SACCSIV – blog ortodox

Cred ca in timp ce Romania va intra intr-un lockdown mai dur decat cel de anul trecut, bancile vor izbi naprasnic in firmele mici si populatie

Posted in BANCI, carantina, Coronavirus, CREDIT, datorie, Romania by saccsiv on martie 6, 2021

Daca Grecia deja este intr-un lockdown cumplit, cred ca nici Romania nu va scapa si va reintra si ea intr-unul cu mult mai dur decat cel de anul trecut. Iar conform legilor lui Murphy “doua rele sunt numai inceputul”, asa ca mai cred si ca anul acesta bancile vor izbi naprasnic in firmele mici si populatie.

In concluzia articolului Romanii se ineaca in valul de credite neperformante, dupa gura de aer data de amanarea ratelor de pe Ziare com, vad o confirmare a acestui lucru:

[…]

Firmele si populatia vor trece prin timpuri grele in 2021

Chiar daca numarul dosarelor de insolventa a fost mai mic, impactul economic a crescut semnificativ.
„Prelungirea pandemiei, cresterea inflatiei, scaderea consumului, accentuarea blocajului financiar, dinamica cursului valutar si, mai ales reducerea ajutorului oferit de stat creeaza, in 2021, conditiile unei furtuni perfecte din care prea putini vor iesi la liman”, arata analiza Sierra Quadrant.
Dincolo de efectele pandemiei, cum peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate, marea problema o va reprezenta blocajul financiar, fapt care va afecta puternic cashflow-ul acestora.
Potrivit unui studiu realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, mai mult de jumatate din IMM-urile romanesti au intampinat probleme la incasarea facturilor in 2020.
Durata medie de plata a facturilor a crescut la 120 de zile, fata de 115 zile in 2019.
Luna martie va reprezenta, pentru multe companii, un moment important, in care patronii si/sau actionarii vor trebui sa decida daca mai continua afacerile sau inchid portile business-ului.
Pe 31 martie va expira termenul pana la care firmele vor putea accesa procedurile de esalonare sau amnistie fiscala a datoriilor catre stat.
„Va fi un moment semnificativ pentru ca vom vedea cate dintre firme isi vor asuma un plan de restructurare a afacerilor, altfel spus cate dintre ele sunt dispuse sa continue business-ul in 2021”, afirma analistii de la Sierra Quadrant.
Dincolo de datoriile la stat, patronii/actionarii vor trebui sa ia o decizie, pana pe 15 martie, si in privinta continuarii suspendarii ratelor si a leasingurilor, mai cu seama ca acestea au acumulat dobanzi in 2020.
„Pentru multi va fi aproape imposibil sa mai beneficieze de aceste facilitati, in conditiile in care perioada maxima de suspendare a ratelor de 9 luni include si perioada pentru care au fost suspendate creditele in 2020, astfel ca bancile vor avea o reala problema cu creditele neperformante”, explica expertii.
Potrivit datelor CSALB, 560.000 de debitori au beneficiat de moratorii legislative si private pana acum, adica 14,7% din totalul creditelor acordate de sectorul bancar.

Cititi va rog si:

STAPANII BANILOR: Datoria statelor este de peste 300 000 de miliarde dolari / In comparatie cu acesti papusari, Bill Gates este un pârț iar Big Pharma un mizilic

 

STAPANII BANILOR: Datoria statelor este de peste 300 000 de miliarde dolari / In comparatie cu acesti papusari, Bill Gates este un pârț iar Big Pharma un mizilic

Posted in BANCI, BANI, BIG PHARMA, Coronavirus, datorie, FINANTE, STAPANII BANILOR, vaccin by saccsiv on ianuarie 10, 2021

Aseara la emisiunea Subiectiv, Razvan Dumitrescu a prezentat fragmente dintr-un documentar francez ce demonstra ca, cel putin in Franta, “specialistii” invocati de guvern pentru implementarea “masurilor” anti Covid-19 sunt in solda Big Pharma. Iar conform celor din platou, colosii ce se ocupa cu vaccinuri, alifii si pilule ar avea o cifra de afaceri chiar mai mare decat cei din industria petrolului.

