Datorie externa a Romaniei a depasit 150 miliarde euro
50 euro banknote stack 3d image
Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie 2023 cu 7,51 miliarde euro, ajungând la un total de 150,2 miliarde euro, din care administraţia publică deţine 64,8 miliarde euro, cu 7,1 miliarde euro peste nivelul din decembrie 2022, arată datele publicate joi de BNR.
Cititi va rog mai multe la:
Cititi va rog si:
Ni se spune ca fara banci se alege praful. Concluzie nespusa: cand vor bancile, se alege praful / Romania vrea să împrumute în ianuarie 5,3 miliarde de lei pentru refinanțarea datoriei publice şi finanțarea deficitului bugetului de stat
Aflam ca Romania vrea să împrumute în ianuarie 5,3 miliarde de lei pentru refinanțarea datoriei publice şi finanțarea deficitului bugetului de stat, conform articolului din 17 ianuarie 2023 https://economedia.ro/ministerul-finantelor-a-atras-marti-75-de-milioane-de-lei-de-la-banci-suplimentar-la-licitatia-de-luni-statul-vrea-sa-imprumute-in-ianuarie-53-miliarde-de-lei-pentru-refinantarea-datoriei-public.html#.Y8mBV1ZBzX4
Ministerul Finanţelor a atras, marţi, 75 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni, când a împrumutat 2,2 miliarde de lei, la o dobândă de 7,67% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark, cu maturitatea reziduală la 109 de luni, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în valoare de 405 milioane de lei.
Ministerul Finanţelor a planificat, în luna ianuarie 2023, împrumuturi 4,7 miliarde de lei de la băncile comerciale. La acestea se poate adăuga suma de 645 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Suma totală, de 5,345 de miliarde de lei, este cu 315 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie, de 5,03 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Comentariu saccsiv:
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_public%C4%83 prin datorie publică se înțelege datoria pe care o are statul față de terți, precum persoane private, persoane juridice, bănci, intreprinderi, din țară sau din străinătate, care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale statului.
Iar conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Deficit_bugetar un deficit bugetar apare atunci când cheltuielile unei entități (un guvern) depășesc încasările.
Asadar, Romania se tot imprumuta. Apoi, din ce colecteaza de la populatie, da datoria la banci, dupa care iar se imprumuta. Des si la dobanzi cat mai mari.
Dar lucrurile nu stau stralucit nici in restul lumii:
STAPANII BANILOR: Datoria statelor este de peste 300 000 de miliarde dolari
Ni se tot repeta ca finantarea bancara este sistemul circulator al economiei. Ba mai mult, Mugur Isarescu declara ca:
Sistemul bancar este sistemul circulator nu doar al economiei, ci al intregii societati.
Cititi va rog mai multe la:
Asadar, fara banci se alege praful.
Cum s-a ajuns aici? Cum de un stat nu mai poate functiona fara banci? Deci cum s-a ajuns ca stapanii bancilor sa fie, de fapt, stapanii statelor? Si cand a inceput nebunia?
In traducere libera, zicerea lui Mugur Isarescu inseamna insa si altceva, anume, ca praful se alege atunci cand vor bancile. In acelasi articol, Guvernatorul Bancii Nationale a recunoscut aceasta, insa foarte voalat:
Analizele au evidentiat ca in 1929, in celebra „vinere neagra” in care s-au prabusit bancile de pe Wall Street, situatia financiara reala nu era chiar atat de rea.
A intervenit insa panica si asta a dus la manifestari ale populatiei care au declansat Marea criza mondiala. Din situatia creata, lumea a iesit cu adevarat numai prin al Doilea Razboi Mondial. Care, sa nu uitam, s-a prelungit cu Razboiul Rece.
Intr-adevar, din acea criza s-a iesit doar dupa un razboi mondial. Dar joia neagra s-a produs caci asa au dorit stapanii banilor. Iar panica a urmat tot prin grija acelorasi.
