Daily Mail: comparatie intre magazinele goale din Marea Britanie si cele din Rusia ce gem sub gramezi mari de alimente proaspete si ieftine
Oare cu ADEVĂRAT sancțiunile sunt un dezastru pentru viața din Rusia? În timp ce supermarketurile britanice raționalizează ouăle și legumele – mulțumită, în parte, războiului lui Putin în Ucraina – rafturile dintr-un oraș rusesc de provincie gem sub grămezi mari de alimente proaspete, scrie SUE REID
- În timp ce supermarketurile raționalizează legumele, cetățenii lui Putin nu sunt afectați de astfel de dificultăți
- Imaginile sugerează că sancțiunile mult lăudate ale Occidentului, nu au niciun efect
De Sue Reid, 07 Martie 2023, Daily Mail
Imagini grăitoare arată rafturile magazinelor dintr-un oraș de provincie din Rusia, gemând sub grămezi de alimente proaspete.
În timp ce supermarketurile britanice raționalizează ouăle și o serie de fructe și legume, pe fondul unei penurii provocate, în mare parte, de războiul din Ucraina, cetățenii lui Vladimir Putin se pare că nu se confruntă cu astfel de dificultăți.
Fotografiile au fost realizate într-o hală de alimente, două supermagazine și un magazin de colț din Perm, un oraș cu o populație de mărimea orașului Birmingham, situat în munții Ural, la 24 de ore distanta de Moscova, mers cu mașina. Imaginile sugerează că sancțiunile mult lăudate ale Occidentului împotriva Rusiei, impuse pentru a-l pedepsi pe președintele Putin pentru invazia sa, nu au niciun impact semnificativ.
Mai mult, scenele reprezintă o răsturnare de situație față de acum 40 de ani, când mulți dintre noi urmăreau la televizor imagini jalnice cu rușii din timpul regimului comunist care stăteau la coadă pentru alimente de bază, precum pâine și ouă.
Acum este rândul Marii Britanii să sufere. Supermarketurile de aici raționalizează roșiile, castraveții, ardeii și salata verde, deoarece fermierii britanici se luptă cu costuri mai mari la energie, care îi împiedică să folosească serele pe timp de iarnă, pentru a le cultiva. Fructele moi, printre care și zmeura, sunt, de asemenea, greu de găsit în magazine.
Filton Asda din Bristol. În timp ce supermarketurile britanice raționalizează ouăle și o serie de fructe și legume pe fondul penuriei provocate în mare parte de războiul din Ucraina, cetățenii lui Vladimir Putin nu se confruntă cu astfel de dificultăți.
Piața de alimente din orașul Perm, Rusia. Imaginile sugerează că sancțiunile mult lăudate ale Occidentului împotriva Rusiei, impuse pentru a-l pedepsi pe președintele Putin pentru invazia sa, nu au niciun impact major.
Categoria CA SA NE OBISNUIM: Auchan renunță complet la casele de marcat tradiționale
Până în 2025 toate magazinele Auchan vor avea numai case self check-out, procesul fiind implementat deja în 12 magazine. În consecință, toți angajații din zona caselor de marcat devin consilieri, noul lor rol fiind acela de a acorda consultanță și suport clienților.
Noul sistem pe care retailerul Auchan îl va implementa treptat în toate magazinele sale presupune între 16 și 50 de case self service, în fucție de suprafața unității, potrivite atât pentru un număr redus de produse, cât și pentru cumpărături mai voluminoase, potrivit companiei.
În prezent, 12 dintre magazinele Auchan (hipermarketuri, supermarketuri și magazine de proximitate MyAuchan) din București, Cluj, Constanța, Brașov, Iași și Timișoara sunt deja echipate cu noul sistem de case, urmând ca până în 2025 acesta să fie disponibil în toate unitățile rețelei.
Întregul proces de scanare a cumpărăturilor poate fi realizat în mod individual de către client sau cu ajutorul consilierilor de case, aceștia fiind permanent disponibili pentru a oferi suportul necesar.
După scanarea produselor, clienții pot achita cumpărăturile prin orice modalitate de plată: numerar, card bancar, bonuri de masă digitalizate, etc. De asemenea, noul sistem de case permite scanarea facilă și a cardului de fidelitate MyCLUB Auchan, oferind membrilor numeroase avantaje.