N-am urmarit intreaga emisiune dar concluzia care deja transparea era limpede: Big Pharma decide ce si cum cu pandemia iar OMS si guvernele sunt doar marionete.

Consider ca sunt corecte cele de mai sus, insa nu reprezinta imaginea intreaga. Exista o forta colosala cu mult mai mare. Despre ea vom reincepe a discuta incepand de azi, caci lumea a cam uitat care este, de fapt, subiectul propozitiei.

Industria farmaceutica la nivel global a crescut foarte mult in ultimii ani, fiind estimata la o valoare de circa 1,11 trilioane de dolari in 2018, iar pana in 2020, aceasta cifra poate ajunge la 1,43 trilioane de dolari, potrivit ProClinical, citat de Wall Street. Adica aproape 1 500 miliarde de dolari. E mult. Si intr-adevar, la banii astia se pot decide multe. Sa vedem insa cum stau lucrurile in liga mare.

Zilele trecute, intr-o emisiune la Romania Actualitati, Mircea Cosea vorbea despre datoria de peste 300 000 de miliarde de dolari pe care o au toate statele lumii.

Am cautat oleaca pe internet sa vad daca chiar la atat s-a ajuns si am gasit articolul Cele mai datoare ţări din lume din 2020, de pe LIFE, din care citez cateva paragrafe:

Datoria publică a fiecărei ţări va creşte de la o generaţie la alta până când va deveni nesustenabilă

Anul trecut datoria globală era de 247.000 de miliarde de dolari, o sumă cu mai multe zerouri decât am scris vreodată, de 3 ori mai mare decât economia lumii.

În loc să facă împrumuturi pentru dezvoltare, să ia bani pe care să-i folosească pentru investiţii sau infrastructură, guvernele lumii se îndatorează în mare parte pentru a acoperi cheltuielile obişnuite. Nici populaţia nu se descurcă mai bine în acest sens, acumulând datorii care nu au alt scop final decât să finanţeze consumul, iar companiile iau la rândul lor cu împrumut bani pentru susţinerea achiziţiilor. Pare un cerc vicios pentru că economiştii şi istoria au arătat că o reducere bruscă a gradului de îndatorare la nivel global ar duce în acest moment la recesiune şi, implicit, la o dificultate şi mai mare a capacităţii statelor, companiilor şi persoanelor fizice de a returna banii împrumutaţi.

Nu trebuie să uităm nici faptul că aceste cifre erau valabile la finalul anului 2019. Între timp pandemia de coronavirus a făcut ravagii în întreaga lume şi continuă să creeze probleme serioase, astfel încât este de aşteptat ca datoria globală să crească şi mai mult în următorii ani.

Deci putem sa-l credem pe Mircea Cosea cand spune ca actualmete datoria sare de 300 000 de miliarde de dolari. Suma colosala, care cum necum, direct sau indirect este gestionata de banci, adica de stapanii banilor.

Ce avere are Bill Gates? Cica in jur de 113 miliarde de dolari:

Ce avere are Bill Gates, fondatorul Microsoft. Este în continuare al doilea cel mai bogat om din lume

Adica este fix cat un fasait pârț, comparativ cu liga mare. Este descris de catre mass-media pentru gloate ca fiind al doilea cel mai bogat om din lume, doar pentru ca acest soi de miliardari au fost scosi in fata in ultimele decenii, pentru a nu se mai vorbi despre cei cu adevarat grei.

Iar Big Pharma cu ai sau 1 500 de miliarde nu sunt mai mult decat un mizilic.

