Haos pe aeroporturile din Marea Britanie. Sistemul de control al pașapoartelor, perturbat la nivel național de o problemă tehnică
Haos, aseară, pe principalele aeroporturi din Marea Britanie, după ce o problemă tehnică survenită la nivel național a afectat controlul pașapoartelor. S-a întâmplat pe Heathrow, Gatwick și Stansted, Manchester și Edinburgh, iar polițiștii de frontieră au intrat imediat în alertă. Ministerul britanic de Interne a anunțat în această dimineață că sistemul a fost repus în funcțiune la scurt timp după miezul nopții, că securitatea frontierelor nu a fost compromisă niciun moment și că nu există vreun indiciu în privința vreunui atac cibernetic.
Totuși, incidentul s-a petrecut la sfârșitul unei zile în care Ministerul britanic al Apărării, a fost ţinta unui atac cibernetic. Atacul a vizat un sistem de salarizare al instituției care include nume și detalii bancare atât ale actualilor, cât și ale unor foști membri ai forțelor armate. Din raţiuni de securitate, baza de date a fost deconectată imediat de la rețelele online. Guvernul de la Londra suspectează China că s-ar afla în spatele acestui Atac. China a negat acuzațiile.
Sute de oameni nedumeriți așteptau aseară explicațiile autorităților pe aeroportul Heathrow, cel mai aglomerat aeroport din Europa și al treilea din lume în topul traficului de pasageri.
Sam Morter, pasager: Am ajuns la controlul pașapoartelor și, deodată, coada s-a oprit. M-am uitat la porțile electronice, e-gates, și toate ecranele erau goale. Toate erau închise. Așa că o mulțime de oameni erau foarte confuzi. Erau o mulțime de oficiali ai Forțelor de Frontieră care se agitau, se grăbeau, încercând să înțeleagă ce se întâmplă.
Polițiștii de frontieră au trecut la verificarea manuală a tuturor pașapoartelor, operațiune care durează mult mai mult decât trecerea prin porțile electronice, unde pasagerii erau scanați facial, iar coordonatele erau confruntate cu datele din pașaport. În tot acest timp, sute de oameni continuau să vină pentru zborurile programate, astfel că totul s-a transformat în haos.
Sam Morter, pasager: Erau mulți pasageri furioși, nemulțumiți, obosiți, mulți oameni care veneau după zboruri lungi și care voiau doar să ajungă acasă. Așa că erau mulți oameni frustrați, ceea ce este de înțeles, și nimeni nu primea nicio informație. Nu a fost niciun anunț la megafon. Personalul nu a oferit nicio informație. Nu cred că știau ce se întâmplă. Vedeam doar informații pe rețelele de socializare.
Pentru cei aflați printre primii la coadă, a durat cel puțin o oră și jumătate să treacă de control. Și aceștia au fost norocoșii!
Sam Morter, pasager: Și se pare că se întâmplă destul de frecvent în Marea Britanie, în Londra. Acest lucru s-a mai întâmplat, așa că nu știu de ce nu au luat măsuri de protecție pentru a se asigura că nu se va întâmpla din nou.
Sistemul automatizat de porți gestionat de polițiștii de frontieră din Marea Britanie a mai picat în luna mai a anului trecut. Mii de pasageri au așteptat și atunci la cozi interminabile, iar zborurile au fost întârziate ore întregi.
Noua doctrina a Ucrainei: „retragerea pas cu pas” / Armata britanică „nu ar putea lupta cu Rusia mai mult de două luni”, susține generalul Sir Rob Magowan, șef adjunct al Statului Major al Apărării
Gandul: RĂZBOI în Ucraina, ziua 766. Zelenski vorbește despre „retragere pas cu pas”/Noi demisii la Kiev
Preşedintele Volodimir Zelenski admite că forţele ucrainene vor trebui să se retragă „cu paşi mici”, dacă Kievul nu primeşte ajutorul militar promis de SUA.
Până acum, Congresul american a blocat acordarea de asistență militară Ucrainei.
Zelenski? „Nu avem apărare aeriană, nici rachete Patriot”
„Dacă nu există sprijinul SUA, înseamnă că nu avem apărare aeriană, nici rachete Patriot, nici bruiaj pentru războiul electronic, nici cartuşe de artilerie de 155 de milimetri”, a declarat Zelenski pentru Washington Post.
Lipsa de muniţii, a mai spus liderul ucrainean, „înseamnă că trebuie să te descurci cu mai puţin. Cum? Desigur, să ne întoarcem. Să scurtăm linia frontului. Dacă se rupe, ruşii ar putea ajunge în oraşele mari”.
Trei judecătoare de la Curtea de Apel București au hotărât ca patru copii să fie luați de lângă mama lor româncă din România și predați Protecției copiilor din Marea Britanie
Trei judecătoare de la Curtea de Apel București au hotărât în 14 februarie ca o mamă a patru copii de 8, 6, 4 și 2 ani, care locuiește cu ei în județul Vaslui, să îi predea Protecției copiilor din districtul londonez Newham. Termenul-limită expiră chiar în aceste zile. Jurnaliștii Cristina Radu și Răzvan Luțac, care începând de astăzi colaborează cu HotNews.ro, au mers pe urmele unei decizii a instanței bucureștene într-un dosar de „răpire internațională de minori”.
Cazul pe scurt:
Marea Britanie: din 2025 posesorii mașinilor electrice vor plăti o taxă specială care să compenseze lipsa accizelor la carburanți / Măsuri similare și in alte state
Stiri pe surse: Vești proaste pentru posesorii mașinilor electrice: se pregătește o taxă specială care să compenseze lipsa accizelor
Accizele percepute la carburanți reprezintă un element vital și stabil al veniturilor bugetare ale oricărui stat. De fapt, prețul real al benzinei și motorinei la pompă constituie doar aproximativ 40% din suma totală afișată, restul reprezentând taxe și accize impuse de autoritățile fiscale, scrie The Guardian.
Cum mașinile electrice, însă, nu ard carburant accizat și numărul lor crește accelerat, autoritățile vor să umple gaura prin introducerea de taxe speciale.
De exemplu, Marea Britanie a decis deja că, din 2025, autovehiculele electrice, mașinile, utilitarele și motocicletele, vor plăti taxa VED (Vehicle Excise Duty, tarif anual standard de 165 de lire sterline), pentru compensarea accizei la carburanți. Ministrul britanic de Finațe, Jeremy Hunt, a declarat că această mișcare va face sistemul de taxe auto din Marea Britanie „mai corect”. De asemenea, impozitul pentru mașinile electrice de companie din UK va crește la 3% în aprilie 2025, apoi cu câte 1% în fiecare an consecutiv, până la 5% în 2027/28.
În Australia, în statul Victoria s-a propus ca șoferii de mașini electrice sau hybrid să plătescă o taxă per kilometru parcurs. Teoretic, nu e mare – 2,8 cenți/km pentru electrice și 2,3 cenți/km pentru hybrid. Dar, la media anuală de 12.400 km parcursă șoferii australieni, înseamnă circa 350 de dolari australieni.
Iar Elveția a decis ca, de la 1 ianuarie 2024, mașinile electrice să fie impozitate ca cele pe benzină, după ce vânzările de automobile pe baterii au crescut de 6 ori în ultimii ani și cota de piață estimată pentru 2023 e de 25%.
Și Canada urmează exemplul
Inspirându-se, probabil, din aceste exemple de taxe pentru mașinile electrice, și din altele, un stat din Canada a anunțat că lucrează la introducerea unei taxe fixe, la înmatriculare, pentru mașinile electrice.
Nate Horner, ministrul finanțelor al statului Alberta, a prezentat bugetul regiunii în februarie 2024 și a profitat de ocazie pentru a anunța că din 2025 va fi impusă o taxă pentru mașinile electrice, informează autoplus.fr.
Concret, proprietarii de vehicule electrice vor trebui să plătească o taxă de 200 de dolari canadieni, echivalentul a 140 de euro.
Această nouă taxă va trebui plătită de fiecare dată când o persoană înmatriculează o mașină electrică nouă în Alberta. Și, după cum a precizat ministrul Nate Horner, aceasta va fi adăugată la taxele de înmatriculare existente.
Motivele taxei
Cu alte cuvinte, automobiliștii care plănuiesc să cumpere un vehicul electric în Alberta vor trebui să pună deoparte câțiva dolari în plus în bugetul lor.
Există mai multe motive pentru această nouă taxă. Introducerea sa va contribui la finanțarea bugetului pentru infrastructura rutieră din Alberta. Dar, mai presus de toate, ea este menită să compenseze o accizele la combustibili pe care utilizatorii de vehicule electrice nu le plătesc.
OPINIE: Scholz a scăpat porumbelul și a dezvăluit cel mai prost păstrat secret al Ucrainei
Global Research: Scholz’s Slip of the Tongue Spilled the Beans on Ukraine’s Worst-Kept Secret
Scholz a scăpat porumbelul și a dezvăluit cel mai prost păstrat secret al Ucrainei
De Andrew Korybko, 01 Martie 2024, Global Research
Cel mai prost păstrat secret al acestui război prin procură este acela că acest război este deja unul fierbinte între NATO și Rusia, însă nedeclarat și limitat, în care ambele părți respectă în continuare ‘reguli informale de angajare’.
Aluziile cancelarului german Scholz potrivit cărora Franța și Marea Britanie ar fi desfășurat clandestin trupe în Ucraina pentru a ajuta la ‘controlul țintelor’ împotriva forțelor rusești, au provocat o reacție dură din partea britanicilor, însă scăparea sa a dus pur și simplu la dezvăluirea celui mai prost păstrat secret al acestui război prin procură. Niciun observator onest nu a crezut în dezmințirile anterioare cu privire la trupele occidentale din acea țară, deoarece omologii lor ucraineni nu puteau fi instruiți în mod realist să opereze astfel de arme moderne într-un timp atât de scurt.
Dezvăluirea sa involuntară, care a fost împărtășită pentru a explica de ce Germania nu va trimite rachete Taurus cu rază lungă de acțiune în acea țară, deoarece nu dorește să urmeze exemplul celorlalți prin desfășurarea clandestină de trupe acolo, a venit la scurt timp după afirmația scandaloasă similară a președintelui francez Macron. El a declarat că țările NATO au dezbătut dacă să intervină în mod convențional în Ucraina atunci când mulți dintre liderii lor s-au întâlnit luni la Paris, deși nu s-a ajuns la un consens asupra acestei chestiuni ultra-sensibile.
Deși practic fiecare dintre colegii săi a negat că s-a discutat așa ceva, Financial Times a citat apoi un înalt oficial european din domeniul apărării, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, care a confirmat fără menajamente că ‘toată lumea știe că există forțe speciale occidentale în Ucraina – doar că nu s-a recunoscut acest lucru în mod oficial’. Astfel de afirmații au fost respinse până acum ca fiind ‘teorii ale conspirației rusești’, dar acum s-au dovedit, în mod previzibil, a fi declarații ale ‘faptelor conspirației’, spre surprinderea doar a celor mai necinstiți și naivi observatori.
Conflictul ucrainean a fost încă de la început un război proxy al NATO împotriva Rusiei, care a fost purtat prin mijloace hibride prin intermediul acestei foste republici sovietice, iar această ultimă evoluție elimină orice ‘negare plauzibilă’ în această privință după cuvintele care tocmai au ieșit din gura liderului de facto al UE. Acest lucru determină o reevaluare a modului în care a fost gestionată până în acest moment dilema de securitate fără precedent dintre NATO și Rusia acolo.
Președintele Putin a spus cu notorietate la 24 februarie 2022 despre cei care ar dori să intervină în operațiunea specială următoarele:
„Indiferent cine încearcă să ne stea în cale sau cu atât mai mult să creeze amenințări pentru țara noastră și poporul nostru, trebuie să știe că Rusia va răspunde imediat, iar consecințele vor fi așa cum nu ați mai văzut în întreaga voastră istorie. Indiferent de modul în care se vor desfășura evenimentele, noi suntem pregătiți. Au fost luate toate deciziile necesare în acest sens. Sper că vor fi auzite cuvintele mele.”
Privind retrospectiv, avertismentul său a fost menit să descurajeze o intervenție convențională a NATO în Ucraina de genul celei despre care Macron a spus acum că este dezbătută (deși într-un context militar-strategic complet diferit) și, prin urmare, a avut succes în acest sens. Înțelept, nedorind să riște un al treilea război mondial din cauza unei erori de calcul, Occidentul a intervenit în schimb în mod clandestin prin intermediul serviciilor sale de informații, al forțelor speciale și al ‘mercenarilor’ (dintre care unii sunt, probabil, militari ‘în concediu’ în timp ce se ‘oferă voluntar’ acolo).
Kremlinul a fost conștient de acest lucru în tot acest timp, dar se pare că a ajuns la concluzia că nu constituie o depășire a liniei sale roșii, deși asta nu înseamnă că a stat cu mâinile în sân în timp ce se întâmpla acest lucru. Mai degrabă, unele dintre loviturile sale cu rachete de precizie împotriva unor ținte militare și a unor formațiuni ‘mercenare’, cum ar fi cea din Franța de la sfârșitul lunii ianuarie, au fost răspunsuri împotriva celor care nu au ținut cont de avertismentul președintelui Putin de a nu interveni. Pentru a gestiona dilema de securitate, Rusia nu a dezvăluit că unele dintre persoanele decedate erau trupe occidentale.
Știri despre identitățile lor reale s-au scurs în mod inevitabil pe rețelele de socializare și, în special, pe canalele de bloguri militare rusești, dar nici Moscova, nici Occidentul nu au confirmat vreodată în mod oficial veridicitatea lor. Totuși, observatorii cinstiți au presupus că acestea aveau o oarecare credibilitate din motivul menționat anterior, legat de dificultatea de a-i antrena pe ucraineni să opereze arme atât de moderne într-un timp atât de scurt. În ceea ce privește ‘mercenarii’, aceștia erau meniți să compenseze tocătorul de carne și să intimideze noii recruți.
Cel mai prost păstrat secret al acestui război prin procură este faptul că este deja un război fierbinte NATO-Rusia, însă unul nedeclarat și limitat, în care ambele părți respectă încă ‘reguli informale de angajare’. Deși trupele britanice, franceze și, probabil, americane și alte trupe occidentale – dintre care unele sunt desfășurate acolo ca ‘mercenari’ – ajută Ucraina să lovească Rusia, ținta lor s-a abținut să riposteze în cadrul NATO. De asemenea, ambele părți au fost de acord tacit să nu confirme prezența trupelor occidentale în Ucraina până când Scholz a scăpat cu stângăcie porumbelul.
Asta sugerează că NATO știe că Rusia s-ar putea simți presată să recurgă la o acțiune nucleară dacă blocul se laudă cu ceea ce fac trupele sale în Ucraina, dar, din moment ce până acum a jucat calm, Rusia nu a semnalat nicio intenție de a testa articolul 5. Acest lucru, la rândul său, discreditează afirmațiile conform cărora Rusia ar avea intenții agresive împotriva NATO, deoarece nu va susține public nici măcar scenariul menționat mai sus în autoapărare, în ciuda faptului că trupele NATO din Ucraina sunt responsabile pentru uciderea propriilor trupe și chiar a civililor săi.
Dilema de securitate fără precedent dintre NATO și Rusia este, prin urmare, gestionată prin faptul că NATO se abține de la o intervenție convențională pe scară largă, iar Rusia nu ripostează în interiorul NATO după atacurile ucrainene facilitate de Occident împotriva trupelor și civililor săi și nici nu confirmă prezența trupelor occidentale acolo. Aceste ‘reguli informale de angajare’ fac ca războiul lor fierbinte nedeclarat să rămână unul limitat, deși cel de-al treilea război mondial poate oricând izbucni accidental, de unde și necesitatea de a îngheța acest conflict cât mai repede pentru a reduce acest risc.
Acest articol a fost publicat inițial pe Andrew Korybko’s Newsletter.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
OPINIE: Cel de-al treilea război mondial este pe cale să înceapă sau a început deja?
OPINIE: Cel de-al treilea război mondial este pe cale să înceapă sau a început deja?
Global Research: Is World War III About to Start or Has It Already?
Cel de-al treilea război mondial este pe cale să înceapă sau a început deja?
De Richard C. Cook, 22 Februarie 2024, Global Research
Permiteți-mi să încep prin a sublinia că cele de mai sus au fost subiectul unui articol în trei părți pe care l-am scris și care a fost publicat pe site-ul VT Foreign Policy pe 31 decembrie 2023, intitulat: ‘Este pe cale să înceapă al treilea război mondial?’.
În acest articol nu am postulat un răspuns definitiv. Desigur, unii ar spune că cel de-al treilea război mondial a început deja. Dar haideți să explorăm mai departe.
SUA si Marea Britanie bombardeaza Yemenul / Reuters: aceste atacuri reprezintă o dramatică extindere a războiului dintre Israel și Hamas / Video: proteste uriase in Yemen dupa bombardamente / Rusia solicită o reuniune urgentă ONU
Cotidianul: SUA și Marea Britanie, atacuri în Yemen
Joe Biden a anunţat joi că Statele Unite şi Regatul Unit „au efectuat cu succes lovituri împotriva mai multor ţinte din Yemen, folosite de rebelii houthi pentru a pune în pericol libertatea navigaţiei” în Marea Roşie, notează AFP.
Preşedintele american a precizat că această operaţiune „defensivă”, realizată ca răspuns la atacurile houthi asupra navelor comerciale din această zonă crucială pentru comerţul mondial, a beneficiat de „sprijinul” mai multor ţări.
El a avertizat, într-un comunicat, că „nu va ezita” să „ordone alte măsuri”, dacă este necesar.
Loviturile sunt „un răspuns direct la atacurile fără precedent ale houthi”, a asigurat el, referindu-se la un total de „27 de atacuri” care au afectat „peste 50 de naţiuni” şi „au forţat peste 2.000 de nave” să-şi schimbe ruta pentru a evita zona.
Preşedintele american a reamintit că, împreună cu alte ţări, Statele Unite au emis un „avertisment fără echivoc” rebelilor săptămâna trecută şi a reamintit că miercuri Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care li se cere să înceteze atacurile lor.
Rebelii houthi, apropiaţi de Iran şi care controlează o mare parte a Yemenului, şi-au intensificat recent atacurile cu rachete şi drone în Marea Roşie, lângă strâmtoarea strategică Bab el-Mandeb, care separă Peninsula Arabică de Africa.
La rândul său, premierul britanic Rishi Sunak a declarat că atacurile americane şi britanice împotriva rebelilor houthi yemeniţi au fost „limitate, necesare şi proporţionale”.
„În pofida avertismentelor repetate din partea comunităţii internaţionale, houthii au continuat să efectueze atacuri în Marea Roşie, din nou în această săptămână împotriva navelor de război britanice şi americane. Acest lucru nu poate continua (…) Prin urmare, am luat măsuri limitate, necesare şi proporţionale în legitimă apărare”, a spus el într-un comunicat.
Statele Unite şi aliaţii lor au afirmat că doresc să „restabilească stabilitatea în Marea Roşie” în urma atacurilor americane şi britanice asupra rebelilor houthi din Yemen, care şi-au intensificat atacurile asupra navelor din această zonă esenţială pentru comerţul internaţional.
„Obiectivul nostru rămâne dezescaladarea tensiunilor şi restabilirea stabilităţii în Marea Roşie”, se spune într-un comunicat comun care implică Statele Unite, Australia, Bahrein, Canada, Danemarca, Germania, Olanda, Noua Zeelandă, Coreea de Sud şi Regatul Unit.
Atacurile americane şi britanice împotriva houthiilor din Yemen au vizat radare şi infrastructură de drone şi rachete, pentru a le reduce capacităţile de a ataca nave comerciale în Marea Roşie, a declarat joi ministrul american al apărării, Lloyd Austin.
„Această operaţiune are ca scop să perturbe şi să deterioreze capacitatea houthilor de a pune în pericol marinarii şi de a ameninţa comerţul internaţional într-una dintre cele mai importante pasaje maritime din lume”, a declarat şeful Pentagonului într-un comunicat.
Hot News: Cine sunt rebelii Houthi
[…]
Joi noapte, Statele Unite și Marea Britanie au lansat atacuri aeriene și maritime împotriva țintelor militare houthi din Yemen, ca răspuns la loviturile mișcării asupra navelor din Marea Roșie, Reuters notând că aceste atacuri reprezintă o dramatică extindere a războiului dintre Israel și Hamas din Fâșia Gaza.
Proteste în toată lumea după ce SUA și-au folosit dreptul de veto pentru a bloca o rezoluție ONU pentru un armistițiu în Gaza
Lumea întreagă fierbe după ce Statele Unite şi-au folosit dreptul de veto pentru a bloca rezoluţia ONU care cerea armistiţiu în Fâşia Gaza. Protestatarii au ieşit, însă, cu miile pe străzile marilor oraşe. La Londra, bulevardele au fost pline de demonstranţi cu pancarte care cereau încheierea războiului Israel – Hamas. Alte mitinguri au avut loc şi în Dubai, unde are loc summitul mondial pentru climă.
Statele Unite au respins vineri o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care cerea o „încetare a focului umanitară imediată” în Fâşia Gaza, solicitată cu hotărâre de către secretarul general al organizaţiei cu sediul la New York, Antonio Guterres, informează AFP.
Rezoluţia elaborată de Emiratele Arabe Unite şi susţinută de aproape 100 de ţări, a primit 13 voturi pentru, un vot împotrivă (Statele Unite) şi o abţinere (Regatul Unit). Proiectul de rezoluţie a fost pregătit după invocarea fără precedent de către Antonio Guterres, miercuri, a articolului 99 din Carta Naţiunilor Unite, ce îi permite secretarului general să atragă atenţia Consiliului asupra unei chestiuni care „ar putea pune în pericol menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale”.
Statele Unite, aliate ale Israelului, şi-au repetat vineri ostilitatea faţă de o încetare a focului.„Nu sprijinim apelurile pentru o încetare imediată a focului”, a insistat adjunctul ambasadorului american, Robert Wood.„Aceasta nu ar face decât să planteze seminţele unui viitor război, pentru că Hamas nu îşi doreşte o pace de durată”, a adăugat el, deplângând, de asemenea, lipsa de condamnare a atacurilor Hamas din 7 octombrie, un „eşec moral”.
Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a estimat că „adevărata cale către pace este doar sprijinirea misiunii Israelului, în niciun caz un apel la încetarea focului”.
Situația din Fâșia Gaza, catastrofală
Proiectul de rezoluţie, subliniind „situaţia catastrofală din Fâşia Gaza”, a cerut „o încetare imediată a focului umanitar”. Textul foarte scurt a cerut, de asemenea, protecţia civililor, eliberarea „imediată şi necondiţionată” a tuturor ostaticilor şi „asigurarea accesului umanitar”.
Făcând presiuni asupra membrilor Consiliului, Antonio Guterres şi-a justificat vineri dimineaţa invocarea articolului 99 subliniind încă o dată riscul „prăbuşirii totale a ordinii publice” în Fâşia Gaza.
De la începutul războiului, acesta este al cincilea proiect de rezoluţie respins de Consiliu.
„Inacţiunea Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite şi vetourile statelor membre, în special ale Statelor Unite, le fac complice la masacrul în curs”, a acuzat Medici fără Frontiere într-un comunicat de presă.
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a cerut vineri Consiliului de Securitate să pună capăt „războiului brutal” din Fâşia Gaza, unde peste 17.400 de palestinieni au fost ucişi în două luni de război cu Israelul.”Solicităm Consiliului de Securitate, comunităţii internaţionale şi tuturor ţărilor din întreaga lume să pună capăt acestui război brutal şi să salveze Fâşia Gaza înainte de a fi prea târziu”, a declarat biroul de presă al Hamas într-un comunicat.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
10 comments