Cine sunt stapanii banilor, ai bancilor si ai burselor? Cititi va rog:
Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant
Stapanii banilor: Creatura din Jekyll Island
In concluzie
Asadar, stapanii banilor stapanesc statele. Direct sau indirect, nici nu mai conteaza.
Ei au declansat absolut toate marile crize si tot ei au au declansat-o si pe aceasta:
Armaghedonul energiei din Europa este provocat de stapanii burselor. Restul sunt basme
Aceasta criza va continua tot cu un razboi mondial? Sau doar cu un razboi mondial? Sau cu ce?
Nouriel Roubini: Vine mama tuturor crizelor si nu poate fi evitata. La nivel global, datoria totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate
Nouriel Roubini pentru Project Syndicate, conform Gandul:
”Economia mondială se îndreaptă spre o confluență fără precedent a crizelor economice, financiare și a datoriilor, ca urmare a exploziei deficitelor, împrumuturilor și efectului de pârghie din ultimele decenii. În sectorul privat, muntele datoriilor include pe cel al gospodăriilor (cum ar fi ipoteci, cărți de credit, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi personale), întreprinderilor și corporațiilor (împrumuturi bancare, datorii cu obligațiuni și datorii private) și al sectorului financiar (pasive ale instituțiilor bancare și nebancare). În sectorul public, include obligațiuni guvernamentale centrale, provinciale și locale și alte datorii formale, precum și datorii implicite, cum ar fi pasivele nefinanțate din schemele de pensii cu retribuire și sistemele de asistență medicală – toate acestea vor continua să crească pe măsură ce societăţile îmbătrânesc. Privind doar datoriile explicite, cifrele sunt uluitoare. La nivel global, datoria totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. În Statele Unite, este de 420%, ceea ce este mai mare decât în timpul marii crize economice din 1929 – 1933, cunoscută sub numele de „Marea Depresiune”, și după al Doilea Război Mondial”
”Spre deosebire de criza financiară din 2008 și de primele luni ale COVID-19, simpla salvare a agenților privați și publici cu politici macro laxe ar arunca mai multă benzină pe focul inflaționist. Aceasta înseamnă că va avea loc o aterizare dură – o recesiune profundă și prelungită – pe lângă o criză financiară severă. Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele datoriei cresc, iar veniturile ajustate în funcție de inflație scad în rândul gospodăriilor, al corporațiilor și al guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni reciproc. Cu siguranță, economiile avansate care se împrumută în propria monedă pot folosi o criză de inflație neașteptată pentru a reduce valoarea reală a unor datorii nominale pe termen lung cu rată fixă.
Având în vedere că guvernele nu sunt dispuse să majoreze taxele sau să reducă cheltuielile pentru a-și reduce deficitele, monetizarea deficitului băncilor centrale va fi din nou văzută drept calea celei mai mici rezistențe. Dar nu poți păcăli toți oamenii tot timpul. Odată ce duhul inflației iese din lampă – ceea ce se va întâmpla atunci când băncile centrale abandonează lupta în fața prăbușirii economice și financiare care se profilează – costurile nominale și reale ale împrumuturilor vor crește. ”Mama tuturor crizelor” de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”
Nouriel Roubini o tot spune de la o vreme. Nu ne spune insa si cine vrea sa vina mama tuturor crizelor:
Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant
De ce planurile occidentale pentru la iarna seamana atat de mult cu iernile din vremea lui Ceausescu? Va urma si o mega revolutie, precum cea din 1989?
Planul de urgență al guvernului italian condus de Mario Draghi prevede conform Il Messagero:
in locuinte temperatura caloriferelor se reduce cu 2 grade;
interdicție de iluminare în cazuri extreme;
reducere a iluminatului lămpilor stradale din orașe și muzee (până la 40%);
închiderea anticipată a birourilor publice;
reducerea încălzirii la 19 grade în birourile publice;
închiderea anticipată a spațiilor private (la 23:00);
închiderea anticipată a magazinelor (la ora 19);
reducerea gazelor și energiei electrice la companii „întreruptibile”.