Iar pârțul si cu mizilicul nici macar nu sunt independenti, ci doar unelte. Credeti ca degeaba au fost create Bilderberg sau Comisia Trilaterala sau Council on Foreign Relations? Ca sa fie fiecare de capul sau? Nu exista asa ceva…

Ca atare, nici Bill Gates, nici Big Pharma si nici macar George Soros nu sunt papusarii adevarati, ci doar niste locotenenti, niste unelte sau cel mult niste papusarei minisculi care executa si traseaza sarcini mai departe.

De aceea, voi scrie si rescrie mai des despre stapanii banilor si istoria lor, deoarece ei sunt subiectul propozitiei cand vorbim despre Marea Resetare, despre dictatura bolsevica, despre tot.

BNR: datoria externă pe termen lung 77,630 miliarde euro iar datoria externă pe termen scurt 33,266 miliarde euro

Posted in datorie by saccsiv on iulie 14, 2020

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/suma-alarmanta-bnr-anunta-ca-datoria-externa-a-romaniei-a-crescut-cu-5-miliarde-de-euro_1485139.html

Creștere uriașă a datoriei externe a Româiei, în primele luni ale acestui an. În primele cinci luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 5,023 miliarde euro, anunță BNR.

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 77,630 miliarde euro la 31 mai 2020 (70 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,4 la sută față de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 33,266 miliarde euro (30 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,2 la sută față de 31 decembrie 2019, conform Mediafax.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,8 la sută în perioada ianuarie – mai 2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 mai 2020 a fost de 5,8 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2020 a fost de 79,3 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.

În perioada menționată, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,881 miliarde euro, comparativ cu 3,414 miliarde euro în perioada ianuarie-mai 2019.

În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 921 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 379 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție pozitivă de 513 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 562 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat valoarea netă negativă de 338 milioane euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 2 059 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă negativă de 72 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 266 milioane euro.

 

Tagged with:

Wall Street: Datoria SUA este de 400 000 de miliarde de dolari. Adica, 2 000% din PIB

Posted in datorie, SUA by saccsiv on septembrie 13, 2019
Tagged with: ,

Statele zonei euro – cele mai mari datorii din istorie. LA CINE SUNT DATOARE?

Posted in BANCI, datorie, UE, UNIUNEA EUROPEANA by saccsiv on iulie 25, 2013

   Iata ce aflam din articolul Zona euro, aproape de colaps? Cele mai mari datorii din istorie:

Criza din zona euro se accentueaza, dupa ce Eurostat a publicat ultimele date statistice. Astfel, datoria guvernamentala din zona euro, ce cuprinde 17 tari, a crescut pana la nivelul de 92,2% din produsul intern brut, in primul trimestru din 2013, cel mai mare din istoria regiunii.
[…]
Grecia, Irlanda, Belgia, Spania si Portugalia au avut cele mai mari probleme in controlarea datoriei publice in crestere, in timp ce Germania si-a diminuat datoria foarte putin pana la 81,2% in primul trimestru fata de 81,9% in ultimul trimestru 2012.
Datele au fost publicate la doua zile dupa summit-ul celor mai mari 20 de economii din lume, G-20 de la Moscova, unde a fost anuntata ca prioritate intensificarea masurilor de austeritate.
Rata somajului in randul tinerilor se apropie de 60% in Grecia si Spania, cele mai vulnerabile tari din zona euro.
19,3 milioane de someri in zona euro
Membri non-G-20, inclusiv SUA, au declarat ca reducerea somajului ar trebui sa fie prima prioritate a blocului economic european.
[…]

Spania si Grecia vor continua sa lupte pentru crearea locurilor de munca, insa rata somajului din aceste doua tari va ramane peste 27%, chiar si in anul 2015. Potrivit datelor Eurostat, datoria publica a Greciei este in prezent de 160,5% din PIB, iar a Spaniei se ridica la 88,2% din PIB.
Rata generala a somajului in zona euro din luna mai 2013 a fost de 12,2% fata de 12,1% in aprilie, ceea ce inseamna ca aproximativ 19,3 milioane de oameni sunt fara locuri de munca in regiune.
   Comentariu saccsiv:

   Conform http://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_public%C4%83, prin datorie publică se înțelege datoria pe care o are statul față de terți, precum persoane private, persoane juridice, bănci, intreprinderi, din țară sau din străinătate, care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale statului.

