voluntarilor doar să identifice sursa memoriei, subliniind în același timp faptul că amintirile false pot fi create printr-un proces de amintire repetată, susținută, că ea însăși poate deveni o formă de condiționare”, relatează RT.

Oare oamenii legii abuzează psihologic suspecții în timpul unui interogatoriu pentru a le implanta amintiri false?

Pe parcursul mai multor sesiuni, voluntarii au fost înștiințați treptat de prezența amintirilor false, permițându-le să le identifice ca fiind ficțiune. Părinții voluntarilor testați, care au participat împreună cu cercetătorii la implantarea amintirilor false, au contribuit și ei, de asemenea, explicând copiilor lor ce s-a întâmplat de fapt.

După un timp, majoritatea participanților au revenit la normal. Un studiu ulterior, un an mai târziu, a constatat că 74 la sută, sau aproape unul din trei participanți nu numai că au respins complet toate amintirile false, dar au și uitat că au fost vreodată implantate.

„Dacă poți aduce oamenii în punctul în care sunt conștienți de asta, îi poți împuternici să rămână mai aproape de propriile amintiri și să excludă sugestia din alte surse”, spune psihologul Aileen Oeberst de la University of Hagen.

Partea înfricoșătoare a tuturor acestor aspecte este că are implicații de anvergură, în special în domeniul aplicării legii și al justiției penale. Dacă cercetătorii au reușit să implanteze cu succes amintiri false folosind astfel de tactici, este posibil ca procurorii, ofițerii de poliție și alte elemente ale forțelor de ordine să facă același lucru.

„Este posibil ca memoria falsă să nu aibă importanță în viața de zi cu zi – dacă îți spun că am avut pui aseară în loc de pizza, s-ar putea să nu mai conteze”, spune Elizabeth Loftus, expertă în memorie falsă.

„Dar memoria foarte precisă contează atunci când vorbim despre aceste cauze legale. Contează dacă tipul rău avea părul creț sau părul drept sau dacă mașina a trecut pe la semafor când era lumină roșie sau verde. ”

Comentând povestea, mulți cititori RT au speculat cu privire la măsura completă a acestei forme de manipulare psihologică. Sentimentul general este că aproape totul în societatea modernă conține un anumit grad de control al minții, care este folosit pentru a manipula societatea prin inginerie socială.

„SUA are ceva mai eficient care funcționează atât ca tortură pentru unii, cât și pentru controlul minții pentru alții. Ei o numesc CNN”, a glumit un comentator al RT.

„Asta face mass-media occidentală”, a scris un altul. „De îndată ce mass-media începe să scrie niște propagandă, adică povești inventate despre orice țară, oamenii intră în isterie.”

Mai multe dintre cele mai recente știri pot fi găsite la Propaganda.news

Sursele pentru acest articol includ: RT.com

Video. Cristian Presura a facut experimentul cu “viermii” din masca. La fel se comporta si “viermii” de pe tricou. Concluzia sa: sunt fibre textile

Dupa cum stiti, aceeasi ipoteza am lansat-o si eu, ca pot fi fibre textile:

Video: Experimentul cu masca, aburii si firele NU dovedeste existenta unei nanotehnologii sub forma de viermi

Cristian Presura considera ca fibrele textile ajung pe masca dupa ce aceasta a fost pusa in buzunar. Eu insa cred ca ar putea fi pe masca chiar si daca o studiezi imediat dupa ce o cumperi, din cauza procesului de fabricatie.

Sa nu ne inchipuim ca mastile se produc intr-un soi de uzine precum in Star Trek. Prin masinariile alea au trecut si alte panzeturi, in ateliere au fost si alte materiale, scamele alea zburatacesc peste tot pe acolo:

Foto: https://e.vnexpress.net/news/business/industries/vietnam-mulls-scrapping-import-tariffs-on-face-masks-4051038.html

Experimentul lui Cristian Presura este important deoarece demonstreaza ca si fibrele textile se comporta la fel cu “viermii” (sau ce-or fi ei) de pe masca. A se comporta la fel nu inseamna insa si a fi la fel.

Concluzia mea e ca experimentul sau reprezinta un urias pas spre lamurirea chestiunii, insa nu 100%.

Efectul Lucifer

EVZ: Oameni transformaţi în bestii. Amănuntele terifiante ale celui mai controversat experiment psihologic din lume | VIDEO

Într-o dimineaţă de duminică, Poliţia din Palo Alto, California, era alertată de un grup de părinţi îngrijoraţi că nu ştiu ce li se întâmplă exact copiilor lor. În urma cercetărilor a rezultat că tinerii răspunseseră unui anunţ dat de psihologul Philip Zimbardo, care realizase un experiment pentru a testa limitele umane.