„Evoluția numărului de case self check-out este dovada dinamicii pieței și răspunsul nostru la exigențele de azi ale clienților. Astfel, aceștia vor putea beneficia de un parcurs independent în magazin, accesibil, rapid și simplu, de o soluție adaptată nevoilor lor, cu acceptarea tuturor modalităților de plată și colegi care ajută în cazul în care este nevoie de asistență pentru scanarea produselor. De asemenea, cu noile case de marcat clienții vor avea acces cu ușurință și la beneficiile programului de fidelitate MyCLUB Auchan, precum și la informații privind campaniile derulate în magazine”, a declarat Tiberiu Dănețiu, Director Marketing Auchan Retail România.
„Datorită noului sistem de case, timpul petrecut la casele de marcat se reduce considerabil”, estimează compania.
Dispar casierii de la casele tradiționale
Cum casele obișnuite vor dispărea, toți angajații din zona caselor de marcat evoluează spre o nouă meserie, cea de consilier, noul lor rol fiind acela de a acorda consultanță și suport clienților.
Compania investește în ample procese de formări pentru personalul din acest departament, în urma cărora aceștia vor dezvolta competențele de comunicare și relaționare necesare pentru a acorda consultanță și suport clienților.
„Proiectul de modernizare a caselor de marcat este natural în contextul social aflat în continuă schimbare și reprezintă răspunsul nostru la nevoile clienților și angajaților, dar și un nou pas în transformarea digitală a companiei noastre. Ascultând nevoile clienților și angajaților, am reușit să implementăm o soluție care asigură modernitate, păstrând parcursul asistat de către colegii noștri, și care contribuie la dezvoltarea profesională a acestora”, a declarat Gabriela Gealapu, Manager Național Case.
Casierii evoluează spre o nouă meserie, cea de consilier clienți case
Unul dintre cele mai importante aspecte în procesul de schimbare a parcursului de case îl reprezintă transformarea și evoluția meseriei de casier, spre o profesie mult mai atractivă și dinamică. Astfel, compania investește în ample procese de formări pentru personalul din acest departament, în urma cărora aceștia vor dezvolta competențele de comunicare și relaționare necesare pentru a acorda consultanță și suport clienților.
„Pentru colegii casieri, ceea ce se schimbă este modul în care relaționează cu clientul. De la o meserie tehnică, evoluăm către o meserie care se bazează pe comunicare. Practic, trecem de la o abordare tranzacțională la una relațională, pentru că meseria colegilor noștri din zona caselor de marcat devine una de suport, comunicare și acompaniere a clienților”, a declarat Ioana Toșa, Director Regional Nord.
60% din vânzări se fac prin casele de marcat
Potrivit companiei, peste 60% din încasările cumpărturilor se realizează la casele rapide self check-out, acest comportament fiind accentuat cu precădere în ultimii doi ani. De asemenea, mai multe magazine din rețea înregistrează deja o utilizare exclusivă doar a caselor în care scanarea și plata produselor se fac în regim self check-out.
De asemenea, în continuarea proceselor de digitalizare, pentru o experiență și mai rapidă, clienții vor putea utiliza și Scan&Go, serviciul de self-scan disponibil prin aplicația Auchan App. Prin Scan&Go, membrii MyCLUB Auchan își vor putea folosi propriile smartphone-uri pentru a-și scana singuri orice produs din magazin pe măsură ce le adaugă în coșul de cumpărături, reducând astfel și mai mult timpul petrecut la casa de marcat.
Auchan România are în portofoliu 344 de magazine, cuprinzând 33 de hipermarketuri, 6 supermarketuri și 305 magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care peste 290 în stațiile Petrom, cât și magazinul online auchan.ro.
Comentariu saccsiv:
Ni se spune ca clientii pot achita cumparaturile si prin numerar.
Deocamdata…
Dispar ouale si din Germania pe motiv de … aviara
Sursa: https://flux24.ro/nemtii-raman-fara-oua-de-sarbatori/
Consumatorii s-ar putea găsi din nou în fața unor rafturi goale în curând. Ouăle în special ar putea deveni în curând rare în supermarketuri. Stațiile de ambalare și industria produselor cu ouă întâmpină dificultăți considerabile în aprovizionarea pieței germane cu mărfuri. Situația aprovizionării este agravată de gripa aviară . Potrivit Asociației Federale a producătorilor de ouă Bundesverband Ei (BVei), o îmbunătățire a situației nu se întrevede, scrie Ziarul Românesc din Germania.
„Ouăle au dispărut toate”, a spus președintele BVEI și producătorul de ouă Henner Schönecke la Lebensmittel Zeitung.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
De ce fructele si legumele din supermarket nu se strica si nu au gust
Legumele si fructele din supermarket arata, de multe ori, impecabil. Stralucitoare, in culori vii, frumos asezate, fara urme. Nu numai ca au un aspect atragator, dar se strica mult mai greu.