   Conform http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=13873, datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor pecuniare la un moment dat, rezultate din imprumuturi interne si externe, pe termen mediu sau lung, contractate de stat in nume propriu sau garantate de acesta. 

   Iata si valoarea estimata in 2009:

Datoria totală a statelor lumii se apropie de 50.000 de miliarde de dolari. INTREBARE: LA CINE SUNT DATOARE?

   Bun, la cine sunt datoare?

   Daca intelegem cine sunt stapanii bancilor, stim sa si raspundem la intrebare.

Documentare celebre: „The money masters” („STAPANII BANILOR”) – subtitrare in limba romana

ORDINUL ILUMINAŢILOR – Problema evreiasca – parintele Victor Moise. COMPLETARI NECESARE

PROTOCOALELE ÎNŢELEPŢILOR SIONULUI

 

Tagged with: , ,

Banca Mondiala: TOPUL CELOR MAI INDATORATE STATE DIN LUME

Posted in datorie by saccsiv on iulie 2, 2011

Citez din articolul Topul celor mai îndatorate state din lume. Vezi aici în ce situaţie se află România:

De-a lungul crizei economice, multe state au avut nevoie de ajutor financiar, care de cele mai multe ori a luat forma unor împrumuturi din afara ţării, ce au dus, în timp, la creşterea datoriei naţionale, informează CNBC.

Creşterea datoriei de stat şi a celei din domeniul privat, dar şi cheltuirea unor sume de bani de care guvernele nu dispuneau sunt cauzele care au dus la ridicarea nivelului datoriilor în cazul multor state.

Măsurarea datoriei externe duce la stabilirea gradului de îndatorare al unui stat faţă de finanţatori de peste graniţă. Datoria externă nu cuprinde doar împrumuturile guvernului, ci şi pe cele ale companiilor şi pe cele individuale.

Pentru a măsura gradul de îndatorare al unui stat se compară datoria externă totală cu produsul intern brut (PIB) al ţării respective.

Faţă de luna aprilie a anului 2009, datoriile multor state au crescut odată cu inflaţia. Acest fapt a dus la presiuni din partea organizaţiilor internaţionale şi a investitorilor în active asupra guvernelor ţărilor îndatorate pentru scăderea nivelului datoriei publice prin măsuri de austeritate şi prin diferite reduceri de cheltuieli, ca unică modalitate de a asigura restituirea împrumuturilor.

Topul statelor cu cel mai mare grad de îndatorare a fost realizat pe baza datelor Băncii Mondiale

1. Irlanda

• datorie externă ca pondere din PIB de 1.305%
• datorie externă de 2.250 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 172,5 miliarde de dolari
• datorie externă pe cap de locuitor de peste 535 de mii de dolari
(more…)

Daca SUA nu se mai imprumuta, planeta intra in colaps. Dar deja au aproape 14 300 miliarde datorii …

Posted in datorie by saccsiv on aprilie 13, 2011

Citez din articolul Paradox. Vine Armageddonul economiei daca SUA nu se mai imprumuta:

Criza financiara, declansata in 2008 in Statele Unite si extinsa apoi la nivel global, ar putea fi un mizilic fata de ce risca sa se intample in viitorul apropiat. Este avertismentul serios din partea expertilor, din cauza datoriilor federale.

Datoriile Statelor Unite se apropie vertiginos de limita permisa de legislatie – 14,3 miliarde de dolari. Adica 14.300 de milioane. Pe masura ce imprumuturile facute de guvernul federal se apropie de limita de sus, perspectiva unui impas starneste discutii apocaliptice.