Mai exact, psihologul american vroia să descopere dacă oamenii obişnuiţi, se pot transforma în oameni răi, sub presiunea circumstanţelor. În 1971, Philip Zimbardo şi echipa lui de psihologi selecta un grup de 24 de studenţi la Stanford – tineri echilibraţi, inteligenţi, fără probleme medicale, care nu au consumaseră niciodată droguri şi care nu au avuseseră vreodată probleme cu legea. Voluntarii au fost împărţiţi, prin tragere la sorţi, în “gardieni” şi “prizonieri”, roluri pentru care au fost plătiţi cu 15 dolari pe zi.
Cum devin răi oamenii buni
“Am vrut să testăm efectele psihologice a ceea ce înseamnă să fii prizonier sau gardian. În acest scop, am simulat condiţii de închisoare în subsolul Universităţii Stanford şi apoi am notat efectele instituţionalizării asupra comportamentului tuturor celor închişi între patru pereţi”, a explicat Zimbardo. Autorul experimentului a subliniat că înainte de începerea experimentului, care trebuia să dureze două săptămâni, toţi voluntarii erau la fel din punct de vedere comportamental şi moral.
Rezultatul? În şase zile, jumătate din tineri s-au transformat în bestii, aducând la disperare cealaltă jumătate. “Experimentul din Închisoarea Stanford”, aşa cum a fost denumit, a devenit cel mai cunoscut şi cel mai controversat experiment psihologic. În urma acestui experiment, psihologul american a scris cartea “Efectul Lucifer. Cum devin răi oamenii buni”.
Ce li s-a făcut “prizonierilor”
“Prizonierii” au fost aduşi în “puşcăria” pregătită în subsolul universităţii, după ce fuseseră ţinuţi în prealabil în beciurile Poliţiei din Palo Alto. Voluntarilor nu li se explicase că vor fi arestaţi de către poliţia locală, care i-a adus în acest fel de acasă iar acesta a constituit şocul real pentru ei. Pe toată durata arestului au fost percheziţionaţi din când în când după ce au fost complet dezbrăcaţi şi li s-a dat cu spray-uri împotriva puricilor şi păduchilor ca să fie umiliţi. Au primit un număr şi au fost îmbrăcaţi cu rochii în loc de uniforme pentru puşcăriaşi, deşi erau de genul masculin. Li s-a interzis să poarte lenjerie de corp, au fost tunşi la zero, au fost puşi în lanţuri şi au fost treziţi cu brutalitate în fiecare noapte la ora 2,30 în sunete de fluier.
Aveau voie să se plimbe doar pe holurile “închisorii”, legaţi la ochi, şi tot acolo au mâncat şi au făcut gimnastică. Celulele au avut gratii şi toaleta a fost improvizată într-o încăpere extrem de îngustă şi întunecoasă la capătul holului. Nu existau ferestre şi nici ceasuri care să le permită să măsoare scurgerea timpului. În celule au fost puse microfoane cu ajutorul cărora au fost înregistrate în secret toate conversaţiile “prizonierilor”. Prin difuzoare se făceau din când în când anunţuri.
Ce li s-a făcut “gardienilor”
Celor din grupul “gardienilor” li s-a explicat doar că trebuie să aibă grijă să fie respectate legile şi să ceară respect din partea “prizonierilor”. Au fost îmbrăcaţi în uniforme kaki şi li s-au dat fluiere şi bastoane împrumutate de la poliţie. Spre surprinderea organizatorilor experimentului, “gardienii” au intrat destul de repede în rol, au inventat pedepse şi au folosit metode psihologice pentru a-i intimida pe “prizonieri”. Nici măcar după ce doi dintre “prizonieri” au renunţat la experiment pentru că nu au mai rezistat presiunilor fizice şi psihice, “gardienii” nu au renunţat să caute metode cu care să domine. În numai câteva zile, “gardienii” au devenit aproape sadici iar “prizonierii” au intrat în depresie. Lucrul acesta a şi dus la întreruperea experimentului după numai şase zile, în loc de două săptămâni, cât era programat.
Revolta şi urmările ei
Luni dimineaţă (experimentul a început duminică) o parte dintre deţinuţi s-au baricadat şi nu au mai vrut să iasă din camera lor, ca răspuns la comportamentul considerat neprietenesc al gardienilor din timpul nopţii. După o analiză rapidă a situaţiei, gardienii au decis să apeleze la forţă şi restabilirea ordinii în închisoare: au folosit un extinctor pentru a-i depărta pe cei trei de uşă şi a intra în celula baricadată.
Odată cu revolta, s-au consolidat antagonisme evidente între participanţii la experiment, “gardienii” privindu-i pe “prizonieri” ca pe nişte fiinţe problematice ce le îngreunau activitatea, iar prizonierii, suferind deja diverse pedepse, au început să aibă comportamente manifeste de dispreţ şi ură faţă de gardieni. Un efect al revoltei a fost acela că “gardienii” au impus un control şi mai strict al activităţilor obişnuite ale deţinuţilor, stabilind ca fiind un privilegiu inclusiv mersul la toaletă.
În cea de-a cincea noapte unii dintre părinţi l-au sunat pe Zimbardo cerându-i să-i ajute cu…contactarea unui avocat pentru eliberarea fiilor lor! Christina Raslash, prietena lui Zimbardo şi absolvent de psihologie, vizitând închisoarea, s-a arătat îngrozită de ceea ce s-a întâmplat, şi a cerut solicitat terminarea experimentului, pe motivul că totul s-a transformat radical.
Conform propriei mărturii, Zimbardo a înţeles că situaţia a degenerat şi că el şi echipa de conducere a experimentului pierduseră contactul cu realitatea, absorbiţi de experiment în sine. Prin urmare, s-a decis terminarea experimentului după numai şase zile.
Experimentul a fost şi a rămas catalogat drept cel mai controversat experiment psihologic din lume, fiind dat exemplu atunci când specialiştii analizează cazuri ale limitelor umane, sau cazuri ale indivizilor normali care devin criminali cu sânge rece.