Legumele si fructele din supermarket pot fi tratate cu o gama larga de substante, de la compusi chimici la diferite extracte. Producatorii nu sunt nevoiti sa le mentioneze pe eticheta pentru ca o mare parte dintre substantele care dau luciul produselor sunt considerate adaosuri de productie, nu ingrediente, potrivit digiworld.tv.
Substanta care da luciul produselor poate sa provina din spalaturi in clorina, ceara de plastic sau tratamente chimice. Poate include ceara polietilena, produsa din compusi petrolieri, dar si selac, adica rasina produsa de carabusi.
„Aceste tipuri de ceara contin de multe ori fungicide, precum imazalil. Personal, n-as vrea sa ating sau sa mananc aceste substante toxice deloc, cu atat mai mult in cantitatile pe care organele de reglementare le considera „doze sigure”,” a declarat Joanna Blytham, autoarea cartii Swallow This, ce detaliaza secretele industriei alimentare, potrivit sursei citate.
Ea a mai spus si ca apa cu sapun poate sa curete acest invelis, dar nu in totalitate.
De multe ori, fructe si legume de sezon cumparate din supermarket nu au gust. Substantele chimice folosite pentru cresterea accelerata pot afecta ficatul, rinichii si sistemul nervos central.
Sunt supuse unor tratamente cu pesticide si pulverizate cu substante care sa le faca mai rezistente.
Un raport al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania releva faptul ca intr-un fruct sau leguma din hipermarket sau piata agroalimentara pot sa existe pana la 7 tipuri de pesticide. Unele fructe exotice, cum sunt rodiile, contin ciprodinil, un pesticid periculos, gasit de 38 de ori peste limita admisa.
Cum recunoastem fructele si legumele tratate cu pesticide?
Unele fructe si legume din supermarketuri au lipite pe ele stickere, care contin un cod format din 4 sau 5 cifre si arata cum a fost crescut produsul: ecologic, cu pesticide, sau daca a fost modificat genetic, potrivit digi24.ro.
Daca un fruct are codul de pe autocolant format din 4 cifre, inseamna ca a fost crescut conventional, adica s-au folosit ingrasaminte chimice si pesticide. Cele care incep cu 8 arata faptul ca vegetalele respective au fost modificate genetic. Daca, in schimb, codul incepe cu cifra 9, inseamna ca produsul a fost cultivata ecologic.
Despre relocarea la tara, teoria consumerismului … in viziunea lui Ion Creanga.
Un text scris de fratele Un Razes in 2018:
Despre relocarea la tara, teoria consumerismului … in viziunea lui Ion Creanga.
Ce-or fi avand astea in comun cu plaiesu’ nostru drag? Pai intai sa vedem ce zice (sic, ca asa-i acu cu internetu’) si apoi sa imi ingaduiti un comentariu.
Oltenii la Iaşi
de Ion Creangă
Ce răsună? Ce s-aude?
Ce glas dulce românesc?
Ce flăcăi ca bradul verde
Ochii noştri îi uimesc?
Sunt olteni,scăparea noastră
Bucuraţi-vă, ieşeni
Voi cu inima creştină,
Cumpăraţi de la olteni.Oltul falnic prin copiii-şi
Zice Prutului scârbit:
-Dulce frate,fii pe pace,
Steaua ta a răsărit…..!
La cel glas de mângâiere
Geme sufletu-n duşmani
Voi cu inima creştină
Nici un ac de la jidaniMică e lumina încă
Dar credinţa-n Cel de sus
În Părintele dreptăţii
Şi-ntunericu-i răpus
Soarele frumos luci-va….
Bucuraţi-vă, ieşeni !
Voi cu inima creştină,
Cumpăraţi de la olteniIazmele otrăvitoare,
Duhul rău şi necurat,
Vai, destul ne-au supt puterea
Şi viaţa ne-au secat.
De pe ochii voştri rupeţi
Pânza-ntinsă de duşmani !
Voi cu inima creştină,
Nici un ac de la jidani !Fraţii certe-se-ntre dânşii
Fiii cu părinţii lor !
Dar blăstăm cu foc s-ajungă
Pe acel cutezător,
Care fără de iubire
S-ar uita la cei munteni !
Ascultaţi români cuvântu-mi :
Cumpăraţi de la olteni !Şi atunci viaţa noastră
Precum râul cristalin,
Se va scurge limpezită
De otravă şi venin.
Morţii noştri n-or mai plânge
Sub călcâie de duşmani.
Sus dar, inimile voastre !
NICI UN AC DE LA JIDANI !
Am fost oarecum uimit de numarul de vizualizari despre gradinarit, supravietuire, apocalipsa, profetii etc. in articolele de pe site, fata de chestiuni mai profunde: (in)cultura, continuitatea neamului pe arealul strabun, martiri ai natiei samd. Primele subiecte sunt ca zaharul pt muste, celelalte sunt ca strugurii pt vulpe: intangibili, deci acri.
Atunci haideti sa le reconciliem in viziunea lui Creanga!
Ce ar fi spus el vazand ce se intampla astazi?! Multi vor sa se mute la tara, sa are pamantul, sa traiasca ancestral, sa sarute tzarna precum Glanetasu lui Rebreanu. Acord total, numai ca una este sa ai in familie traditia autoconsumului, sa lucrezi cu tata, bunicul si strabunicul (ca se intemeiau familii de fragezi) ei sa te ghideze pana la maturitate (35-40 de ani?!) si alta este sa o incerci dupa ce ai degustat din placerile consumerismului, pt ca atunci cand ai un salariu de 2.000 de lei, practic inseamna ca poti cumpara un porc de 200kg pe luna.
Pe vremuri un porc pe luna insemna sa hranesti un batalion de chinezi, astazi …. mai nimic. Drumurile pana la munca, pleziru de dupa (am muncit, acu ma hodinesc!), scumpetea diverselor semipreparate, beri, vinuri, siropuri, taxele, luxul, fuduleala zdrentelor, toate fac un salariu imens (un porc pe luna!) sa se transforme intr-un derizoriu.
Bun! Dar ce ne sfatuieste Creanga?! Pai, cititi mai bine poezia! Inlocuiti Jidani cu Supermarket! O sa intelegeti ca sunt multi producatori care nu au piata, nu au cum sa vina pt ca drumul e lung, costurile sunt certe dar vanzarile nu. Ii acord tot creditul fratelui Vasile cand spune ca mai degraba cumpar de la o baba care vinde neigienic pe trotuar decat de la un spilcuit de la taraba dar peste el zic, mai bine sa luam de la taraba decat cu bon fiscal din super-market.
Mai sunt totusi piete (inclusiv pe langa Bucuresti) in care se vand la taraba: pui depanusati, rucola, baby-spinach, ulei de floarea soarelui presat la rece, telemea, oua, malai, faina. Nu aveti acces la ele? Sunt situri de anunturi in care gasiti: salam, carnati, afumaturi, ulei de masline si altele ca nu vreau sa va starnesc poftele in timpul postului.
Acum mai bine de 20 de ani s-a deschis primul supermarket in Bucuresti, apoi au urmat mega-market-urile. In nebuloasa mea neuronala din studentie, atunci cand au infiintat standurile de legume am zis: S-a sfarsit! Vor da faliment! Asta gandindu-ma la pietele de legume din Gorjului, Crangasi care erau imense. Ei bine, vremea a trecut, au aparut certificate de producator, bonuri fiscale, reglementari agro-zoo etc. Pietele au scazut, Market-urile au luat-o razna, oamenii care cumpara carne si legume din ele, au luat-o si mai si! Astazi, in ziua de pensie, vezi o babushka, abia tarandu-se, cum isi umple cosul de la Mega cu pastarnac, telina si patrunjel “ca-s la reducere!”.
Inainte sa va retrageti la culturile proprii, incercati va rog niste etape intermediare,
- nu mai cumparati de la supermarket ce ati putea lua de la producatori – care de obicei vin la piata sambata si duminica – cumparati atunci pt o saptamana incheiata. Legumele si fructele sunt in prima linie si le puteti lua din pietele traditionale dar puteti lua de pe “anunturi” tot felul de specialitati. Aveti – alune de padure, seminte, migdale, la discretie.
- renuntati sa luati portii mici – un chil, vorba lui Horia Anton Roman, ori e chil, pe romaneste ori e kilogram pe pasareste … sau ceva in genul, cumparati un porc de Craciun si stimulati productia autohtona si reteaua neuronala din tartacutza: va fi mult de munca sa-l epuizati fara scazaminte dar rezultatul … un mare salt inainte!
- inainte sa va retrageti la tara, numarati cate borcane ati pus de toamna. Fara sa fie din cultura proprie, cu toate cumparate de la taraba si un mic efort dus de un aragaz aveti o varietate de: Suc de rosii, zarzavat, sos de spaghete, zacusca etc. In balcon Butoi cu muraturi, fructe invelite in ziar (asta da anacronism: fructe ne-tamaiate in ziare on-line), legume in nisip si alte atatea atavisme.
- zilnic luati paine – sunt atati producatori autohtoni de fainuri – e pacat sa va ganditi ce ati face la tara cand in apartament nu va urnitzi sa framantati o saracie de aluat si sa-l dati la copt.
Multe sunt de spus dar din pacate mai multe sunt de facut. Cum va sfatuiam la SUPRAVIETUIREA in doua etape: Prima – ETAPA URBANA chiar daca le faceti, nu le pastrati doar pt voi, dati si la altii si veti fi eroii vecinilor. Puteti face lucruri mari chiar locuind la bloc, nu mai visati, apucati-va de treaba, vorba unui carmolist celebru “o calatorie de 1000 de mile incepe cu primul clondir” … hac! parca!
Revenind la nenea Creanga: Niciun ac de la supermarket!
Un Razes
Video (in ROMANIA!): Opt politisti doborand la pamant un batran ce ar fi refuzat termoscanarea la un hypermarket
Conform articolului Măsurarea temperaturii la locul de muncă sau în spații publice, ar putea intra într-o zonă ilegală, din 17 mai, de pe OBSERVATOR BN:
Ministerul Afacerilor Interne a făcut o serie de propuneri pentru perioada stării de alertă și printre acestea se regăsește și ideea de verificare a temperaturii – termometrizare – (care nu trebuie să depășească 37 de grade Celsius, la intrarea în incintă), valabilă atât pentru autorități, instituții publice, cât și firmele private care lucrează cu publicul și care presupun accesul într-o clădire.
Azi pe la ora 13, la Romania tv a fost data o inregistrare cu vreo 8 politisti, veniti cu vreo trei masini de politie, care au tabarat zbierand pe un batran pentru a-l incatusa deoarece ar fi refuzat termoscanarea.
Iata si o inregistrare de pe youtube:
La ora 14 au vorbit la Romania tv si doua invitate. Ambele s-au aratat socate de cele vizionate iar una dintre ele a explicat de ce nu este in regula termoscanarea.
Cititi va rog si:
Avocat Gheorghe Piperea: Procedura de termoscanare este ilegala
Video: Plata cu amprenta in supermarketurile romanesti
Iata si ce putem citi la Plata cu amprenta, modalitatea prin care clienţii îşi plătesc cumpărăturile printr-o simplă atingere de pe Antena 1:
Adio, portofel, a apărut plata cu amprenta! Mai multe magazine din Capitală au introdus case speciale, în care clienţii îşi plătesc cumpărăturile printr-o simplă atingere. Fără bani şi fără card, doar cu ajutorul aplicaţiilor care scad şi timpul de aşteptare, şi riscul de fraude.
Autentificarea biometrică sau, mai simplu, plata cu amprenta este metoda prin care oricine deţine un card bancar poate plăti în supermarketuri doar cu ajutorul unui. deget. Amprenta poate fi asociată la un card bancar sau înregistrată în noua aplicaţie.
Un singur supermarket a adunat în jumătate de an peste 10 mii de clienţi care au plătit prin noua aplicaţie. Plăţi cu amprenta ori prin scanare facială se realizează în Japonia şi Marea Britanie de mai bine de doi ani.
Din ciclul BANII CASH CREAZA PROBLEME: supermarketurile olandeze vor refuza platile in numerar
Conform articolului Supermarkets set to refuse cash, supermarketurile olandeze vor renunta la folosirea banilor cash pana in 2014, motivandu-se dorinta diminuarii jafurilor armate. Ca atare, clientii vor fi stimulati sa utilizeze carduri.
Rapoartele arata ca anul trecut o treime din plati s-au facut in numerar si este considerata a fi o proportie mult prea mare, ce ar fi cauzat aproximativ 200 de „incidente”, de la furturi din casele de marcat si pana la jafuri armate.
Se preconizeaza ca vor fi gasite si solutii tehnologice pentru cei ce totusi nu doresc folosirea cardurilor: plata prin telefonul mobil, citirea amprentei digitale, scanarea irisului. Totul este sa nu se mai foloseasca cash …
Cu toate ca asociatia olandeza a consumatorilor a declarat ca s-a mers prea departe, probabil ca SISTEMUL isi va vedea de ale sale. Cititi va rog si articolele:
SISTEMUL lucreaza: cipurile din carduri si eliminarea banilor cash de pe piata
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
23 comments