Jay Carney, purtatorul de cuvant al Casei Albe, spune ca o neridicare a plafonului de indatorare ar avea efectul unui Armageddon asupra economiei.
(more…)

INTERESANT: Germania datoreaza BNR intre 18 si 100 miliarde de euro. Banii reprezinta datorii neachitate dintr-un contract semnat in 1939

Posted in datorie, GERMANIA, Romania by saccsiv on august 20, 2010

   Citez din articolul Germania datoreaza BNR peste 18 miliarde de euro. Banii reprezinta datorii neachitate dintr-un contract semnat in 1939:

   In cautare de bani, statele incep sa caute prin arhive datorii istorice  pe care le au de incasat si sa intenteze procese pentru recuperarea acestora. E cazul SUA- Germania, dar nu asupra lui m-as opri astazi, ci as aminti un caz care ne afecteaza direct. O mai veche datorie a Germaniei fata de BNR. E vorba de contractul de Clearing semnat intre Guvernele Romaniei si Germaniei la 23 martie 1939, in care Romania se obliga sa livreze marfuri diverse catre Germania, care urma sa le achite la un pret mai mare cu 10 % fata de valoarea medie a preturilor mondiale. Germania urma sa achite facturile prin Casa Germana de Compensatie, dar platile trebuiau efecuate numai catre BNR, in marci germane imperiale. BNR, la randul ei, achita in lei romanesti exportatorilor si in acest fel totul era in regula. Contractul acesta se poate gasi pe Internet, nu e niciun mare secret, scrie Dan Popa pe blogul lui.

   In primii ani de contract Germania s-a achitat cu constiinciozitate de obligatiile financiare asumate prin contract. Dar ulterior, mai ales incepand din 1943, Germania a inceput sa gafaie cu platile, acumulandu-se restante la plata, astfel ca la data de 30 iunie 1944 BNR comunica catre Banca Reglementelor Internationale de la Basel ca Germania inregistra o restanta la contractul de Clearing de 545 milioane RM (Reichsmark – adica marci imperiale germane). Dupa 30 iunie 1944 restantele nemtilor fata de BNR au urcat vertiginos, in doar 6 luni inregistrandu-se un total al datoriilor neplatite de circa 900 milioane RM, conform datelor obtinute de la Banca Reglementelor Internationale de la Basel, Bilantul Anual, editia sfarsitului de an 1944.

   Insusi Ministerul de Finante din Germania a emis, la data de 7 septembrie 1944, un document oficial ce avea caracter intern, prin care recunostea ca are obligatii de plata neachitate la termen, catre 31 de state, protectorate si teritorii, in suma totala de 20.049.880 RM, calculate pana la data de 31 august 1944. In fruntea listei se aflau Franta, cu 8.536.746 RM, urmata de Belgia, cu 4.987.953 RM si Danemarca, cu 1.293.515 RM. Romania ocupa locul 4 cu suma de 1.126.344 RM.

   Ulterior datei de 31 august 1944 exporturile Romaniei catre Germania au continuat sa fie derulate, mai ales in virtutea inertiei si a haosului generat de actiunea politico – militara de la 23 august 1944. Dar marfurile romanesti exportate in Germania erau din ce in ce mai reduse, astfel ca totalul facturilor pe care Germania trebuia sa le plateasca Romaniei se ridica la aproape 1,3 miliarde RM.

   Aceasta suma nu a mai fost niciodata achitata Romaniei, dar BNR in schimb s-a achitat constiincios obligatile asumate fata de exportatorii romani si le-a platit acestora, la zi, toate facturile !

   Astfel ca singurul perdant din aceasta afacere a fost, in exclusivitate, numai BNR-ul, care nu a mai solicitat, niciodata, vreo compensare de la nemti.

   Astazi valoarea initiala pe care institutia condusa de Mugur Isarescu ar putea s-o recupereze de la Germania ar fi de 18,8 miliarde de Euro, conform unor calcule efectuate de membrii comisiei Bergier, din Elvetia. Dar in realitate valoarea in discutie ar putea fi cu mult mai mare, poate chiar undeva in jurul sumei de 100 miliarde de Euro, daca tinem cont de valoarea principalilor indicatori comparativi dintre anii 1944 si 2010 (preturile marfurilor exportate, costurile de transport, taxele vamale, etc.).