Planul prevede, de asemenea, o utilizare mai mare a energiei derivate din cărbune. Și extragerea gazului de pe platforme cu foraj. Scăderea temperaturilor în locuințe privește perioada de iarnă, în timp ce vara ar putea exista o limită a folosirii aerului condiționat în locuință de până la 27 de grade. Tăierea iluminatului ar putea afecta în primul rând iluminatul extern al locuințelor private și al condominiilor.
Conform planului, reducerea iluminatului public va ajunge la 40%. Adică doar un stâlp din doi va rămâne aprins noaptea. În cazuri extreme se consideră că orele de lucru ale birourilor publice se reduc la 17.30.
Parțial, austeritatea a început deja: de la 1 mai și până pe 30 aprilie 2023, temperaturile în birourile publice nu pot fi mai mari de 19 grade iarna și sub 27 vara. Următorul pas ar fi o interdicție de oprire în incinte și magazine. Afacerile ar închide obloanele la ora 19, iar acest lucru ar trebui să se aplice și celor care vând alimente, dar nu și farmaciilor. Locurile publice ar avea o oprire la ora 23:00. Această nouă regulă s-ar aplica barurilor, restaurantelor, puburilor și cluburilor de noapte.
Comentariu saccsiv:
Seamana mult cu viata din finalul epocii Ceausescu.
Si sa nu se iluzioneze italienii ca va fi doar atat. E loc de mai rau. Si sa nu se iluzioneze nici restul UE, ca va fi doar in Italia. Si nici America de Nord, ca va fi doar in UE.
In Romania a urmat „Revolutia din 1989”. Ce va urma acum?
Pentru cei tineri sau pentru cei ce au uitat, iata cateva paragrafe dintr-un articol din 2021, de pe Ziare.com:
[…]
Anii ’80 au insemnat pentru populatia Republicii Socialiste Romania foame, frig si intuneric in case. Cum Nicolae Ceausescu era obsedat de investitiile industriale megalomanice, dar si de plata datoriei externe, bunurile de larg consum, in special carnea, erau insuficiente.
In 19 decembrie 1980, Nicolae Ceausescu promulga decretul care stabilea rationalizarea consumului de de alimente in functie de judet, diferentiate pe categorii de populatie. Vorbim despre „Legea pentru constituirea, repartizarea si folosirea pe judete a resurselor pentru aprovizionarea populatiei”. In 1984, se stabileste si ratia de carne anuala, si anume 39 de kilograme.
Ceausescu stabilea ratia fiecarui roman: 300 de grame de paine pe zi, 500 de grame de branza pe luna, circa 10 oua pe luna si 500 de grame de carne de porc sau vita pe luna, 1 kg de carne de pasare pe luna, 100 de grame de unt in fiecare luna, 1 kg de zahar, 1 litru de ulei si 1 kg de faina. Cu toate acestea, ratia ramane pe hartie, pentru ca nici macar aceste cantitati nu puteau fi respectate din cauza penuriei de alimente.
[…]
Decretul Consiliului de Stat 306/1981 privind „masuri pentru prevenirea si combaterea unor fapte care afecteaza buna aprovizionare a populatiei” din octombrie 1981 stabilea pedepse pentru romanii care faceau provizii de mancare.
Mai mult, Articolul 1 al Decretului 306 stipula ca: „Constituie infractiune de specula si se pedepseste potrivit prevederilor Codului Penal cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani cumpararea de la unitatile comerciale de stat si cooperatiste, in scop de stocare, in cantitati care depasesc nevoile consumului familial pe o perioada de o luna, de ulei, zahar, faina, malai, orez, cafea, precum si de alte produse alimentare a caror stocare afecteaza interesele celorlalti cumparatori si buna aprovizionare a populatiei”.
[…]
In Romania anilor ’80 motivul era datoria externa.
Actualmente, principalul motiv invocat de Occident este gazul rusesc sau mai bine spus, „necesitatea pedepsirii Rusiei”.
Insa, oricum, nenorocirea ce avea sa vina se vedea extrem de bine inca inainte de invadarea Ucrainei si era cauzata de Green Deal. Cititi va rog articolul din 2021:
Si nu doar de Green Deal…
Datoria statelor era de peste 300 000 de miliarde dolari in 2021:
Iar datoriile trebuiesc platite. Intr-un fel sau altul. Si astfel ajungem la constatarea ca, pana la urma, motivele nu sunt chiar atat de diferite de cele din Romania anilor ’80.
Ajungem, de fapt, la subiectul propozitiei: absolut totul a fost si este orchestrat de stapanii banilor (Green Deal, razboaie, restrictii anti Covid, preturi, etc.). Iar guvernele, Big Pharma, multinationalele, etc. nu sunt decat executantii lor.
Cititi va rog mai multe despre acesti stapani ai banilor in articolele din 2021:
Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant
Stapanii banilor: Creatura din Jekyll Island
De ce vor criza? Pentru ca vor revolutie. Pe care, evident, tot niste marionete ale lor o vor orchestra.
De ce vor revolutie? Asta-i o intrebare de nota 10, la care cititorii vechi stiu deja raspunsul.
Datoria Ucrainei este detinuta de Rothschild. Ce se va intampla cu Romania?
Datoria Ucrainei este detinuta de Rothschild. Asta s-a spus astazi la Realitatea tv, in cadrul emisiunii “Culisele statului paralel” de la ora 18. Dar si altele, ca de exemplu despre:
- Stransa prietenie dintre Henry Kissinger si Vladimir Putin
- Burisma
- Euromaidan – George Soros
Cititi va rog si:
Mai e HENRY KISSINGER prietenul lui VLADIMIR PUTIN?
Evreul GEORGE SOROS recunoaste ca e PAPUSARUL evenimentelor din UCRAINA
Referitor la titlul articolului, intr-un interviu acordat online, Cozmin Gușă declara in 2021, conform BZI:
După ce va trece chestia asta, ei nu vor mai putea merge la nesfârșit pe trăitul prin împrumut. Mişcarea este asemănătoare cu ce s-a întâmplat în Ucraina. Acum câţiva ani pe mandatele lui Poroşenko, Ucraina a început să se împrumute masiv. Nu a mai putut plăti împrumuturile şi atunci, datoria suverană în 2017 a fost cumpărată de familia Rothschild, şefii lui George Soros.
Ei au cumpărat datoria externă a Ucrainei în baza căruia ei dictează tot ce se petrece în Ucraina. Ucraina a girat această cumpărare cu toate activele ei de stat. În România se va întâmpla la fel. România se îndatorează şi se va îndatora până la un nivel pe care nu-l mai poate suporta. Şi poate prin acelaşi fond de investiţii (Franklin Templeton), acelaşi fond de investiţii care are Fondul Proprietatea în administrare. Acest fond care administrează averea noastră de unde externalizează câteva miliarde pe an în SUA, ştie Joe Biden unde, acelaşi fond s-ar putea să vină să spună că vine să ne cumpere datoria. Şi s-a terminat, gata, pa! Acest Guvern acolo duce.a menționat Cozmin Gușă.
Iata si un video:
Fondul Proprietatea chiar este administrat de entități din grupul Franklin Templeton Investments începând cu septembrie 2010:
https://www.fondulproprietatea.ro/ro/administrarea-fondului
Detalii despre Mark Gitenstein:
La sfarsitul lui 2021 Mark Gitenstein s-a retras din Comitetul Reprezentanţilor Fondului Proprietatea, fiind numit de Joe Biden ca ambasador la UE.
Iata si ce putem citi in articolul Ucraina, un stat eşuat la frontiera de est a României? de pe ZIUA NEWS din 07.03.2021:
Cred ca in timp ce Romania va intra intr-un lockdown mai dur decat cel de anul trecut, bancile vor izbi naprasnic in firmele mici si populatie
Daca Grecia deja este intr-un lockdown cumplit, cred ca nici Romania nu va scapa si va reintra si ea intr-unul cu mult mai dur decat cel de anul trecut. Iar conform legilor lui Murphy “doua rele sunt numai inceputul”, asa ca mai cred si ca anul acesta bancile vor izbi naprasnic in firmele mici si populatie.
In concluzia articolului Romanii se ineaca in valul de credite neperformante, dupa gura de aer data de amanarea ratelor de pe Ziare com, vad o confirmare a acestui lucru:
[…]
Firmele si populatia vor trece prin timpuri grele in 2021
Chiar daca numarul dosarelor de insolventa a fost mai mic, impactul economic a crescut semnificativ.
„Prelungirea pandemiei, cresterea inflatiei, scaderea consumului, accentuarea blocajului financiar, dinamica cursului valutar si, mai ales reducerea ajutorului oferit de stat creeaza, in 2021, conditiile unei furtuni perfecte din care prea putini vor iesi la liman”, arata analiza Sierra Quadrant.
Dincolo de efectele pandemiei, cum peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate, marea problema o va reprezenta blocajul financiar, fapt care va afecta puternic cashflow-ul acestora.
Potrivit unui studiu realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, mai mult de jumatate din IMM-urile romanesti au intampinat probleme la incasarea facturilor in 2020.
Durata medie de plata a facturilor a crescut la 120 de zile, fata de 115 zile in 2019.
Luna martie va reprezenta, pentru multe companii, un moment important, in care patronii si/sau actionarii vor trebui sa decida daca mai continua afacerile sau inchid portile business-ului.
Pe 31 martie va expira termenul pana la care firmele vor putea accesa procedurile de esalonare sau amnistie fiscala a datoriilor catre stat.
„Va fi un moment semnificativ pentru ca vom vedea cate dintre firme isi vor asuma un plan de restructurare a afacerilor, altfel spus cate dintre ele sunt dispuse sa continue business-ul in 2021”, afirma analistii de la Sierra Quadrant.
Dincolo de datoriile la stat, patronii/actionarii vor trebui sa ia o decizie, pana pe 15 martie, si in privinta continuarii suspendarii ratelor si a leasingurilor, mai cu seama ca acestea au acumulat dobanzi in 2020.
„Pentru multi va fi aproape imposibil sa mai beneficieze de aceste facilitati, in conditiile in care perioada maxima de suspendare a ratelor de 9 luni include si perioada pentru care au fost suspendate creditele in 2020, astfel ca bancile vor avea o reala problema cu creditele neperformante”, explica expertii.
Potrivit datelor CSALB, 560.000 de debitori au beneficiat de moratorii legislative si private pana acum, adica 14,7% din totalul creditelor acordate de sectorul bancar.
Cititi va rog si:
STAPANII BANILOR: Datoria statelor este de peste 300 000 de miliarde dolari / In comparatie cu acesti papusari, Bill Gates este un pârț iar Big Pharma un mizilic
Foto: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1d/United_States_one_dollar_bill%2C_reverse.jpg
Aseara la emisiunea Subiectiv, Razvan Dumitrescu a prezentat fragmente dintr-un documentar francez ce demonstra ca, cel putin in Franta, “specialistii” invocati de guvern pentru implementarea “masurilor” anti Covid-19 sunt in solda Big Pharma. Iar conform celor din platou, colosii ce se ocupa cu vaccinuri, alifii si pilule ar avea o cifra de afaceri chiar mai mare decat cei din industria petrolului.
N-am urmarit intreaga emisiune dar concluzia care deja transparea era limpede: Big Pharma decide ce si cum cu pandemia iar OMS si guvernele sunt doar marionete.
Consider ca sunt corecte cele de mai sus, insa nu reprezinta imaginea intreaga. Exista o forta colosala cu mult mai mare. Despre ea vom reincepe a discuta incepand de azi, caci lumea a cam uitat care este, de fapt, subiectul propozitiei.
Industria farmaceutica la nivel global a crescut foarte mult in ultimii ani, fiind estimata la o valoare de circa 1,11 trilioane de dolari in 2018, iar pana in 2020, aceasta cifra poate ajunge la 1,43 trilioane de dolari, potrivit ProClinical, citat de Wall Street. Adica aproape 1 500 miliarde de dolari. E mult. Si intr-adevar, la banii astia se pot decide multe. Sa vedem insa cum stau lucrurile in liga mare.
Zilele trecute, intr-o emisiune la Romania Actualitati, Mircea Cosea vorbea despre datoria de peste 300 000 de miliarde de dolari pe care o au toate statele lumii.
Am cautat oleaca pe internet sa vad daca chiar la atat s-a ajuns si am gasit articolul Cele mai datoare ţări din lume din 2020, de pe LIFE, din care citez cateva paragrafe:
Datoria publică a fiecărei ţări va creşte de la o generaţie la alta până când va deveni nesustenabilă
Anul trecut datoria globală era de 247.000 de miliarde de dolari, o sumă cu mai multe zerouri decât am scris vreodată, de 3 ori mai mare decât economia lumii.
În loc să facă împrumuturi pentru dezvoltare, să ia bani pe care să-i folosească pentru investiţii sau infrastructură, guvernele lumii se îndatorează în mare parte pentru a acoperi cheltuielile obişnuite. Nici populaţia nu se descurcă mai bine în acest sens, acumulând datorii care nu au alt scop final decât să finanţeze consumul, iar companiile iau la rândul lor cu împrumut bani pentru susţinerea achiziţiilor. Pare un cerc vicios pentru că economiştii şi istoria au arătat că o reducere bruscă a gradului de îndatorare la nivel global ar duce în acest moment la recesiune şi, implicit, la o dificultate şi mai mare a capacităţii statelor, companiilor şi persoanelor fizice de a returna banii împrumutaţi.
Nu trebuie să uităm nici faptul că aceste cifre erau valabile la finalul anului 2019. Între timp pandemia de coronavirus a făcut ravagii în întreaga lume şi continuă să creeze probleme serioase, astfel încât este de aşteptat ca datoria globală să crească şi mai mult în următorii ani.
Deci putem sa-l credem pe Mircea Cosea cand spune ca actualmete datoria sare de 300 000 de miliarde de dolari. Suma colosala, care cum necum, direct sau indirect este gestionata de banci, adica de stapanii banilor.
Ce avere are Bill Gates? Cica in jur de 113 miliarde de dolari:
Adica este fix cat un fasait pârț, comparativ cu liga mare. Este descris de catre mass-media pentru gloate ca fiind al doilea cel mai bogat om din lume, doar pentru ca acest soi de miliardari au fost scosi in fata in ultimele decenii, pentru a nu se mai vorbi despre cei cu adevarat grei.
Iar Big Pharma cu ai sau 1 500 de miliarde nu sunt mai mult decat un mizilic.
Iar pârțul si cu mizilicul nici macar nu sunt independenti, ci doar unelte. Credeti ca degeaba au fost create Bilderberg sau Comisia Trilaterala sau Council on Foreign Relations? Ca sa fie fiecare de capul sau? Nu exista asa ceva…
Ca atare, nici Bill Gates, nici Big Pharma si nici macar George Soros nu sunt papusarii adevarati, ci doar niste locotenenti, niste unelte sau cel mult niste papusarei minisculi care executa si traseaza sarcini mai departe.
De aceea, voi scrie si rescrie mai des despre stapanii banilor si istoria lor, deoarece ei sunt subiectul propozitiei cand vorbim despre Marea Resetare, despre dictatura bolsevica, despre tot.
BNR: datoria externă pe termen lung 77,630 miliarde euro iar datoria externă pe termen scurt 33,266 miliarde euro
Creștere uriașă a datoriei externe a Româiei, în primele luni ale acestui an. În primele cinci luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 5,023 miliarde euro, anunță BNR.
În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 77,630 miliarde euro la 31 mai 2020 (70 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,4 la sută față de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 33,266 miliarde euro (30 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,2 la sută față de 31 decembrie 2019, conform Mediafax.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,8 la sută în perioada ianuarie – mai 2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 mai 2020 a fost de 5,8 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2020 a fost de 79,3 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.
În perioada menționată, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,881 miliarde euro, comparativ cu 3,414 miliarde euro în perioada ianuarie-mai 2019.
În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 921 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 379 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție pozitivă de 513 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 562 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat valoarea netă negativă de 338 milioane euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 2 059 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă negativă de 72 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 266 milioane euro.
Wall Street: Datoria SUA este de 400 000 de miliarde de dolari. Adica, 2 000% din PIB
Foto © Reuters / Carlo Allegri
RT: $400 TRILLION HOLE? Actual US debt may be 2,000% of GDP, says Wall Street report
O gaură de 400 TRILLIOANE DE DOLARI? Datoria actuală a SUA ar putea fi de 2,000% din PIB, spune un raport al publicaţiei Wall Street
Statele zonei euro – cele mai mari datorii din istorie. LA CINE SUNT DATOARE?
Iata ce aflam din articolul Zona euro, aproape de colaps? Cele mai mari datorii din istorie:
Criza din zona euro se accentueaza, dupa ce Eurostat a publicat ultimele date statistice. Astfel, datoria guvernamentala din zona euro, ce cuprinde 17 tari, a crescut pana la nivelul de 92,2% din produsul intern brut, in primul trimestru din 2013, cel mai mare din istoria regiunii.
[…]
Grecia, Irlanda, Belgia, Spania si Portugalia au avut cele mai mari probleme in controlarea datoriei publice in crestere, in timp ce Germania si-a diminuat datoria foarte putin pana la 81,2% in primul trimestru fata de 81,9% in ultimul trimestru 2012.
Datele au fost publicate la doua zile dupa summit-ul celor mai mari 20 de economii din lume, G-20 de la Moscova, unde a fost anuntata ca prioritate intensificarea masurilor de austeritate.
Rata somajului in randul tinerilor se apropie de 60% in Grecia si Spania, cele mai vulnerabile tari din zona euro.
19,3 milioane de someri in zona euro
Membri non-G-20, inclusiv SUA, au declarat ca reducerea somajului ar trebui sa fie prima prioritate a blocului economic european.
[…]
Spania si Grecia vor continua sa lupte pentru crearea locurilor de munca, insa rata somajului din aceste doua tari va ramane peste 27%, chiar si in anul 2015. Potrivit datelor Eurostat, datoria publica a Greciei este in prezent de 160,5% din PIB, iar a Spaniei se ridica la 88,2% din PIB.
Rata generala a somajului in zona euro din luna mai 2013 a fost de 12,2% fata de 12,1% in aprilie, ceea ce inseamna ca aproximativ 19,3 milioane de oameni sunt fara locuri de munca in regiune.
Comentariu saccsiv:
Conform http://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_public%C4%83, prin datorie publică se înțelege datoria pe care o are statul față de terți, precum persoane private, persoane juridice, bănci, intreprinderi, din țară sau din străinătate, care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale statului.
Conform http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=13873, datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor pecuniare la un moment dat, rezultate din imprumuturi interne si externe, pe termen mediu sau lung, contractate de stat in nume propriu sau garantate de acesta.
Iata si valoarea estimata in 2009:
Bun, la cine sunt datoare?
Daca intelegem cine sunt stapanii bancilor, stim sa si raspundem la intrebare.
Documentare celebre: „The money masters” („STAPANII BANILOR”) – subtitrare in limba romana
ORDINUL ILUMINAŢILOR – Problema evreiasca – parintele Victor Moise. COMPLETARI NECESARE
PROTOCOALELE ÎNŢELEPŢILOR SIONULUI
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
5 comments