   Pe 16 august 2010 parlamentara germana Ulla Jelpke a adresat Guvernului Germaniei o interpelare, solicitand un punct de vedere oficial asupra acestui posibil sold neachitat de Casa de Compensatie din Germania catre Romania, reprezentata de BNR. Raspunsul Guvernului German, prin Ministerul de Finante de la Berlin, a venit neasteptat de repede, chiar in aceeasi zi (!). Un raspuns previzibil, prin care Ministerul Finantelor de la Berlin spune ca Romania a renuntat la orice pretentie materiala fata de Germania, prin semnarea Tratatului de Pace de la Paris, din 10 februarie 1947. Numai ca un astfel de raspuns este total incorect deoarece art. 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede ca “Romania renunta la orice pretentii fata de Germania, cu exceptia celor rezultand din contracte si alte obligatii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum si din drepturi dobindite inainte de aceeasi data” .

   Deci motivatia Ministerului de Finante din Germania nu sta in picioare, ba chiar as putea spune ca insasi prin argumentul sau lipsit de logica s-au impotmolit si mai tare si vor trebui sa accepte, intr-un final previzibil, ca au de platit o suma imensa Romaniei. Alte amanunte puteti gasi aici, sau si mai multe  detalii, aici.

   Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa

VIDEO (animatie): Cat volum ocupa un trilion de dolari in bancnote de 100?

Posted in datorie by saccsiv on iulie 18, 2010

DATORIA totala a ROMANIEI: peste 86.000.000.000 (86 MILIARDE EURO)

Posted in datorie, Romania by saccsiv on iulie 12, 2010

   Citez din articolul Datoria de € 86.000.000.000:

   Autor: Răzvan Orăsanu
   Recitiţi cifra şi minunaţi-vă sau măcar număraţi zerourile! Ce am făcut în 20 de ani cu 86.600.000.000 de euro?

   31 Martie 1989, ora 10:30 – şedinţa Comitetului Politic Executiv, prezidată de Ceauşescu însuşi. Primul punct pe ordinea de zi, în aplauzele tovarăşilor adunaţi – anunţul că România şi-a plătit în integralitate datoria externă. 30 Aprilie 2010, ora 11:00: domnii de la Banca Naţională anunţă printr-un comunicat sec, ce a trecut aproape neobservat, că datoria totală a României este în cuantum de 86.600.000.000 de euro. Recitiţi cifra şi minunaţi-vă sau măcar număraţi zerourile! Ce am făcut în 20 de ani cu 86.600.000.000 de euro?

   Suma e mult prea mare pentru a putea fi procesată cu uşurinţă de mintea unui om. De aceea propun trei experimente de gândire. Dacă am pune cap la cap bancnote de 100 de euro în cuantumul datoriei noastre externe actuale, am ajunge de la Timişoara la Constanţa – nu o dată, ci de 170 de ori! Alternativ, am putea face opt drumuri dus-întors Bucureşti – Washington şi ne-ar mai rămâne şi mărunţiş o autostradă mai mică! La nivel planetar, bancnotele de 100 de euro puse cap la cap, în echivalentul datoriei noastre totale, ar acoperi o treime din distanţa de la Pământ la Lună.

   Grija mea principală nu este că Ceauşescu se răsuceşte în mormânt de grija datoriei, ci de a-mi explica ce-am făcut cu aceşti bani. Aproximativ jumătate din sumă este reprezentată de datoria privată, negarantată de stat – pentru care am mai puţine griji. Aici vedem ceva rezultate vizibile – mall-urile, supermarketurile, ansamblurile rezidenţiale din jurul Bucureştiului au fost construite în mare parte pe datorie. Multe investiţii industriale, de asemenea. Mai există împrumuturile băncilor-mamă sau depozitele nerezidenţilor canalizate către băncile din România, invizibile prin natura lor. Ceva rezultate se văd, deşi poate nu câte ne-am dori.

   Pe partea gestionată de stat, ce putem constata? Avem 42 de kilometri de autostradă în 20 de ani, construiţi „strategic“ între Turda şi Gilău. Avem câteva staţii noi de metrou şi am reuşit să finalizăm unitatea nr.2 de la Cernavodă – la Revoluţie se ajunsese deja la 60%. Continuăm să avem nişte drumuri şocante pentru o ţară europeană, rame de metrou din anii ’80 şi multe locomotive de tren din ’76. Industria de apărare, CET-urile, industria aeronautică şi industria minieră sunt la pământ.

   Unde mai punem la socoteală că 11 miliarde de euro din cele 86 înscrise ca datorie sunt împrumutate doar de la începutul anului de la Fondul Monetar Internaţional?  Unde mai punem că 86 de miliarde de euro înseamnă câte 3.909 de euro pentru fiecare din cele 22 de milioane de români? Unde mai adăugăm şi prognoza unui viceguvernator BNR, că datoria va atinge 40% din PIB la finalul anului? Sau ideea unui nou împrumut FMI în Ianuarie 2011?

   În România ultimilor 20 de ani, s-au furat bani parcă cu cisterna! S-au plătit şi salarii din banii împrumutaţi, dar parcă majoritatea s-a scurs ca printr-o găleată găurită – fără vreun semn că ar fi fost vreodată disponibilă pentru lucrurile de care avem nevoie: drumuri, spitale, diguri, şcoli. Măcar atunci când va ajunge datoria la 100 de miliarde ne vom trezi oare, amintindu-ne obsesia unui conducător ciuruit de Crăciun?

   Răzvan Orăşanu a fost consilierul primului-ministru (2005-2009)

   Cititi va rog si:

PARLAMENTUL si GUVERNUL Romaniei, marionete ale PAPUSARILOR planetari

Articolul zilei (26.10.2009): Am fi putut hrăni toată Germania, dăm de mâncare la doar un sfert de Românie

Distrugerea AGRICULTURII, element esential al planului ROMANIA IN COLAPS

Cum se leaga lucrurile: conditiile aderarii Romaniei la UE, refuzul guvernarii de a pregati un plan anti-criza, motivele reale ale acordului de imprumut cu FMI si iminentele masive miscari de strada

Ilie Serbanescu reaminteste de ce a venit FMI-ul si ca Romania nu mai are parghii si instrumente sa implementeze strategii …

VIDEO: Ministrul finantelor Sebastian Vladescu vorbeste despre UN SISTEM ECONOMIC NOU si despre RAZBOIUL DE DUPA CRIZA …

VIDEO: SE VINDE TOT, suntem intr-un PROGRAM DE DEZINTEGRARE NATIONALA DIRIJAT DIN AFARA

Ce gasim cel mai des pe strazile oraselor romanesti? FARMACII, BANCI, CARCIUMI, CASE DE AMANET, JOCURI DE NOROC …

VIDEO – DIN CICLUL „ROMANII SUNT IN PLUS, HAI SA EXPERIMENTAM PE EI”: BASF ne testeaza rezistenta la INITIUM. Detalii despre relatia BASF – ELITE

Seful e-Romania: un proiect care „NU VA PUTEA FI OPRIT DE NIMENI”

Ambasadorul SUA la Bucuresti, MARK GITENSTEIN, recomanda romanilor sa inlocuiasca expresia “Asta e viata” cu motto-ul lui Barack Obama „YES, WE CAN”

Cateva detalii despre cativa dintre vatafii vostri

Basescu – CSAT identifica printre amenintarile la adresa SIGURANTEI NATIONALE: presa, radicalizarea religioasa, terorismul cibernetic, propaganda in mediul virtual, pandemiile …

 

%d blogeri au apreciat: