Danion Vasile s-a intors
Iata ce putem cit la http://www.danionvasile.ro/blog/anunt-m-am-intors/
M-am întors în Biserica Ortodoxă Română. Întrucât nu mi-am făcut mirungerea pe stil vechi, ci doar am participat la câteva slujbe, întoarcerea s-a făcut prin spovedanie. Vă rog să mă pomeniţi în rugăciunile voastre. Danion Vasile
Comentariu saccsiv:
A sters titlul si vechiul anunt ca sa-l inlocuiasca cu cel de mai sus. Iata si vechiul anunt:
Cu ajutorul lui Dumnezeu, începând de azi, am decis să intru în Biserica Ortodoxă din România, cunoscută ca Biserica de stil vechi (http://www.mitropoliaslatioara.ro/eclesiologia.php). Am considerat necesar să fac acest anunț după ce, cu ani în urmă, eram acuzat că sunt „stilist”, fără să fiu. Fac acest pas nu din cauza schimbării calendarului, ci din cauza ereziei ecumeniste, pentru care schimbarea calendarului – care s-a făcut pentru prăznuirea comună cu celelalte confesiuni, cum arată Enciclica patriarhiei ecumenice din anul 1920, iar nu din motive astronomice, cum vă spun cei de stil nou – a fost doar o etapă.
Danion Vasile
Duminica Floriilor, 2015
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog mai multe la:
La peste o luna dupa ce plecase postase pe blogul sau articolul:
Rugăminte – Ajutaţi poveştile mele să ajungă la destinaţie… www.palatulpovestilor.ro
„Vietile Sfintilor” dovedesc clar ca la Iasi n-a izvorat mir pentru DANION si nici pentru ca a vorbit el despre CALENDAR …
Citez din http://www.calendar-ortodox.ro/luna/februarie/februarie24.htm:
În luna febriarie, ziua a douăzeci şi patra, pomenirea aflării cinstitului cap al sfântului prooroc Înaintemergător şi Botezător Ioan.
Cinstitul cap şi de îngeri mult preţuit al Înaintemergătorului s-a aflat, întâia oară după bunăvoirea şi arătarea sfântului Ioan Înaintemergătorul, de doi monahi oarecare, în casa lui Irod, mergând aceştia la Ierusalim, spre a se închina la purtătorul de viaţă mormânt al Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iar de la aceşti monahi luându-l un oarecare olar, l-a dus în cetatea emesenilor şi cunoscând olarul cum că prin mijlocirea sfântului cap avea bună norocire, îl cinstea în chip de negrăit. Când a fost să moară, l-a lăsat surorii sale, zicându-i să nu-l mişte de la locul său, nici să-l descopere, ci numai să-l cinstească. Iar după moartea acelei femei, sfântul cap al Botezătorului a ajuns de la unii la alţii şi mai pe urmă a ajuns la un oarecare Eustaţiu monah şi preot, care era de aceeaşi credinţă cu eresul arienilor. Acesta fiind alungat de către dreptcredincioşii din peştera unde locuia, căci precupeţea tămăduirile care se făceau de sfântul cap şi le arăta ca făcute de eresul lui, din voia lui Dumnezeu cinstitul cap a rămas în peşteră şi a fost ascuns acolo, până în vremea lui Marcel care era arhimandrit pe vremea împărăţiei lui Valentin cel tânăr şi a lui Uraniu episcopul Emesiei. Atunci mulţi având descoperiri, cinstitul cap a fost găsit a doua oară, într-o oală de lut, care servea pentru apă şi a fost adus şi pus în biserică de episcopul Uraniu, făcând nenumărate tămăduiri şi minuni.
Cu ale Înaintemergătorului Tău rugăciuni, Hristoase Dumnezeul nostru, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Comentariu saccsiv:
Multi stilisti ma intreaba ceva de genul:
„Daca Danion a gresit in campania sa de anul trecut, in legatura cu calendarul, atunci de ce din moastele Sfintilor Inchisorilor a izvorat mir la Iasi, la sfarsitul coferintei sale?”
Chiar Danion imi spunea la acea vreme ca a izvorat mir, caci el a glasuit cateva minute despre calendar …
Pana acum eu ii intrebam la randul meu cam asa: moastele Sfintilor din vechime pot fi facatoare de minuni daca acum se afla la pagani sau eretici?
Concret, daca de exemplu un ortodox se duce la moastele Sfantului Nicolae, evident fara a se ruga cu catolicii, oare ca s-ar putea intampla vreo minune? Sa se vindece sau ceva de genul?
Eu cred ca da. Dar nu se va petrece o minune pentru a valida “biserica” papistasa. Cam la fel e si cu Danion. Nu pentru el au izvorat mir si nici pentru discursul sau despre calendar.
Iata ca istoria pomenirii aflării cinstitului cap al sfântului prooroc Înaintemergător şi Botezător Ioan ne dovedeste o data in plus aceasta.
Pana acum, din cele trei chestiuni pe care le-am abordat acum cateva zile referitor la Danion, doua s-au adeverit:
1) A inceput sa iasa la rampa, in public, fara insa a se dezice tot in pulbic de raul ce l-a facut pana in prezent:
2) La lansarea cartii „Marturisitorii”, n-a amintit nimic despre Capitan:
Asadar, n-au vorbit despre CAPITAN la lansarea cartii “Marturisitorii” …
A mai ramas a treia chestiune, dar pentru care trebuie sa avem rabdare cel putin pana in aprilie, caci in martie se implineste un an de la minunea de anul trecut.
Urmare a articolului meu din 2010:
Chestiunea DANION VASILE. Noua sa actiune. Intrebari la care TREBUIE sa raspunda
M-a sunat cam la un sfert de ora dupa ce l-am postat, m-a certat cum de eu indraznesc sa-l iau la intrebari si mi-a spus o povestioara, cum ca Sfantul Vasile cel Mare a fost pe vremea sa abordat de un cizmar ce il intreba de una de alta despre credinta. Si Sfantul ii raspundea. Mai apoi nu i-a mai raspuns, ci i-a zis: „Cizmare, nu mai sus de cizme!”
Deci eu eram cizmarul iar el era pe deal. Si de la inaltimea aia mi-a repetat de cateva ori ca el e teolog iar eu nu stiu nimic. Dar sa raspunda public la intrebarile din acel articol, tot n-a vrut.
Tot in acea convorbire mi-a spus ca anul acesta vrea sa mai tina o conferinta si ca va mai fi o minune si ca va spune poporului motivul pentru care are loc de fapt acea minune. Ca a avut el o viziune …
Sa asteptam si sa vedem.
Unii imi reproseaza faptul ca trebuia intai sa-l las si sa observam ce va face in martie. Asa gandeam si eu, dar cand am aflat ca iese inca din luna asta in public, fara a se dezice de ratacirile lui de pana anul trecut, n-am mai rabdat. Poate am gresit ca strategie. Asta e. Oricum, repet, doua chestii din trei deja s-au adeverit. Mai departe sunt doua variante:
– Ori a renuntat la actiunile sale de pana anul trecut, ceea ce ar fi bine, dar insuficient pana nu se dezice public. Trebuie inteles ca a nenorocit niste oameni, care au ajuns sa nu mai meaga la biserica sa nu se mai impartaseasca, sa nu se mai spovedeasca, dar cauta cai verzi pe pereti. Ba mai mult, toti plecatii striga ca apucatii ca in BOR nu mai e har.
– Ori n-a renuntat si n-o sa rabde sa nu se foloseasca de moastele Sfintilor Inchisorilor pentru a mai determina pe unii din crestini sa iasa din BOR …
DANION VASILE a indemnat crestini sa plece din BOR. Ii cer sa arate public ca “argumentele” pe care le-a folosit sunt inselari
In preambul, urmariti va rog cum Danion Vasile il ataca pe parintele Cleopa:
Doua INTREBARI FUNDAMENTALE: 1) Va fi putin loc si pentru CAPITAN in Conferinta “MARTURISITORII”? 2) DANION VASILE ne pregateste ceva?
Dupa cum stiti, pe 17 februarie se va lansa volumul:
E bine ca se vorbeste despre Sfintii Inchisorilor si despre minuni si ca se cere canonizarea. Cititi va rog si:
Dar macar in trecere se va aminti ceva ceva si despre CAPITAN? Sau nu-i politic corect? Intrebarea nu-i adresata doar personalitatilor de pe acest afis, ci si celorlalti frati ce vor mai vorbi in viitorul apropriat. Caci vor vorbi … Inclusiv Danion Vasile.
Mai e un pic si indubitabil ca remarcabilul teolog va tine o noua conferinta la Iasi. Cum s-au brodit ele toate in ultima vreme intr-un intamplator calendar: cartea, lansarea, conferintele si … capitala Moldovei.
Si ajungem astfel la intrebarea a doua din titlu si legat de ea: stiti voi oare iubitii mei frati ce ar trebui sa se petreaca anul acesta in capitala Moldovei? Si cum se va motiva ceea ce se va petrece? Nu stiti, eu insa da. Si va voi comunica intr-un viitor articol de sine statator.
Pana atunci atat le spun deocamdata fratilor Pr. Mihai Andrei Aldea, Ciprian Voicila si Laurentiu Dumitru:
Fiti nevinovati ca porumbeii dar si neaparat intelepti ca serpii …
Doamne ajuta!
Chestiunea DANION VASILE. Noua sa actiune. Intrebari la care TREBUIE sa raspunda
A devenit oare fratele Danion un soi de Alex Jones in BOR? Acela arata foarte exact unele din problemele SISTEMULUI, dar ofera ca “solutie” … revolutia. Danion arata la randul sau unele din problemele BOR, dar ce solutie ofera? Cumva colaborarea cu activistii stilisti si ruperea de BOR? Daca da, trebuie inteles ca aceasta este o “solutie” tot de tip … revolutie. Acest articol este o incercare de a ne dumiri, mai ales daca va raspunde si la intrebarile ce i le pun. Pentru el este de asemenea o ocazie de a transa definitiv chestiunea DANION VASILE.
In recentul sau articol Biserica Ortodoxa Romana, madular al unui trup anti-ortodox…, fratele Danion aduce in discutie Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB). Citez:
Una dintre problemele principale ale unui mare număr de clerici şi credincioşi din Biserica Ortodoxa Română este lipsa unei perspective eclesiologice întemeiate pe învăţătura Sfintelor Sinoade Ecumenice şi a Sfinţilor Părinţi. Astfel, o sumedenie de probleme de mică importanţă sunt dezbătute cu multă emfază la şedinţe preoţeşti, la emisiuni radio-TV sau pe diferite blog-uri.
Din păcate, problemele grave – precum participarea Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB), semnarea documentelor cu monofiziţii sau a celor cu catolicii (la Balamand, în 1993) sunt aproape ignorate. Şi aceasta pentru simplul fapt că nu există justificare ortodoxă pentru erezie…
Întrucât teologii şi ierarhii ecumenişti vor încerca să deturneze atenţia spre probleme secundare – cum este asistenţa socială inter-confesională – vom face referire la Crezul CMB, aşa cum este exprimat în Constituţia şi prevederile Consiliului Mondial al Bisericilor (după modificarea lor de către cea de-a noua Adunare de la Porto Alegre, Brazilia, februarie 2006): „Consiliul Mondial al Bisericilor este o frăţie de biserici care Îl mărturisesc pe Domnul Iisus Hristos ca Dumnezeu şi Mântuitor potrivit Scripturilor, şi, prin urmare, caută să înfăptuiască împreună chemarea lor comună spre slava Unui Singur Dumnezeu, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. (…) Scopul principal al acestei frăţii de biserici din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor este să se cheme reciproc la o unitate văzută într-o singură credinţă şi într-o singură comuniune euharistică (adică „împreună-împărtăşire”), exprimată în rugăciune şi împreună-vieţuire în Hristos, prin mărturia şi slujirea în faţa lumii, şi pentru a înainta spre acea unitate în care lumea să creadă.”
Iată scopul CMB – ca bisericile să ajungă la unitatea văzută într-o singură credinţă şi la împreună-împărtăşire. Pentru aceasta s-a întocmit un plan bine pus la punct, ai cărui paşi sunt pierzători pentru suflet. De exemplu, celebrul document de la Lima BEM (Botez, Euharistie, Ministerium) considera că este foarte important ca la baza comuniunii dintre biserici să stea recunoaşterea acestor trei Taine, pe care diferitele confesiuni sunt chemate să şi le recunoască reciproc. (Dar cum să recunoşti tainele ereticilor?)
Biserica Ortodoxă a Georgiei a ieşit din CMB. Cum? Datorită curajului unor preoţi de a nu-l mai pomeni la slujbe pe patriarhul Ilias, care a fost chiar co-preşedinte al CMB între anii 1978-1983… Aceşti preoţi au spus că nu pot să pomenească un patriarh care sprijină erezia ecumenismului. Sinodul Bisericii Georgiene a avut de ales între a ieşi din CMB sau a rămâne fără o mare parte din credincioşi…
Lucrurile sunt simple, fie că ne place sau nu să privim adevărul în faţă.
Biserica Ortodoxă nu poate fi parte a unei frăţii de biserici care caută unitate văzută şi împreună-împărtăşire. Dacă îi acuzăm pe copţi sau pe catolici de ereziile lor, să ne dăm seama că şi participarea la CMB este o erezie, aşa cum au mărturisit şi preoţii georgieni contestatari. Tocmai de aceea aşa-zisa Biserică Catolică nu face parte din CMB, tocmai pentru că ea consideră că este Biserica Adevărată. Noi, făcând parte din CMB, ne lepădăm de învăţătura din Crez.
În Dosarul CMB vor fi tipărite mai multe articole legate de participarea şi ieşirea din această organizaţie anti-bisericească. Ar fi de dorit ca şi în România să existe preoţi care să aibă curajul unei atitudini similare cu cea a mărturisitorilor georgieni. Pentru că fără dreaptă credinţă, nevoinţele şi rugăciunile rămân fără plată.
Comentariu saccsiv:
Nu-mi place titlul. Cum adica “madular al unui trup”? Pentru ca face parte din CMB, se cheama ca e madular? Adica CMB e trupul, iar BOR unul din madulare? Deci s-a incheiat si faza finala a unirii tuturor religiilor si deja suntem una? CMB e un soi de faza finala a ecumenismului?
Nu prieteni, nu e faza finala. Consiliul Mondial al Bisericilor recunoaste identintatea fiecarei religii dar nu ascunde faptul ca bisericile membre sint chemate:
1. sa realizeze o unitate vizibila de credinta si o singura comuniune euharistica;
2. sa promoveze o marturie comuna in lucrarea misionara si de evanghelizare;
3. sa se angajeze in slujirea crestina a trebuintelor omenesti, doborind barierele dintre oameni, cautind justitia si pacea si prezervind integritatea creatiei;
4. sa intretina innoirea in unitate, colaborare, misiune si slujire.
Deci sunt chemate sa … Cu alte cuvinte, este un instrument. O unealta foarte necesara ELITELOR pentru ecumenism. Dar ca structura, nu poate fi asemanata de exemplu cu Uniunea Europeana, unde intr-adevar natiunile si tarile isi pierd de la o luna la alta, in chip vertiginos, identitatea. Unde sunt mai importante regulile Uniunii decat cele statale.
Deci, sa nu amestecam borcanele, sa nu confundam drumul cu destinatia.
Intr-adevar, se pot spune chestiuni si mai grave legate de CMB, ca de exemplu finantarea Rockefeller sau implicarea unor grei din Ordinul Cavalerilor de Malta sau a masoneriei. Detalii gasiti la:
Dar repet, CMB nu e un trup, iar BOR un madular al sau. Caci trupul e trup, functioneaza ca un tot si e condus de un cap. Cand capul spune fugi, tot trupul participa la alergare: picioarele in primul rand, dar si mainile ajuta, si plamanii si inima. Nu fug picioarele, iar plamanul sau inima functioneaza in ritm de stat in pat.
Asadar, atentie mare la folosirea termenilor. Desigur insa, nu e bine ca BOR face parte din CMB. Desigur, bine ar fi sa iasa de acolo.
Cum vede fratele Danion rezolvata problema? Citez:
“Biserica Ortodoxă a Georgiei a ieşit din CMB. Cum? Datorită curajului unor preoţi de a nu-l mai pomeni la slujbe pe patriarhul Ilias, care a fost chiar co-preşedinte al CMB între anii 1978-1983… Aceşti preoţi au spus că nu pot să pomenească un patriarh care sprijină erezia ecumenismului. Sinodul Bisericii Georgiene a avut de ales între a ieşi din CMB sau a rămâne fără o mare parte din credincioşi…
Lucrurile sunt simple, fie că ne place sau nu să privim adevărul în faţă.”
Adica, sa nu-l mai pomenim pe Patriarhul Daniel pana nu face de un fel sa scoata BOR din CMB. Ba mai mult, sa-l facem sa inteleaga ca altfel va ramane fara o parte dintre credinciosi. Care unde se vor duce?
In articolul Din nou pe blog, fratele Danion specifica:
“Unii consideră că, întrucât mă aflu în Biserica Ortodoxă Română, nu am voie să scriu sau să vorbesc împotriva schimbării calendarului. Eu cred că tocmai pentru că mă aflu în Biserica Ortodoxă Română …”
Si aici este necazul … ca activistii stilisti de abia asteapta sa se vorbeasca de CMB si calendar ca sa strige: veniti la noi, noi suntem solutia. Si iar se alege praful si de acest demers. De ce zic iar? Deoarece imi amintesc de minunea de la Iasi de anul acesta. Se crease atunci un exceptional moment prielnic pentru a se vorbi din ce in ce mai mult despre Sfintii Inchisorilor, despre ce a insemnat in fapt comunismul, despre ce vor inseamna vremurile apocaliptice ce bat la usi si care pe de o parte vor semana dar pe de alta parte vor intrece in grozavie pe cele de atunci. Deja incepuse sa se vorbeasca in mass-media, deja se vorbea din ce in ce mai mult in popor. Trebuia atunci pedalat la maxim pe aceasta tema. Aiurea insa … Ce n-a putut face SISTEMUL, ce n-au putut face oficiali din BOR, a reusit fratele Danion, prin soiul acela de ravna in a discuta calendarul: s-a trecut minunea in plan secund, iar mai apoi s-a asternut tacerea …
Asa va fi si cu ideea asta, teoretic buna, de a iesi din CMB. Cand se va incepe insa cu nepomenirea ierarhilor si cu calendarul, deja va muri in fasa.
Ciudat este ca de un apel similar aflam in aceste zile si pe blogul parintelui Savatie Bastovoi:
24 de clerici şi 352 de mireni din Mitropolia Moldovei, subordonata canonic Patriarhiei Moscovei, a adresat, cu ocazia sedintei Sinodului BORu din 25 mai o scrisoare deschisa in care isi exprima nemultumirea fata de actiunile ecumeniste ale patriarhului Rusiei Kiril. Scrisoarea anunta delimitarea unui grup de credinciosi ortodocsi din Moldova de comuniunea cu patriarhul Kiril, in cazul in care acesta nu se va pocai si nu va recurge la iesirea Bisericii Ortodoxe Ruse, pe care o cunduce, din Consiliul Mondial al Bisericilor.
Cititi va rog mai multe la:
Nu stiu inca exact care e legatura, insa, ca unul care am studiat ani de zile SISTEMUL, pot spune ca nu exista niciodata coincidente.
Mai spune fratele Danion:
“Am impresia că presa ortodoxă – fie ea tipărită sau electronică – face abstracţie de anumite subiecte extrem de importante. Până şi ceea ce se consideră a fi poziţie de rezistenţă e de fapt o poziţie care acoperă multe dintre fărădelegi – o parte, conştient, altă parte, din lipsă de informaţii.”
Sa ne intelegem. N-a descoperit el problema cu CMB si nu e singurul care critica acest consiliu. In aceasta privinta el nu vine cu nici o noutate. Noutatea ar putea fi insa solutia propusa. De fapt, nu doar ca nu vine cu noi elemente, ci nici pe toate cele deja stiute nu le reia, dupa cum am aratat mai sus. Si asta chiar nu este bine, deoarece CMB nu reprezinta decat unul din multele instrumente folosite de catre ELITE in edificarea GUVERNULUI MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE. Si asta poporul credincios trebuie sa o stie. Este o roata dintr-un teribil angrenaj. Iar daca nu vedem intregul, nu intelegem ca vremurile apocaliptice bat la usi. Iar daca nu intelegem, nu ne pregatim. Asadar, o prima intrebare:
Frate Danion, crezi ca vremurile apocaliptice bat la usi?
CMB este o componenta din lucrarea inceputa de PAPUSARII practicanti ai cultului inchinarii la lucifer, ce actioneaza prin intermediul masoneriei de peste 200 de ani. Daca cititi articolul ORTODOXIA si MASONERIA. Ierarhi masoni, veti gasi enumerati cativa ierarhi romani si Patriarhi ai Constantinopolului purtatori de sortulete (insa si in alte regiuni din lumea ortodoxa, masoneria si-a facut de cap). Asadar, episcopi, mitropoliti, patriarhi … si asta inca de la sfarsitul secolului 18. Reiau cateva paragrafe din cele ce am scris acolo:
Consider ca este momentul sa abordez, in acest context, un subiect migalos. Dupa cum desigur ati observat, de fiecare data cand postez cate un articol in care critic ratacirile vreunui ierarh din BOR, hop apar sumedenie de „stilisti” apartinatori BOSV sau si mai rau, iesiti din BOR dar neajunsi pe nicaieri, care printre altele promoveaza urmatoarea idee: daca ierarhi actuali apartin masoneriei, atunci in BOR nu mai este har si nu mai exista nici succesiune apostolica.
Citind lista de mai sus, observam insa ca sirul de masoni n-a inceput cu primul patriarh roman MIRON CRISTEA, ci mult inainte. Ca atare, inainte de a se separa „stilistii” de cei de pe nou, impreuna fiind, nu erau cu totii uneori sub acelasi ierarh mason? Si aplicand regula ce o aplica ei acum, pentru cei de acum 100 de ani sau mai mult, sa ajungem oare la aceeasi „concluzie”? Adica dupa ce au navalit masonii, lumea ortodoxa n-a mai avut har si succesiune apostolica? Desigur ca este o concluzie total gresita si lumea ortodoxa a dat Sfinti si dupa aceea. Asta evident nu inseamna ca e bine ca s-a adoptat calendarul nou sau ca unii ierahi sunt masoni sau ecumenisti.
Sf. Lavrentie de Cernigov spunea:
„Vine timpul, şi nu e departe, povestea stareţul, când foarte multe biserici şi mănăstiri se vor deschide în slujba Domnului şi se vor repara, le vor reface nu numai pe dinăuntru ci şi pe dinafară. Vor auri şi acoperişurile atât ale bisericilor, cât şi ale clopotniţelor, dar preoţimea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la cărămizile lui Faraon. Preotul nu va mai face şi misiune. Când vor termina lucrările nu se vor putea bucura de slujbe duhovniceşti în ele că va veni vremea împărăţiei lui antihrist şi el va fi pus împărat „
Luaţi aminte la toate cele ce vă spun căci totul se pregăteşte cu foarte mare viclenie . Toate bisericile şi mănăstirile vor fi într-o bunăstare imensă, pline de bogăţii, ca niciodată, dar să nu mergeţi în ele. Antihrist va fi încununat ca împărat în marea biserică din Ierusalim cu participarea clerului şi a Patriarhului. Intrarea şi ieşirea din Ierusalim va fi liberă pentru orice om, dar atunci să vă străduiţi să nu vă duceţi, căci totul va fi spre a vă linguşi pe voi, ca să vă atragă în ispită.
Bisericile vor fi deschise, dar creştinul ortodox (trăitor, viu cu sufletul) nu va putea intra în ele să se roage, căci în ele nu se va mai aduce jertfa fără de sânge a lui Iisus Hristos. În ele va fi toată „adunarea satanică”.
Nu mai este mult pana in zilele acelea, dar trebuie sa intelegem ca scenariul de mai sus nu se va realiza peste noapte, ci prin etape premergatoare, care desi se vor succeda cu rapiditate, ele trebuie sa existe. Ca atare, vor fi din ce in ce mai multi ierarhi rataciti. Evident, nu toti, ci va mai ramane cel putin unul, insa cred oare „stilistii” ca marea masa de credinciosi din lumea ortodoxa va deveni din ce in ce mai eretica cu fiecare zi ce trece? Ca in mari parti din lumea ortodoxa nu va mai fi har? Dar iconomia sau mila bunului Dumnezeu nu o mai luam in calcul? „Stilistii” (si prin acest cuvant ii definesc pe activistii plecarii din BOR chiar si de ar fi sa nu ajunga intr-un loc anume) considera insa ca la fiecare depistare de ierarh mason, credinciosii trebuie sa-si ia talpasita si sa se tot duca. Mare parte dintre ei, tot studiind istoricul bisericilor ce tin calendarul vechi, ce s-au tot fragmentat de-alungul timpului pana ce au ajuns bisericute, au ajuns la concluzia ca nici una nu e pana la urma tocmai in regula, iar acum stau niciunde, fara duhovnic, fara spovedanie, fara Sfanta Impartasanie, nu intra in nici o biserica, nu saruta moastele nici unui Sfant caci asta ar insemna sa intre si in bisericile respective. Altii au gasit de bine de rau cate o biserica si spera ca acolo va fi bine. Cred ei oare ca SISTEMUL slugoi diavolului ii lasa de capul lor? Ca le lasa biserica si ierarhii neatinsi? Sa ne amintim doar de dezastrul ROCOR, ce a dat Sfinti si mari marturisitori si care a tinut sus steagul rezistentei. La un moment dat insa, mare parte dintre ei au abdicat si sunt actualmente in comuniune cu Moscova. Se presupune ca a fost o lucratura a KGB sau ca au fost mituiti sau ca au fost santajasti sau ca li s-au aratat ierarhilor papirusuri secrete de la Marea Moarta ce „demonstreaza” ca nu-i cum se credea ca e cu crestinismul … Nu conteaza cum, conteaza insa ca SISTEMUL a reusit. Ei bine, astfel se vor petrece lucrurile si cu alte bisericute de pe vechi. Ce vor face „stilistii” atunci? Se vor tot duce de colo colo?
Si mai trebuie mentionat si un alt fapt extrem de important: puzderia asta de bisericute se tot ataca intre ele la modul foarte dur …
Consider ca suntem intr-o perioada gri, de trecere de la alb spre negru, dar bunul Dumnezeu nu ne lasa. Ierarhii se vor tot rataci si vor sfarsi multi dintre ei prin a-l propovadui pe fata ca stapan pe antihrist. Bunul Dumnezeu vede insa stradania noastra …
Iata acum si restul intrebarilor pentru fratele Danion:
2) Consideri ca mai este har in BOR?
3) Daca plecam din BOR, unde exact anume sa mergem? Au biserici in Romania? Si daca n-au, mergem in strainatate? Dar daca va fi nevoie de pasaport cu cip? Dar daca suntem prea saraci?
4) Daca nu mergem nicaieri, sa stam acasa de sarbatori sau sa trecem pe langa biserici precum acceleratul prin halta? Ne mai spovedim, ne mai botezam copii, ne mai cununam, ne mai impartasim?
5) Crezi ca pamantul se invarte in jurul soarelui sau invers?
6) Ai vreo legatura cu actiunea anti CMB din Moldova?
7) Constientizezi ca majoritatea activistilor stilisti ori nu au habar de SISTEM, precum:
Ori sunt intrusi anti crestini, precum:
Ori apartin unor servicii secrete? Cum stii care dintre stilistii cu care vorbesti e in regula? Poti garanta pentru administratorii acestor bloguri?
8) Te lepezi de Basescu? Deoarece in campanie l-ai sustinut. Intelegi ca era mai bine sa explici poporului cum e treaba cu intreaga clasa politica?
Si voi incheia cu cateva mustrari. De ce se crede ultimul Mohican? Ultimul aparator al Ortodoxiei? De ce ii acuza pe altii ca nu fac nimic? Unde a fost cand s-a discutat despre preotul lingurita?
Despre Klaus Kenneth:
Despre vaccinuri, despre criza, foamete, revolutie, razboi, etc.
Multe lucruri bune a facut fratele Danion ani de zile iar eu sunt printre cei ce l-au promovat cel mai mult. Acum insa nu sunt de acord cu el. Sau poate ma insel si chestiunea nu e ceea ce pare a fi. Ne vom dumiri probabil dupa ce va raspunde la intrebarile de mai sus.
Oricum, ma rog pentru el si e bine sa va rugati si voi.
“RAZBOI INTRU CUVANT”: MARTURISITORII ROMANI INTERBELICI DESPRE PROBLEMA PASCALIEI SI A CALENDARULUI
Citez din articolul CE AU SPUS, IN REALITATE, MARTURISITORII ROMANI INTERBELICI DESPRE PROBLEMA PASCALIEI SI A CALENDARULUI:
“Ce vom face noi, faţă de această stare grea, în care chiriarhii noştri au adus Biserica? Nu vom pierde nădejdea, căci Domnul Nostru Iisus Hristos este Domnul răbdării şi al milei fără de sfârşit”. (Fericitul Martir Mircea Vulcanescu)
In ultima perioada o serie de promotori ai variantei schismatice de impotrivire fata de adoptarea noului calendar de catre B.O.R. (adoptare care a fost, in sine, o greseala vadita provocata de presiuni masonice) invoca rezistenta unor cercuri intelectuale din interbelic, rezistenta restransa, sumar, la o singura propozitie: Nu mai avem Sinod, datorita, chipurile, adoptarii noului calendar. Propozitia este atribuita lui Mircea Vulcanescu (pomenit uneori alaturi de Nae Ionescu). De fapt, pomenirea cazului interbelic romanesc al adoptarii noului calendar nu arata altceva decat – cel putin – superficialitatea noilor propovaduitori zeloti, ignorarea adevarului istoric, precum si distorsionarea marturisirii curate ale celor care vor deveni chiar Martiri ai Bisericii pe care ei, zelotii, o considera a se afla sub anatema. Sa vedem, asadar, care este adevarul istoric, cine a marturisit si, mai ales, ce:
1. Campania de impotrivire condusa de cercurile de intelectuali crestini a fost provocata nu atat de introducerea noului calendar, ci de repetarea unei anomalii a B.O.R. in anul 1929 – anume, fixarea unei pascalii diferite fata de intreaga Biserica Ortodoxa Universala.
2. Anomalia pascaliei ”romanesti” era efectul adoptarii nu a calendarului gregorian ca atare (sau a “noului calendar“, cel despre care se spune ca e anatemizat de o serie de sinoade din sec. XVII) ci a calendarului iulian rectificat, opera a prof. Chiricescu care, culmea, era anti-catolic fervent. Detalii se gasesc aici: http://www.hexaimeron.ro/Calendar/Rezistenta.html
3. Campania a fost dusa, in principal, de doua curente: cel condus de Nae Ionescu, prin Cuvantul, si cel condus de Nichifor Crainic, prin Curentul. Controversa a cuprins insa mai toate mediile din acel timp, problema fiind discutata inclusiv in Academia Romana si atragand atentia politicienilor vremii.
4. Sinodul, dupa ce a incercat sa justifice si sa respinga toate atacurile privitoare la pascalia ”romaneasca” (care in 1929 era pe 31 martie, pe cand pascalia ortodoxa era pe 5 mai), anomalia de care vorbeam, initial revine, facand concesia de a lasa crestinii sa sarbatoreasca Pastile la data la care doresc (ceea ce ducea la aberatia praznuirii Pastelui de doua ori in cuprinsul aceleasi Patriarhii) iar apoi renuntand cu totul la orice ”originalitate” cu privire la data Pastilor si revenind la randuielile Traditiei si ale Bisericii Ortodoxe Universale. Ironia istoriei face ca Nae Ionescu sa considere ca Patriarhul MironCristea NU a fost unul din sustinatorii acerbi ai noii pascalii:
Cum s-a schimbat calendarul
Există o eroare, de pildă, dacă se crede că vina, „îndreptării” calendarului cade asupra Î.P.S. Miron. Părintele Patriarh a fost multă vreme de părere că reforma calendarului nu se poate face decât în plină ecumenicitate, printr-un congres panortodox cel puţin – dacă nu într-un sinod ecumenic. Călătoria pe care Î.P.S. Miron a întreprins-o acum câţiva ani pe la patriarhii şi mitropoliţii Răsăritului urmărea, între altele, şi lămurirea acestei probleme. Din nefericire, în lipsa părintelui patriarh, Ion Brătianu, nerăbdător că rezolvarea chestiunii calendarului întârzia a dat ordin mitropolitului Pimen să sfârşească o dată cu „stilul vechi”. Se ştie că, din motive… ştiinţifice, P.S. Pimen s-a executat. Părintele patriarh nu a făcut decât să accepte o situaţie pe care nu o crease.
Cine a impus pe 31 martie?
Trebuie să stabilim, de asemenea, că aceeaşi atitudine de acceptare a adoptat Î.P.S. Miron în chestiunea datei Pastelor. După prima greşeală, care stabilea prăznuirea Paştelor la 31 mart, părintele Patriarh şi-a dat seama de consecinţele grave ale unui asemenea act şi a încercat o revenire. Convocarea Sinodului avea ca principal scop chiar această problemă. Se ştie cum au decurs dezbaterile; după cum se ştie că luni, marţi şi miercuri, înainte de 24 ianuarie, atmosfera generală era pentru o amendă onorabilă şi reintrarea în Ortodoxie, prin admiterea datei de 5 mai. Putem adăuga chiar că miercuri după-amiază Î.P.S. Miron a afirmat într-o convorbire particulară că a doua zi se va hotărî în sensul dorinţei cinci-maiştilor…
Cele două Paşti
Discuţia lămuritoare pe care foaia noastră a întreprins-o în jurul datei prăznuirii Paştelor şi a îndreptării calendarului se apropie de sfârşit. Am arătat că hotărârea de la 24 ianuarie este, din toate punctele de vedere, inacceptabilă şi creatoare de grave dificultăţi…În adevăr, dacă Biserica basarabeană ar fi de sine stătătoare, îngăduinţa printre 5-maişti de a prăznui după lege ar fi un succes. Biserica basarabeană stă însă sub autoritatea Sfântului Sinod de la Bucureşti. Şi dacă trebuie să fim mulţumitori P.S. Gurie, Visarion şi Iustinian pentru că, prin atitudinea lor energică, au obţinut, principial şi în fapt, dreptul de a rămâne în lege, cu drept cuvânt suntem obligaţi să le reproşăm, că nu au avut aceeaşi străşnicie întru apărarea Sfântului Sinod din care totuşi fac parte. Credincioşii lor sunt, fără îndoială, satisfăcuţi în această elementară nevoie de a prăznui după aşezarea duhovnicească… Situaţia de astăzi? Scriam, în momentul în care deschideam această campanie de lămurire în foaia noastră: când va fi rătăcirea de pe urmă mai amară decât cea dintâi. Nu a trebuit să aşteptăm prea mult pentru ca întâmplările să ne dea dreptate. Hotărârea de la 8 februar, prin care se îngăduie prăznuirea Paştelor de două ori în acelaşi an, este – aşa cum am arătat aci, de altfel – o grozavă aberaţie. (sursa).
Asadar, a fost o frumoasa biruinta a marturisitorilor Predaniei renuntarea la pascalia originala ”romaneasca” si revenirea la pascalia Traditiei. O biruinta care este intunecata insa de defaimarile unora ce spun ca, de fapt, acesti marturisitori s-au impotrivit nu doar pascaliei ”romanesti”, ci cu totul calendarului nou (punand egal, asadar, intre marturisirea lor si atitudinea zelotist-schismatica a celor care agita acum apele in interesul gruparilor stiliste mai mult sau mai putin obscure), considerand, prin implicatie, ca Sinodul nu ar mai fi Sinod din cauza noului calendar.
Spunem “defaimari” deoarece acesti zeloti, care dau citate ciuntite, nu fac decat adumbreasca integritatea marturisitorilor din interbelic, caci din doua una: or marturisitorii nostri considerau BOR anatema din cauza noului calendar si atunci nu se explica de ce au ramas in comuniune cu aceasta si cu Sinodul acesteia, or impotrivirea lor nu era legata, esential, de problema calendarului, ci de problema pascaliei.
Intr-adevar, printre numele cele mai cunoscute care au participat la campania de impotrivire fata de pascalia ”romaneasca” se numara Fericitul Martir Mircea Vulcanescu, ce a semnat o serie de articole, adevarate bijuterii de marturisire ortodoxa. O parte din aceste articole este semnata insa in colectiv, alaturi de Vulcanescu aducandu-si contributia George Racoveanu si un alt viitor mucenic al inchisorilor comuniste, Sandu Tudor.
Interesant, nu? Asadar, Sandu Tudor (adica viitorul parinte isihast si marturisitor Daniil de la Rarau, participant de frunte al Miscarii “Rugul Aprins” de la Antim) a participat si era foarte in tema cu problema pascaliei si a calendarului. Cu toate acestea, Sandu Tudor decide sa se faca monah in 1948, avandu-l drept duhovnic pe Parintele Cleopa. Sa nu fi stiut oare Sandu Tudor nimic despre factiunile obscure stiliste existente in momentul in care a devenit monah? Greu de crezut… In orice caz, era foarte in tema pe problema calendarului si totusi nu numai ca a ramas in Biserica Ortodoxa Romana fara sovaiala, dar a devenit monah si apoi parinte duhovnicesc si staret in cadrul acesteia acesteia! Pentru a-si sfarsi alergarea sa ca martir in iadul Aiudului. Inteleg oare noii zeloti de astazi care impart icoane cu Sfantul Mucenic Daniil pilda acestuia? Tare ne indoim…
Revenind la tema… Asadar, Mircea Vulcanescu, Sandu Tudor si George Racoveanu elaboreaza impreuna doua articole marturisitoare din seria mai cuprinzatoare a Cuvantului lui Nae Ionescu: Infailibilitatea Bisericii si Failibitatea Sinodala si Raspuns Prea Sfintitului Vartolomeu. Ratacirea Sinodala (articolul se gaseste, incomplet, la pag. 12 din documentul scribd. A fost atribuit in mod eronat lui Nae Ionescu; in arhivele lui Mircea Vulcanescu acesta precizeaza cine au fost autorii.)
In Raspunsul catre P.S. Vartolomeu cei trei marturisitori afirma clar (in mod bizar, din documentul din scribd lipseste un pasaj intreg ce se regaseste in editia Bunul Dumnezeu contemporan. Studii despre Religie, Ed. Humanitas, p. 288):
Prea Sfintitilor, liberi sunteti sa adoptati orice sistem de calculare a vremii: pagan, crestin, stiintific sau nu; al lui Sosigene, Aximene, Lilio, Coculescu, Chiricescu ori Ghenadie Niculescu – Pastile cele sfintite insa, Pastile cele Mari, Pastile Domnului trebuie sa se serbeze asa fel incat sa fie respectata Traditia bisericii ortodoxe de pretutindenea, care cere ca:
1) să nu se serbeze o dată cu Paştile evreilor;
2) să se serbeze după Paştele evreilor;
3) să se serbeze totdeauna în zi de duminică;
4) să se serbeze de către toţi creştinii ortodocşi deodată.
In acelasi timp, marturisitorii au indemnat, in subsidiar si nu ca tema principala de campanie, ca Sinodalii sa renunte, totusi, la noul calendar. Dar renuntarea la noul calendar nu au cerut-o pe motiv ca, adoptandu-l, Biserica ar pierde harul, ci pentru ca noul calendar, concomitent cu pascalia pe stil vechi, ar fi ridicat probleme legate de cursivitatea praznicelor:
P.S. Vartolomeu arată toată necazurile ce ar decurge din rămânerea la stil nou cu sărbătorile fixe şi la stil vechi cu Pascalia. Între altele, ne pune înainte perspectivele serbării, în anul 9942, a Sfintelor Paşti la 29 iunie, adică la Sfinţii Apostoli, iar la anul 31070, as fi ajuns chiar la 25 decembrie, adică chiar în ziua de Naşterea Domnului. După vechiul nostru „calendar bisericesc”, aceasta însă nu s-ar putea întâmpla în veac. Care trebuie să fie acum grija Bisericii? Să renunţe la reforma calendarului sau la Pascalia Ortodoxă? Altă ieşire nu există. Renunţând la prima, dogmele, canoanele, Tradiţia Bisericii (ce formează patrimoniul bisericesc) nu sunt întru nimic lovite. Renunţând la Pascalie, acest tezaur e călcat în picioare. Care consideraţiuni trebuie să primeze într-o decizie sinodală?…
Asadar, una sunt ”necazurile” provocate de existenta, in acelasi timp, a calendarului nou si a pascaliei pe vechi, si alta este sa afirmi ca Biserica nu are har sau chiar ca se afla sub anatema pentru aceasta situatie. Pentru marturisitorii citati aici esentiala era data de praznuire a Pastilor, care trebuia sa fie conforma Traditiei.
In alta parte, Mircea Vulcanescu afirma urmatoarele despre problema generala a calendarului:
…din punct de vedere bisericesc, noul calendar nu este bun si, ca atare, Sinodul trebuie neaparat sa il lepede ca pe un netrebnic, daca vrea cu tot dinadinsul sa nu se intample nicio tulburare. (articolul ”Netemeinicia scrisorii sinodale”, Studii despre religie, Ed. Humanitas, p. 270).
Asadar, ratiunile pentru care reforma calendarului era considerata gresita sunt:
- reforma se facea din cauze si pricini ne-patristice;
- produce tulburare in popor;
- produce neoranduieli legate de cursivitatea praznicelor, pe termen lung.
Nu pentru ca ne scoate din sobornicitate si pentru ca ne lipseste de har! Acestea sunt legate abia de schimbarea datei pascaliei! Doar prin decizia de a praznui Pastile separat de Biserica Ortodoxa Universala, doar prin iesirea din sobornicitate si din randuielile stabilite la Niceea privitoare la Pasti, abia asa s-a pus problema unei virtuale (deci nu implinite, realizata) schisme initiata insa (NOTA BENE) nu de marturisitorii Predaniei, ci de inovatori!
Iata deci alta dovada a discernamantului si a constiintei marturisitoare a lui Mircea Vulcanescu – faptul ca nu ei, fideli traditiei, amenintau cu o schisma sau initiau o astfel de miscare (!), ci ca sinodalii inovatori s-ar fi pus, singuri, in schisma, daca ar fi afurisit gruparea condusa de Nae Ionescu:
Cat priveste amenintarea cu afurisenia pe 40 de zile, Sinodul nu ne poate zvarli o asemenea anatema, caci ar afurisi, implicit, toate celelalte biserici ortodoxe deopotriva cu care am pastrat neschimbata aceeasi predanie; si aceasta ar insemna proclamarea oficiala drept schismatica a bisericii romanesti… Astfel, biserica romaneasca, in prezent, virtualmente schismatica, ar deveni schismatica in chip manifest si categoric. De fapt, daca invatatura pe care o marturisim e falsa, Sinodul n-are decat sa afuriseasca. Am cerut-o si o repetam, constienti ca faptul n-ar putea duce decat limpezirea lucrurilor. Suntem insa siguri ca nu o va face, pentru ca nu mai are dreptul sa o faca. Facand-o, se scoate pe sine din ecumenicitate – cum am aratat, iar noi ramanem pravoslavnici, in biserica parintilor nostri. (din Raspuns carte P.S. Vartolomeu…)
Intr-adevar, Sinodul BOR nu numai ca nu a afurisit gruparea lui Nae Ionescu, ci a renuntat la pascalia romaneasca, revenind la pascalia ortodoxa. Asadar, Sinodul BOR a ramas in ecumenicitate si in Biserica Ortodoxa Universala.
De remarcat insa caracteristica autentica a duhului marturisitor, asa cum avea sa-l formuleze apoi si Cuviosul Paisie Aghioritul: a spune adevarul in interiorul Bisericii, pana cand, la limita tragica, vrajmasii adevarului se scot pe ei insisi singuri din aceasta. Niciodata a te rupe de Biserica pentru a fonda grupari schismatice!
Ca scopul campaniei dusa de Nae Ionescu si ceilalti marturisitori a fost revenirea la Pascalia ortodoxa o atesta insusi filosoful, remarcand efectul marturisirii:
Restabilirea ecumenicităţii
Direcţiunea Sfântului Sinod a trimis tuturor ziarelor o încunoştinţare, arătând că, pentru anul ce vine, Sfintele Paşti se va prăznui la 20 aprilie. Pentru a înţelege semnificaţia acestui fapt, vom aminti că 20 aprilie însemnează, pe vechiul calendar, 7 aprilie, şi că 7 aprilie este tocmai data indicată de vechea Pascalie. Vasăzică, la anul vom prăznui cu toţii Paştele, în ecumenicitate, laolaltă cu toţi creştinii pravoslavnici. Şi mai este un fapt care trebuie relevat. Data prăznuirii Paştelor pentru anul ce vine a fost stabilită printr-o înţelegere a Patriarhiei noastre cu Patriarhia Ecumenică din Constantinopol… Ce am cerut noi?
1) Să prăznuim Paştele în ecumenicitate…
2) să nu prăznuim Paştele înaintea evreilor…Este adevărat că, de data aceasta, a intervenit însuşi părintele patriarh… (sursa)
Ceea ce s-a cerut si ceea ce s-a obtinut a fost revenirea la Pascalia ortodoxa. Pericolul a trecut, inovatorii nu au avut castig de cauza, Biserica Ortodoxa Romana a ramas Biserica Pravoslavnica.
Mai mult, la inceputul campaniei Nae Ionescu citeaza chiar celebrul Sighilion patriarhal din 1583 care, printre alte anateme aduse invataturilor catolice, anatemizeaza si calendarul gregorian, latin, care includea, evident, o pascalie schimbata. Asadar, nu se poate spune ca Nae Ionescu si ceilalti nu cunosteau istoria bisericeasca si sinoadele in materie. Stiind aceleasi lucruri pe care le invoca si schismaticii zilelor noastre, esentialul pentru ei, o spunem cu riscul de a ne repeta, a fost pascalia, care facea ca Biserica noastra sa se afle in sobornicitate sau in afara ei. Calendarul indreptat nu era bun, insa nu au considerat ca este nevoie sa faca inca o campanie pe tema revenirii la vechiul calendar, nici in momentul in care Sinodul a dat inapoi in problema pascaliei, in anul 1929, nici in momentul introducerii lui, cu cativa ani mai devreme. Acestea sunt faptele istorice, aceasta este marturisirea iubitorilor Traditiei si Predaniei ortodoxe.
Si mai trebuie aratat un lucru esential: Sighilionul patriarhal din 1583 nu se putea aplica Bisericii Ortodoxe Romane din perioada interbelica, asa cum nu se poate aplica nici BOR din prezent! Pentru simplul motiv ca B.O.R. nu a avut niciodata adoptat, integral, calendarul gregorian sau latin! In perioada interbelica, chiar si cand a avut anomalia legata de pascalie, BOR avea ”calendar iulian revizuit” iar acum are calendarul gregorian doar in parte, avand Pascalia praznuita pe calendarul vechi. Ne aflam, asadar, intr-o situatie canonica noua pentru care Sinoadele istorice invocate de zelotii schismatici nu se aplica. Se aplica, in schimb, hotararea pan-ortodoxa de la Moscova din 1948, care a oranduit co-existenta unor calendare diferite dar existenta unei singure date a Pastilor, cea conforma Predaniei.
Referitor la sintagma care i se atribuie lui Mircea Vulcanesc: “nu avem sinod”. In realitate, asa cum am aratat, Mircea Vulcanescu si ceilalti nu faceau decat sa constate o virtualitate (deci nu un fapt implinit!): decizia de a sarbatori Pascalia diferit fata de Soborul Bisericilor Ortodoxe (deci iarasi, este vorba despre Pascalie si nu despre calendar!) nu facea decat sa puna Sinodul intr-o pozitie in raspar cu intreaga ortodoxie. Virtualitatea NU a devenit realitate, Sinodul a revenit la Pascalia ortodoxa iar marturisitorii nostri au ramas, prin biruinta lor, atat in Biserica Luptatoare cat si in cea Triumfatoare, din cer.
Selectam insa un ultim citat din Mircea Vulcanescu pentru a vedea duhul in care acesta marturisea si ce distanta este intre duhul marturisirii autentice a Predaniei si duhul zelotismului care ii agita pe cei care ar fi trebuit sa ia aminte la Sfinti Inchisorilor…
Ce vom face noi, faţă de această stare grea, în care chiriarhii noştri au adus Biserica? Nu vom pierde nădejdea, căci Domnul Nostru Iisus Hristos este Domnul răbdării şi al milei fără de sfârşit. Ne vom îndrepta către Sinod şi,… vom spune, din inimă fiiască rostind:
Prea Sfinţilor Părinţi, Învăluiţi de autoritatea ştiinţei, nimeni nu vă mai recunoaşte căpetenii,
Învăluiţi de nimbul de lumină al Duhului Sfânt, da.
Voi sunteţi semnul unei alte autorităţi decât cea lumească, şi
Nu se cade s-o dispreţuiţi, trecându-i înainte alte temeiuri şi alte autorităţi.Voi nu vorbiţi nici astronomilor, nici ateilor, oricât de supuşi, ci numai celor care cred şi mărturisesc Treimei.
Căci voi sunteţi sarea Pământului şi, dacă sarea-şi pierde Darul, cu ce se va săra?! Uitaţi, deci, glasul veacului şi al ştiinţei, daţi pas credinţei, scoateţi candela de sub obroc, ca toţi să cunoască precum că sunteţi întru El, prin aceea că aveţi dragoste întru voi. Voi n-aveţi a vă potrivi nimănui şi toţi au a se potrivi darului fără măsură. (sursa)
Ce distanta intre atacurile bezmetice si ignobile la adresa arhiereilor nostri, intre meschina sapatura dupa semnaturi puse cu ani in urma pe o serie de acte care oricum nu sunt sinodale, si aceasta pilda a dreptului marturisitor…
Concluzii
Marele rau pe care il fac cei care se folosesc de frumoasa biruinta din perioada interbelica a marturisitorilor Predaniei este ca o falsifica pe aceasta si lipsesc poporul binecredincios de un reper esential. Pentru ca noi trebuie sa urmam marturisitorilor si nu zelotistilor care se folosesc in mod iezuit de citate trunchiate si de sfintele moaste ale Martirilor din inchisori.
Asadar, daca vrem sa avem parte de marturisitorii Predaniei si de Sfintii Inchisorilor, sa urmam lor, anume:
- sa intelegem ca schimbarea calendarului a fost o decizie nepotrivita Traditiei ortodoxe, provenita dintr-un duh ne-patristic de innoire, dar ca..
- – esentiala este pastrarea Pascaliei randuita de Sfintii Parinti si sobornicitatea praznuirii,
- – ca trebuie sa ne opunem atat tentativelor ecumeniste de schimbare a datei Pastilor cat si derivelor zelotist-schismatice, ambele fiind pericole care duc la acelasi rezultat, parasirea Bisericii si tradarea Predaniei,
- – ca Biserica Ortodoxa Romana are Pascalia randuita de Sfintii Parinti si este Biserica Deplina, cu Har Deplin, cu Taine Depline, cu ierarhi martiri (episcopul Grigorie Leu e doar unul dintre ei), preoti sfinti marturisitori (Ilie Lacatusu, Daniil-Sandu Tudor, Gherasim Iscu, Ilarion Felea, Marcu Dumitru, Gheorghe Calciu, si cati altii…), martiri (Mircea Vulcanescu, Valeriu Gafencu s.a.) si mari cuviosi (Cleopa, Paisie Olaru, Arsenie Boca, Ioanichie Balan, etc, etc, etc. – nenumarati!) si mari duhovnici contemporani (Justin Parvu, Arsenie Papacioc, Adrian Fageteanu) toti acestia fiind roade vadite ale Duhului care nu se impiedica de un calendar care e gresit in parte,
- – ca Duhul sfinteste chiar si cu acest calendar gresit, dovada fiind sfintirea Agheasmei Mari de la Boboteaza,
- – ca daca vrem sa avem, cu adevarat, parte cu Sfintii Inchisorilor, trebuie sa le urmam pilda pana la capat, ramanand in Biserica si lasand putregaiul ecumenist sa se taie singur din Trupul lui Hristos.
Comentariu saccsiv:
In linii mari, parerea mea legata de chestiunea ORTODOXIE – MASONERIE – CALENDAR – ECUMENISM – ANTIHRIST – VREMURILE APOCALIPTICE, o puteti citi la:
ORTODOXIA si MASONERIA. Ierarhi masoni
Si din cauza acestei opinii, am de suferit atat din partea activistilor calendarului vechi dar si ai celui nou.
Citez dintr-un raspuns ce l-am dat pe acest blog unui activist stilist:
„Majoritatea dintre voi sunteti foarte siguri ca vremurile din urma nu vor incepe mai devreme de cateva decenii. Va place sa vorbiti de masoni si de cum influenteaza ei negativ multi dintre ierarhi, dar cum nu ati studiat in amanuntime SISTEMUL, nu realizati cat de departe au ajuns ELITELE in lucrarea lor. Vorbiti despre Consiliul Mondial al Bisericilor, dar nu intelegeti ca este doar o piesa dintr-un urias puzzle in care mai sunt doar cateva spatii libere … Vorbiti despre cipuri, dar considerati ca nu vor avea logistica necesara implementarii programului decat peste cateva generatii. Spuneti cate ceva despre sistemul financiar-bancar, dar va mintiti singuri ca cei ce il stapanesc n-au inca toti banii de care au nevoie.
Am vorbit cu destui care au plecat mai apoi din BOR sau au de gand sa plece. Aproape toti erau ingroziti de cele ce le spuneam si chiar daca nu aveau argumente in favoarea ideii lor ca mai e mult pana departe, totusi, ziceau precum englezul acela dintr-un banc celebru, ce, vazand pentru prima oara in viata o girafa, exclamase: „asa ceva nu exista”.
E mult mai greu sa accepte ca sunt timpuri de rugaciune, de marturisire, de inmultirea faptelor bune, de propovaduirea Cuvantului, de mucenicie. E mult mai simplu sa faca un pas spre o biserica, unde odata ajunsi, sa para ca au rezolvat problema. Dar chiar si ajunsi acolo, intr-o biserica de pe vechi, nu se apuca de greul drum al trairii crestine, ci considera ca lucrarea lor trebuie sa fie un atac furibund impotriva celor de pe nou.”
Cu cateva remarcabile exceptii, si activistii noului caledar sunt cam tot pe acolo, adica n-au nici o treaba cu apropierea vremurilor apocaliptice.
Pentru mine, crestinul adevarat este cel ce se straduie sa urce scara, constient ca trebuie sa marturiseasca, sa propovaduiasca, sa-si inmulteasca faptele cele bune, sa se pregateasca pentru o foarte posibila mucenicie, si foarte important, sa se roage. Dar nu rugaciune formala, citind mecanic din carti. Si nici mers la biserica doar pentru a fi aceasta plina de oameni. Din nefericire, unii din fratii ce mergeau frumos pe cararea crestinului adevarat, s-au apucat de activism pentru cele doua calendare. Si o fac cu foarte mare ravna, dar se indeparteaza din ce in ce mai mult de ceea ce ar trebui sa faca un crestin. Si incep desigur prin a taia de pe lista faptele. Apoi rugaciunea, iar incet-incet marturisirea lor se reduce la … calendar. Si marturisirea asta incepe sa le ocupe atat de mult timp, ca nu mai au vreme si de propovaduirea Sfintei Scripturi sau a cuvintelor pline de intelepciune ale Sfintilor Parinti.
Desi am fost rugat de ambele tabere sa ma implic, NU O VOI FACE. In primul rand deoarece nu vreau sa devin ca ei. In al doilea rand deoarece consider ca talantii mei sunt altii si ma stradui sa-i inmultesc. Ceea ce fac, se vede in acest blog si se va vedea in viitoarea carte si in viitorul documentar. Majoritatea cititorilor mei sunt incepatori. Dau slava bunului Dumnezeu, caci mi-au scris sute dintre ei multumindu-mi ca i-am trezit si le-am aratat solutia: ORTODOXIA. Dar nu mie trebuie sa-mi multumeasca, ci Lui. Eu sunt doar o sluga netrebnica, un pacatos ce se straduie sa urce scara. Mai departe, ei trebuie sa mearga pe calea crestinului adevarat, precum am aratat mai sus, si sa citeasca cartile fundamentale: Sfanta Scriptura si cele ale Sfintilor Parinti. Ma intristeaza insa ca se intalnesc in drumul lor cu HABAUCEALA calendar vechi-nou, subiect ce deja m-a obosit foarte tare. Si ma gandesc foarte serios daca pe viitor sa mai vorbesc despre el. Oricum, cele ce le-am scris in acest comentariu le voi detalia intr-un mai amplu articol si voi mai vedea pe urma ce hotarare voi lua, dupa ce ma voi ruga bunul Dumnezeu sa ma invete ce sa fac si in aceasta chestiune.
Parerea mea e ca Danion Vasile si pe cei de la RAZBOI INTRU CUVANT nu sunt activisti sau nu inca. Ii consider fratii mei si ii iubesc si ma rog zilnic pentru ei. Si cred ca si ei inca ma mai considera la fel. Si sunt foarte trist ca sunt in tabere diferite sau mai bine spus, care mai mult par diferite. Au dusmani si prigonitori comuni, dar ei sunt separati … Iar eu sunt la mijloc si nu stiu cum sa mai fac, ca sa fie bine. Fiecare, din ravna face ceea ce face si nu din ticalosie si nu este nici unul sluga SISTEMULUI.
Pe toti cei care citesc aceste randuri ii rog sa se roage bunului Dumnezeu si pentru noi. Cei ce se bucura de cearta asta sunt dracii si slugile lor, iar cei ce ies in pierdere sunt credinciosii ce ii citesc, caci parte dintre ei se zapacesc.
Iertare tuturor, si de pe nou si de pe vechi.
Doamne ajuta!
Cititi va rog si:
DANION VASILE: Un răspuns la atacurile legate de aşa-zisa „propagandă stilistă”
„Toate inovaţiile sau adăugirile făcute pe lângă învăţătura formulată de pururea pomeniţii Părinţi ai Bisericii, să fie anatema!”
Din hotărârile Sinodului VII Ecumenic
Pentru că în ultimele zile au început să circule o sumedenie de minciuni despre mine şi despre lucrarea mea, la sfatul duhovnicului, am întocmit acest răspuns. Sunt uimit de nonşalanţa cu care acuzatorii mei mint; cel mai tare mă uimeşte că sunt atacat nu de către cei pe care i-am combătut în cuvintele mele, ci de către cei cu care mă consideram de aceeaşi parte a baricadei.
Cred însă că Dumnezeu va face dreptate, mai devreme sau mai târziu.
Întrucât am ajuns în Bucureşti abia în ziua de luni din Săptămâna Patimilor, nu am apucat să răspund mai devreme, în scris, acestor atacuri. Îl iau martor pe Dumnezeu în ceea ce spun. Dacă eu mint, Dumnezeu să vădească aceasta, spre ruşinarea mea. Dacă nu mint, Dumnezeu să vădească minciunile celor ce mă prigonesc invocând în chip mincinos învăţătura ortodoxă.
Atacurile împotriva mea au avut două momente mai importante. Unul a fost cu mai mult de două săptămâni în urmă. Anunţasem că voi veni la Mănăstirea Petru Vodă – voiam să iau binecuvântare de la părintele Iustin înaintea conferinţelor pe care urma să le ţin în ţară. Dar, din cauza unor schimbări de program în Basarabia, am intrat în ţară abia duminică, chiar înaintea conferinţei de la Adjud.
Sâmbătă am primit un telefon de la maica Fotini, de la Petru Vodă: „De ce nu aţi ajuns? Vă aşteaptă părintele să predicaţi mâine…” Am explicat că nu am putut ajunge.
Venind însă în ţară, deschizându-mi telefonul, am primit câteva informaţii ciudate, printre care şi cea că „părintele Iustin spune că sunteţi eretic”. Aşteptam să vin la Petru Vodă, să discut cu părintele direct, dar, întrucât mă invitase să predic, era clar că nu mă consideră eretic, şi nici nu avea motive să o facă.
Joi, pe 18 martie 2010, aveam programată o conferinţă la Piatra Neamţ, împreună cu părintele Hrisostom Manolescu. Datorită intervenţiei protopopului, conferinţa a fost anulată, afişele rupte, organizatorul ameninţat că rămâne fără post de cântăreţ etc.
Fiind foarte trist că nu pot vorbi în Piatra Neamţ, am rugat să fiu sunat de părintele Iustin pentru a discuta despre această temă. Părintele m-a sunat pe 18, seara, şi mi-a spus aşa: „Nu te întrista că nu ai putut vorbi la Piatra, dar mâine vei vorbi la Iaşi, şi se va duce vestea despre ce mărturiseşti peste marginile Iaşului” (sau şi în afara Iaşului, nu îmi aduc aminte formularea exactă, reproduc însă fidel ideea).
Părintele a avut dreptate – a doua zi a avut loc conferinţa de la Iaşi, de pe 19 martie, când din racla cu sfinte moaşte ale mărturisitorilor de la Aiud a izvorât mir (văzându-se clar cum mirul ieşea ca un mic izvoraş din bucata de craniu de mărturisitor – pe care o primisem cu vreme în urmă de la părintele Iustin, ca binecuvântare).
După această conferinţă, am pornit spre Petru Vodă. Am ajuns sâmbătă noaptea, între orele 1 şi 2, şi părintele se culcase deja.
Duminică am ţinut o predică în care am repetat temele prezentate în anul 2009 în conferinţa de la Iaşi: apostazia contemporană, ecumenismul, masoneria, schimbarea calendarului, globalizarea, teme care se regăseau şi în conferinţa din 2010.
La sfârşitul predicii, ducându-mă la părintele Iustin, acesta mi-a spus:
„- Ai grijă cum vorbeşti, că nu or să te mai lase să mărturiseşti.
– Am greşit cu ceva, părinte?
– Nu, nu ai greşit cu nimic, dar fii atent pe viitor. Ce bine ar fi dacă România ar avea zece ca tine…
– Zece ce, părinte? Mireni sau…
– Mireni, că nu mai avem călugări care să mărturisească. Ai mare grijă, să poţi propovădui cuvântul mai departe.
La plecare, i-am cerut părintelui o cruce, să o am ca binecuvântare de la sfinţia sa. Când am văzut că mi-a dăruit chiar crucea cu care binecuvânta credincioşii, emoţionat l-am întrebat:
– Părinte, îmi daţi binecuvântare să o ţin în mâini la conferinţe, în timp ce vorbesc?
– Da, cu crucea înainte”, a spus, şi mi-a dat binecuvântare de drum.
Acestea au fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit din gura părintelui Iustin, duminica trecută, duminica Sfintei Maria Egipteanca. De atunci, mi s-au „transmis” tot felul de afirmaţii ale părintelui împotriva mea.
Mă simt cu inima împăcată şi aştept să ajung la Petru Vodă pentru a vedea în ce măsură părintele a fost dezinformat de către prigonitorii mei. Îi rămân oricum îndatorat pentru tot ce a făcut pentru mine în aceşti ani.
Acum, trec la partea a doua a atacului împotriva mea. Rezumatul acuzelor se află comprimat într-un articol difuzat cu mare repeziciune pe net, intitulat „Propaganda stilista sub numele unei conferinte”. Mărturisesc cu tristeţe că oameni cunoscuţi mie au preluat şi difuzat materialul fără să îmi dea vreun telefon, fără să audă şi ce am eu de spus.
În continuare, analizez materialul punct cu punct:
1. În seara zilei de Buna Vestire, in cadrul unei conferinte organizata de ASTRADROM, conferinta cu tema „Semnele vremurilor de pe urma” sustinute la Oradea, teologul Danion Vasile a vorbit despre semnele vremurilor apocaliptice. Printre aceste semne spune ca ar fi si calendarul nou acceptat de Biserica Ortodoxa Romana in anul 1923.
Nu am afirmat că schimbarea calendarului ar fi un semn apocaliptic. Am spus doar că Sfântul Kukşa al Odessei numea noul calendar „calendarul Antihristului”. Părinţii cu viaţă sfântă din Patriarhia Rusă au protestat împotriva schimbării calendarului. De aceea Sfântul Patriarh Tihon a readus Biserica Rusă pe stil vechi, după ce tot el impusese noul calendar. Despre acest lucru nu se învaţă la nicio facultate de teologie din ţară (detalii se găsesc în cartea Elder Michael, The Last Mystic from Valaam, tipărită de părintele Serafim Rose; varianta românească a cărţii, inclusă în „Tebaida Nordului”, a fost cenzurată de traducător). Eu cred că principala problemă legată de schimbarea calendarului este schimbarea modului de raportare la Tradiţie.
2. Aducand argumente din canoanele Bisericii Ortodoxe si ale unor Sfinti Parinti, Danion a afirmat ca in Biserica Ortodoxa Romana nu exista har.
Nu am făcut o astfel de afirmaţie.
3. In aceeasi conferinta invitatul a spus ca parintele Cleopa Ilie de la manastirea Sihastria „a mintit credinciosii in problema calendarului”
În volumul „Călăuză în credinţa ortodoxă”, apărută la Editura Mănăstirea Sihăstria, la paginile 413-427, părintele Cleopa analizează într-un capitol problema schimbării calendarului. Pe viitor voi analiza mai detaliat acest capitol, deocamdată voi menţiona doar câteva greşeli:
a) INVATACELUL: Dar cum si cand s-a facut aceasta indreptare? (a calendarului – n.n.)
PREOTUL: Iata cum. In anul 1923 s-au adunat la Constantinopol, intr-un sinod, reprezentanti ai tuturor Bisericilor Ortodoxe.
La Constantinopol, în 1923, nu a fost Sinod. A fost o întrunire ortodoxă, la care au refuzat să participe Patriarhia Alexandriei, a Antiohiei, a Ierusalimului, Arhiepiscopia Sinaiului, Biserica Ortodoxă Bulgară (bulgarii erau consideraţi schismatici, şi pentru a reintra în comuniune cu Patriarhia de Constantinopol li s-a cerut să accepte schimbarea calendarului, în 1968). Patriarhia Rusă nu a avut delegaţi.
b). Acolo, cercetand cu frica lui Dumnezeu si cu amanuntime chestiunea calendarului iulian si vazand ca prin indreptarea lui nu se aduce nici o stirbire dogmelor, canoanelor Bisericii si randuielilor sfintilor parinti (notă – trebuie precizat că şi aici părintele Cleopa vorbeşte în necunoştinţă de cauză. În realitate calendarul bisericesc a fost schimbat după vestita Enciclică a Patriarhiei Ecumenice din 1920 – cu trei ani înainte de Constantinopol. În această Enciclică se precizează că: „După părerea noastră, o asemenea prietenie şi o dispoziţie primitoare a Bisericilor [este vorba de Biserica Ortodoxă şi pseudo-bisericile eretice – n.n.] între ele, poate fi arătată şi demonstrată în particular în următoarele moduri: I) prin acceptarea unui calendar uniform pentru celebrarea marilor sărbători creştine în acelaşi timp de către toate Bisericile”; celelalte puncte ale documentului se pot citi pe http://www.danionvasile.ro/blog/2009/05/20/apostazia-patriarhiei-ecumenice-%E2%80%93-enciclica-din-1920/ . Schimbarea calendarului a fost un pas spre dezbinarea Ortodoxiei şi apropierea de celelalte confesiuni. Documentul din 1920 o vădeşte cu prisosinţă.) si ca prin ramanerea in urma a calendarului de la 21 la 8 martie, se calca randuiala stabilita de Sfantul si Marele Sinod ecumenic de la Niceea, au hotarat cu totii sa indrepte calendarul iulian si sa aduca echinoctiul de la 8 martie la 21 martie, asa cum il asezasera cei 318 sfinti si dumnezeiesti parinti de la Niceea, pe vremea sfantului si marelui imparat Constantin.
Sinodul respectiv nu a fost sinod pan-ortodox, a fost o adunare bisericească, deoarece au lipsit mai multe Biserici locale. Din vechea pentarhie, Roma era în erezie, iar din celelalte patru patriarhii vechi au lipsit trei, fiind prezentă doar Patriarhia de Constantinopol. După cum putem citi şi în volumul de Îndrumări misionare, volum elaborat de un colectiv de autori de la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, apărut la Editura Institutul Biblic în 1986, „la consfătuirea inter-ortodoxă [iată termenul corect, “consfătuire”, nu “sinod” – n.n.] din Constantinopol (1923), n-au participat însă toate Bisericile Ortodoxe Autocefale sau naţionale”. De fapt, la şedinţe au participat doar nouă membri: şase episcopi, un arhimandrit (acesta fiind din partea Bisericii Române) şi doi laici. Iată marele sinod „panortodox” care a schimbat calendarul!
c) Hotararea a fost primita de catre toate Bisericile Ortodoxe, care au luat parte la sinod, prin mitropoliti, episcopi si delegatii lor, urmand ca fiecare Biserica sa faca indreptarea calendarului cand va gasi vreme potrivita.
Hotărârea nu a fost primită de toate Bisericile Ortodoxe. Mitropolitul Anastasie Gribanovki, din partea Sinodului rus din exil, a părăsit întrunirea, declarând că „nu are instrucţiuni precise din partea ierarhilor ruşi”. Ulterior, un ierarh din acelaşi sinod, Mitropolitul Antonie Hrapoviţki (pe care Sfântul Ioan Maximovici îl considera sfânt), afirma că „reforma calendarului nu poate fi acceptată de către Biserica Rusă, deoarece contrazice sfintele canoane şi vechea tradiţie a practicii Bisericii consfinţită de către Sinoadele Ecumenice”.
Pe 25 iunie 1923, Patriarhul Fotie al Alexandriei a numit reforma calendarului „fără rost, necanonică şi dăunătoare”, iar despre rezoluţii spunea că „duhnesc a erezie şi schismă”.
Pe 7 octombrie 1923, Patriarhul Grigorie al Antiohiei a numit reforma „nepotrivită şi dubioasă”
d) Astfel, in anul 1924, la 10 martie, a indreptat calendarul Patriarhia ecumenica de Constantinopol si Biserica Greciei. Apoi, pe rand, Patriarhia Alexandriei, Biserica Serbiei, Patriarhia Antiohiei si in anul 1924, in octombrie, a indreptat calendarul si Biserica noastra Ortodoxa Romana, socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sarind peste cele 13 zile cu care ramasese in urma calendarul iulian.”
Şi aici, datele sunt eronate. Dacă la tipărirea ediţiilor din 1981 şi 1985 ale volumului „Călăuză ortodoxă” părintele Cleopa nu ştia cum stau lucrurile – deşi a fost în Serbia şi s-a putut lămuri că sârbii nu au schimbat calendarul şi nici nu au de gând să o facă -, totuşi, în ediţia din 1991 a cărţii sale ar fi fost potrivit ca părintele Cleopa să retracteze toate afirmaţiile inexacte.
Revin la analiza materialului „Propaganda stilistă”.
4. In aceeasi conferinta invitatul a spus ca parintele Cleopa Ilie de la manastirea Sihastria „a mintit credinciosii in problema calendarului, iar parintele Arsenie Boca dadea credinciosilor „invataturi in contradictie cu traditia Bisericii” si a sfintilor parinti, Ioanichie Moroi a fost un depravat etc.
În Dicţionarul explicativ al limbii române, cuvântul „depravat” înseamnă „descompus din punct de vedere moral, corupt, decăzut, desfrânat”. Pentru părintele Ioanichie mă rog aproape în fiecare seară (ca şi pentru părintele Cleopa şi părintele Arsenie). Nu am spus că este depravat, pentru că nu a fost. Am spus că am rezerve faţă de vedenia pe care a avut-o privitoare la schimbarea calendarului şi am cerut celor din sală să judece vedenia acestuia după criteriile expuse de părintele Cleopa în cartea sa „Despre vise şi vedenii”. Câtă vreme o vedenie se contrazice cu o hotărâre a unui sinod din vechime – cum este cazul acestei vedenii –, Sfinţii Părinţi recomandă prudenţă şi reţinere.
Cât priveşte cazul părintelui Arsenie Boca, afirm că învăţătura sa privitoare la catolici este eronată, străină duhului Bisericii Ortodoxe. El învăţa că cele două Biserici sunt cei doi plămâni ai Bisericii. Învăţătura greşită a părintelui privitoare la catolici se regăseşte şi în vestita pictură de la Biserica Drăgănescu. Pictură cunoscută, lăudată, dar – necanonică.
În albumul „Biserica Drăgănescu – Capela Sixtină a Ortodoxiei româneşti”, tipărit la Deva în 2005, la pagina 168 apare Francisc din Asissi zugrăvit între sfinţii ortodocşi, având aură în jurul capului, şi stă scris: „Sfântul Francisc de Asissi”… În timp ce sfinţii canonizaţi ai Bisericii Ortodoxe ne spun că sfinţii catolici nu sunt sfinţi, iar despre Francisc, Sfântul Ignatie Brianceaninov scria că a ajuns în „cea mai vârtoasă înşelare demonică”.
Părintele Arsenie Boca spunea chiar că putem să îi cinstim pe sfinţii catolici, important fiind însă să nu îi uităm pe ai noştri.
La Drăgănescu, părintele Arsenie a zugrăvit apostata unire dintre Biserica Ortodoxă – reprezentată de Biserica Sfânta Sofia – şi Catedrala Sfântul Petru, care a fost ridicată în secolul al XVI-lea, la multă vreme după schismă (pagina 187, în albumul mai sus menţionat).
5. In opinia lui Danion Vasile doar sfintii de la Optina (care indeamna la necomuniune cu cei de pe stil nou) detin Adevarul de credinta.
Nu cred şi nu am afirmat aşa ceva.
6. Tot in cadrul aceleiasi conferinte, Danion a spus ca „Muntele Athos a cazut” si singura manastire care s-a mentinut este Esfigmenu, o manastire zelotista.
Am afirmat că singura mănăstire care a ţinut cu stricteţe tradiţia ortodoxă este Mănăstirea Esfigmenu –pe care, de altfel, nu am vizitat-o niciodată. Este foarte important de cunoscut adevărata istorie a Muntelui Athos în secolul XX. După ce patriarhul Athenagoras a ridicat anatemele contra catolicilor, stareţii athoniţi au încetat pomenirea lui. În România istoria Athosului nu este cunoscută şi foarte puţini ştiu faptul că, în timp ce asupra altor mănăstiri se făceau mari presiuni pentru schimbarea calendarului, şi au rezistat, mănăstirea Vatopedu a schimbat calendarul, izolându-se de celelalte mănăstiri. Şi abia după zeci de ani a revenit la calendarul vechi. O dovadă că Vatopedu a trecut la calendarul nou se găseşte menţionată chiar în cartea Îndrumări misionare, amintită mai sus, tipărită la Editura Institutului Biblic, p. 703.
7. In cele din urma conferinta lui Danion Vasile s-a transformat intr-o propaganda stilista condamnand totodata oameni de valoare ai Bisericii Ortodoxe Romane.
Singurele persoane care s-ar putea regăsi în descrierea de mai sus, deşi termenul „condamnat” mi se pare total nepotrivit întrucât oricine se poate pocăi, sunt mitropolitul Corneanu şi episcopul Sofronie. Despre părintele Cleopa am spus că a ţinut Moldova în spate.
8. Atat Danion cat si duhovnicul sau, ieroschimonahul Hrisostom Manolescu, au sustinut ca parintele Iustin Parvu de la manastirea Petru Voda apreciaza gestul de „curaj” al celor doi „eroi” care au raspandit acelasi mesaj in mai multe orase din tara.
a) Părintele Hrisostom nu este duhovnicul meu.
b) Cât priveste susţinerea părintelui Iustin, da, părintele mi-a dat binecuvântare să ţin conferinţe în toată ţara, mărturisind adevărul Sfinţilor Părinţi împotriva ereziilor. Ultima dată m-a binecuvântat chiar în duminica de dinaintea conferinţei de la Oradea.
9. Organizatorii conferintei ASTRADROM, se dezic de unele afirmatii la adresa duhovnicilor sus amintiti: „Danion ne-a contactat cerandu-ne sa il invitam la o conferinta in Oradea si eventual in alte orase unde avem filiale. Nu stiam ce ganduri are. Fiecare e responsabil pentru afirmatiile facute” spune Ancuta Avram, presedinte interimar a asociatiei organizatoare.
Nu aveam niciun motiv să contactez o asociaţie pentru a ţine conferinţe într-un oraş. În cazul Oradei, lucrurile stau simplu: după ultima mea conferinţă ţinută la Cluj – pe 16 decembrie 2008, părintele Eftimie m-a întrebat dacă aş putea ţine o conferinţă la Oradea. Anul acesta, ţinând conferinţe în zonă, l-am contactat pe părintele Eftimie şi s-a bucurat că pot veni. Am fost rugat să ţin şi o conferinţă în Beiuş. Nu numai că nu am cerut să mi se organizeze o conferinţă acolo, ci, fiind un oraş mic, nici nu mă gândeam să ajung acolo. Dar am mers doar pentru că fusesem invitat de părintele Eftimie.
Îi rog pe cei care îl cunosc să îl întrebe direct pe părintele Eftimie: am fost invitat sau am rugat să fiu invitat de ASTRADROM – pe care nu îi cunoşteam – la Oradea?
10. In ziua de Buna Vestire, Danion Vasile si parintele Hrisostom au asistat la
Liturghie la Schitul Huta unde si-au manifestat nemultumirea fata de faptul ca a auzit pomenindu-se numele episcopului Sofronie (din a carui subordine canonica se afla schitul). Staretul schitului de la Huta, ieromonahul Visarion, a spus ca intr-o discutie ce a purtat-o la masa in prezenta a aproximativ 20 persoane Danion i-a propus sa iasa de sub ascultarea canonica a Bisericii Ortodoxe Romane. Mijlocitor intre Danion si ASTRADROM a fost parintele Eftimie de la Huta care regreta ca s-a ajuns aici. L-am contactat telefonic si ne-a spus ca: „afirmatiile dure la adresa marilor duhovnici m-a surprins ca venind din partea unui om ca Danion,
a) pe mine mă suprinde că pe părintele Eftimie l-a surprins critica mea, justificată, faţă de unele greşeli ale celor doi părinţi, Cleopa şi Arsenie Boca, în loc să-l fi surprins greşelile sesizate. E puţin lucru să amesteci un catolic înşelat cu sfinţii Bisericii?
la fel si problema calendarului care nu vad ce rost are sa o agitam acum dupa atatea decenii.
b) problema calendarului este o problemă actuală. Liderii Consiliului Mondial al Bisericilor au hotărât în anul 1997 la Aleppo, în Siria, reschimbarea calendarului, mai exact ca Paştele să fie sărbătorit de toate confesiunile în aceeaşi zi. Documentele – în engleză – pot fi consultate la adresa http://www.oikoumene.org/en/documentacion/documents/comisiones-del-cmi/comision-de-fe-y-constitucion/i-unidad-la-iglesia-y-su-mision/towards-a-common-date-for-easter-version-en-ingles/towards-a-common-date-for-easter.html.
Ne-a intrebat daca vrem sa trecem sub ascultarea canonica a unui episcop Antonie, pe stil vechi, al unei biserici numite de sub catacombe.Mi s-a parut dubioasa propunerea dar pe moment nu am realizat. Abia dupa conferinta de la Oradea m-am dezmeticit despre ce e vorba.
Părintele dă afirmaţii inexacte. Nu i-am sugerat să treacă la niciun episcop Antonie din Biserica de catacombe – chiar şi numai pentru faptul că un astfel de episcop nu există, sau nu ştiu să existe. Nu i-am indicat niciun nume de ierarh. El mi-a spus că, împreună cu 20 sau 30 de preoţi din zonă, nu l-au mai pomenit pe PS Sofronie, până ce a fost judecat de sinod. Apoi l-au pomenit din nou, sfătuiţi de mitropolitul Bartolomeu.
Apoi a căutat, împreună cu grupul de preoţi din zonă, să intre sub un mitropolit grec, dar că nici unul nu a vrut să îi primească. Mi-a spus că mai încearcă să intre sub o jurisdicţie grecească din Constanţa, de care eu nu am auzit până acum.
Eu i-am spus că degeaba încearcă să fie primit de Biserica Greacă, întrucât nimeni nu va avea curajul de a-i primi, şi i-am recomandat să cerceteze Sinodul ROCOR – partea care nu s-a unit cu Moscova, sau chiar Biserica din catacombe.
Tare ma tem ca cineva profita de zelul lui Danion si vrea sa faca o dezbinare in Biserica, ceea ce nu foloseste nimanui. Nu cred ca trebuie condamnat ci mai degraba sa il ajutam sa se linisteasca.
Mulţumesc pentru grijă, dar sunt foarte liniştit. Nu ştiu cât de liniştiţi sunt cei care mă acuză pe nedrept. Oare chiar nu le e teamă de Dumnezeu?
A facut multe lucruri bune si ar fi pacat ca acum sa dea cu piciorul in tot.
Eu nu dau cu piciorul în nimic, apăr aceleaşi lucruri de ani de zile.
Extremele acestea nu sunt bune, nici ecumenismul dar nici stilismul”.
A pomeni un episcop pe care îl consideri eretic e o dovadă de ecumenism, aşa că nu înţeleg delimitarea de ecumenism. Cât priveşte faptul că apăr vechiul calendar, în timp ce noul calendar se află sub anatema mai multor sinoade, iată un pasaj din hotărârea Sinodului din 1583, de la Constantinopol.
„VII. Orişicine nu ar urma hotărârile Bisericii statuate în cele Şapte Soboare Ecumenice şi Sfintele Paşti socotite pentru a le urma, ci vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti, şi vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii pe care noi le-am moştenit de la Sfinţii Părinţi, anatema unora ca aceştia şi să fie îndepărtaţi de Biserică şi de împărtăşirea credinţei. (…)
Semnăturile ierarhilor:
† Ieremia al Constantinopolului
† Silvestru al Alexandriei
† Sofronie al Ierusalimului
dimpreună cu tot soborul episcopilor prezenţi în Sfântul Sinod.” (Documentul, numit Sigilion, a apărut prima dată tipărit la Bucureşti, în anul 1881, în revista „Biserica Ortodoxă Română” nr.12, de arhimandritul rus Porfirie Uspenski, care l-a copiat dintr-un manuscris al bibliotecii Mănăstirii Sinai – Codexul 772 din biblioteca Mănăstirii Sf. Pantelimon şi în mss. Codex 285 în chilia “Imnul Acatist” din Schitul Kapsocalivia din Sfântul Munte Athos. Se poate citi pe integral la adresa: http://209.85.135.132/search?q=cache:Qq7PvkGp4bsJ:logos.md/2007/12/21/istoria-schimbarii-calendarului-bisericesc-ii/+sigilion,+1593&cd=1&hl=ro&ct=clnk&client=firefox-a)
Documentul osândeşte precis nu doar schimbarea Pascaliei, ci şi a calendarului.
E important de menţionat că, în 1903, Biserica Ortodoxă a României a decis: „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Autocefale a României este de părere şi propune că trebuie să rămânem unde ne găsim astăzi, pentru că este imposibil să nu încălcăm rânduielile canoanelor dacă am dori să schimbăm sau să reformăm calendarul iulian, pe care Biserica Ortodoxă îl foloseşte de atât de mult timp. Pe lângă aceasta, nu ne este permis să atingem nici chiar cu un deget hotărârile străvechi care însemnează slava Bisericii noastre.”
Pentru a afla pozitia parintelui Iustin Parvu ne-am deplasat pana la manastirea Petru Voda. Aici am aflat ca ieroschimonahul Hrisostom care pretindea ca e trimis de parintele Iustin sa marturiseasca nu a mai fost prin aceasta manastire de cativa ani. „A fost mai demult pe aici – spune un monah – dar nu a rezistat sa stea mult. Tot il vorbea de rau pe parinte”.
Părintele Hrisostom nu a pretins că e trimis de părintele Iustin, ci chiar s-a mirat că a fost întrebat dacă vorbeşte cu binecuvântare de la părintele Iustin, precizând că a luat binecuvântare de la duhovnicul său.
Intrebandu-l pe parintele Iustin despre sustinerea celor doi „misionari” ne-a spus ca: Nu am nici o partasie cu oamenii Satanei care vor sa dezbine Biserica. Niciodata nu mi-am amestecat limba si neamul, nici cu rusii si nici cu americanii. Cleopa, Arsenie si toti ceilalti au luptat pentru unitatea Bisericii, pentru apararea si pastrarea traditiilor neamului si a bisericii noastre, cum sa ii vorbesti in halul acesta! Ce interese se ascund in spatele acestor vorbe? Fiecare sa ramana in Biserica, asa cum a fost botezat”.
Ultima dată când m-am văzut cu părintele Iustin, m-a încurajat să lupt în continuare. Voi încerca să ajung la părintele Iustin, să vorbesc cu el faţă către faţă. Dacă a fost minţit de intermediari, spunându-i-se lucruri neadevărate, nădăjduiesc că le va retracta cât mai curând. Faptul că anumite persoane au răstălmăcit cuvintele mele nu mă priveşte pe mine, ci îi priveşte pe ei. Au produs, oricum, multă sminteală. Aştept, oricum, ca părintele Iustin să lămurească lucrurile.
ASTRADROM si-a propus sa nu il mai invite pe Danion la nici o conferinta in orasele unde are filiale si nici sa nu ii mai distribuie carti pana ce nu isi va revizui greselile morale fata de atitudinea sa.
Prima parte a formulării este exactă: „Şi-a propus să nu îl mai invite…” Se arată clar că am fost invitat, şi nu m-am autoinvitat. Deci, acuzatorii se contrazic. Cât priveşte expresia „pana ce nu isi va revizui greselile morale fata de atitudinea sa” – arată nivelul intelectual, îndoielnic, al celui care scrie…
Parintele Eftimie considera ca orice farmitare duce la tulburare „iar acum, cand vremurile sunt tot mai tulburi, numai de asa ceva nu avem nevoie. Nu suntem ecumenisti dar nici nu trebuie sa parasim Biserica. Daca un episcop a cazut in erezia ecumenista nu inseamna ca am cazut si noi. Sa ramanem in Biserica si sa ne ducem crucea cu demnitate”.
L-am auzit pe părintele Eftimie spunând acelaşi lucru. Totuşi, dacă un episcop este eretic, preoţii nu îl pot pomeni la Sfânta Liturghie. I-am cerut părintelui Eftimie să îmi aducă un singur canon în favoarea faptului că preotul poate pomeni un episcop eretic la slujbă, şi mi-a răspuns: „Cred că, dacă citim scrierile Sfinţilor Părinţi, vom găsi.”
Afirmaţia este foarte gravă – şi mă mir că cei care au fost de faţă la discuţie păreau de acord cu părintele. Nu găsim în nici un loc la Sfinţii Părinţi o astfel de aberaţie, ci toţi învaţă acelaşi lucru, rezumat de mărturia Sfântului Teodor Studitul: „Dar dacă [preotul] pomeneşte vreun episcop eretic, chiar dacă [preotul] are vieţuire fericită, chiar dacă e ortodox, trebuie să ne depărtăm de dumnezeiasca împărtăşanie; dar când e vorba de masa de obşte – de vreme ce doar acolo [la liturghie], din frică, îl pomeneşte [pe episcopul eretic] –, ar putea fi acceptat [acel preot] să binecuvânteze şi să cânte cu noi, dar numai dacă nu a slujit, nici nu a avut conştient părtăşie nici cu eretic, nici cu episcopul său, nici cu vreun altul [de acest fel]. Scrisoarea 49, Fiului Naucratie.
„Dacă un preot îl pomeneşte pe un eretic în public, dar, fiind chemat în particular de către un ortodox într‑o casă de rugăciune, evită să‑l pomenească pe eretic, cel ce ţine cu acrivie [ortodoxia] trebuie să se roage într‑o asemenea casă de rugăciune? – Nicidecum”. Scrisoarea 384, Fiului Naucratie.
Textul „Propaganda stilistă…” este semnat:
Viorel Nistor,
Oradea, 28 martie 2010.
Nu ştiu cine este acest Viorel Nistor. Poate l-am cunoscut, dar numele nu îmi spune absolut nimic. Îi transmit atât – în cazul în care acest mesaj va ajunge şi la el. Poate să mă clevetească cât vrea şi cum vrea, dar, dacă vrea să se împărtăşească cu Sfintele Taine la acest sfârşit de post, să nu uite că o spovedanie mincinoasă îi este spre osândă…
Eu cred că e nevoie ca ortodocşii să înţeleagă că nu există Ortodoxie adevărată decât în duhul Sfinţilor Părinţi. Dacă ne lepădăm de tradiţie, chiar şi de o mică parte, ne lepădăm de Adevăr şi ne pierdem mântuirea.
Se solicita INREGISTRAREA conferintei lui DANION VASILE de la Oradea
Citez din articolul Solicitam inregistrarea conferintei lui Danion Vasile de la Oradea postat pe blogul fratelui Apologeticum:
Ca urmare a unui mail ce l-am primit de la foarte multe persoane, in care sunt anumite acuze la adresa fratelui Danion Vasile, considerand ca sunt exagerate, solicitam o inregistrare a conferintei de la Oradea. Mai adaugam rugamintea catre toti fratii nostri ortodocsi sa nu cadem in capcanele puse de dusmanii din-afara Bisericii, care seamana dezbinarea si dezinformarea intre noi, pentru ca nu suporta a fi desconspirati si invinuiti de ereziile si blasfemiile facute. Sa fim alaturi de cei care inca mai marturisesc Adevarul si sa nu ne asemanam tortionarilor din inchisorile comuniste. Dar ca sa nu gresim, sa fim mereu in sfat cu marii nostri duhovnici, care sa ne acopere lucrarea cu sfintele lor rugaciuni.
Va rugam pe toti cei care ne puteti ajuta cu inregistrarea sa o puneti pe transfer.ro si sa postati apoi linkul la comentariile acestui articol.
Comentariu saccsiv:
Iata si despre ce e-mail este vorba:
Propaganda stilista sub numele unei conferinte
In seara zilei de Buna Vestire, in cadrul unei conferinte organizata de ASTRADROM, conferinta cu tema „Semnele vremurilor de pe urma” sustinute la Oradea, teologul Danion Vasile a vorbit despre semnele vremurilor apocaliptice. Printre aceste semne spune ca ar fi si calendarul nou acceptat de Biserica Ortodoxa Romana in anul 1923.
Aducand argumente din canoanele Bisericii Ortodoxe si ale unor Sfinti Parinti, Danion a afirmat ca in Biserica Ortodoxa Romana nu exista har. In aceeasi conferinta invitatul a spus ca parintele Cleopa Ilie de la manastirea Sihastria „a mintit credinciosii in problema calendarului” iar parintele Arsenie Boca dadea credinciosilor „invataturi in contradictie cu traditia Bisericii” si a sfintilor parinti, Ioanichie Moroi a fost un depravat etc. In opinia lui Danion Vasile doar sfintii de la Optina (care indeamna la necomuniune cu cei de pe stil nou) detin Adevarul de credinta.
Tot in cadrul aceleiasi conferinte, Danion a spus ca „Muntele Athos a cazut” si singura manastire care s-a mentinut este Esfigmenu, o manastire zelotista.
In cele din urma conferinta lui Danion Vasile s-a transformat intr-o propaganda stilista condamnand totodata oameni de valoare ai Bisericii Ortodoxe Romane. Atat Danion cat si duhovnicul sau, ieroschimonahul Hrisostom Manolescu, au sustinut ca parintele Iustin Parvu de la manastirea Petru Voda apreciaza gestul de „curaj” al celor doi „eroi” care au raspandit acelasi mesaj in mai multe orase din tara.
Organizatorii conferintei ASTRADROM, se dezic de unele afirmatii la adresa duhovnicilor sus amintiti: „Danion ne-a contactat cerandu-ne sa il invitam la o conferinta in Oradea si eventual in alte orase unde avem filiale. Nu stiam ce ganduri are. Fiecare e responsabil pentru afirmatiile facute” spune Ancuta Avram, presedinte interimar a asociatiei organizatoare.
In ziua de Buna Vestire, Danion Vasile si parintele Hrisostom au asistat la Liturghie la Schitul Huta unde si-au manifestat nemultumirea fata de faptul ca a auzit pomenindu-se numele episcopului Sofronie (din a carui subordine canonica se afla schitul). Staretul schitului de la Huta, ieromonahul Visarion, a spus ca intr-o discutie ce a purtat-o la masa in prezenta a aproximativ 20 persoane Danion i-a propus sa iasa de sub ascultarea canonica a Bisericii Ortodoxe Romane.
Mijlocitor intre Danion si ASTRADROM a fost parintele Eftimie de la Huta care regreta ca s-a ajuns aici. L-am contactat telefonic si ne-a spus ca: „afirmatiile dure la adresa marilor duhovnici m-a surprins ca venind din partea unui om ca Danion, la fel si problema calendarului care nu vad ce rost are sa o agitam acum dupa atatea decenii. Ne-a intrebat daca vrem sa trecem sub ascultarea canonica a unui episcop Antonie, pe stil vechi, al unei biserici numite de sub catacombe. Mi s-a parut dubioasa propunerea dar pe moment nu am realizat. Abia dupa conferinta de la Oradea m-am dezmeticit despre ce e vorba. Tare ma tem ca cineva profita de zelul lui Danion si vrea sa faca o dezbinare in Biserica, ceea ce nu foloseste nimanui. Nu cred ca trebuie condamnat ci mai degraba sa il ajutam sa se linisteasca. A facut multe lucruri bune si ar fi pacat ca acum sa dea cu piciorul in tot. Extremele acestea nu sunt bune, nici ecumenismul dar nici stilismul”.
Pentru a afla pozitia parintelui Iustin Parvu ne-am deplasat pana la manastirea Petru Voda. Aici am aflat ca ieroschimonahul Hrisostom care pretindea ca e trimis de parintele Iustin sa marturiseasca nu a mai fost prin aceasta manastire de cativa ani. „A fost mai demult pe aici – spune un monah – dar nu a rezistat sa stea mult. Tot il vorbea de rau pe parinte”.
Intrebandu-l pe parintele Iustin despre sustinerea celor doi „misionari” ne-a spus ca: „Nu am nici o partasie cu oamenii Satanei care vor sa dezbine Biserica. Niciodata nu mi-am amestecat limba si neamul, nici cu rusii si nici cu americanii. Cleopa, Arsenie si toti ceilalti au luptat pentru unitatea Bisericii, pentru apararea si pastrarea traditiilor neamului si a bisericii noastre, cum sa ii vorbesti in halul acesta! Ce interese se ascund in spatele acestor vorbe? Fiecare sa ramana in Biserica, asa cum a fost botezat”.
ASTRADROM si-a propus sa nu il mai invite pe Danion la nici o conferinta in orasele unde are filiale si nici sa nu ii mai distribuie carti pana ce nu isi va revizui greselile morale fata de atitudinea sa.
Parintele Eftimie considera ca orice farmitare duce la tulburare „iar acum, cand vremurile sunt tot mai tulburi, numai de asa ceva nu avem nevoie. Nu suntem ecumenisti dar nici nu trebuie sa parasim Biserica. Daca un episcop a cazut in erezia ecumenista nu inseamna ca am cazut si noi. Sa ramanem in Biserica si sa ne ducem crucea cu demnitate”.
Viorel Nistor,
Oradea, 28 martie 2010.
O parte a conferintei o gasiti inregistrata la:
http://dl.transfer.ro/transfer_ro-29mar-880d72bc9c4ff.zip
In momentul in care voi primi replica fratelui Danion Vasile la e-mailul de mai sus, il voi posta.
Cand primesc si alte inregistrari de la acea conferinta, le voi posta si pe acelea.
Parerea mea referitoare la chestiunea masonerie – calendar – ORTODOXIE, o puteti citi la:
ORTODOXIA si MASONERIA. Ierarhi masoni
IN DIRECT la TV: DANION VASILE si parintele HRISOSTOM MANOLESCU, B1TV, azi, 26 martie, incepand cu ora 20
In seara aceasta, in cadrul emisiunii “Trenul Vietii”, incepand cu ora 20, ii puteti urmari pe fratele Danion Vasile si pe parintele Hrisostom Manolescu discutand despre MINUNEA IZVORARII DE MIR din moastele Sfintilor Inchisorilor, Iasi, 19.03.2010 si despre cele petrecute la:
Timisoara: MOASTELE SFINTILOR INCHISORILOR si DEMONIZATUL …
In timpul emisiuni va interveni telefonic si sotia demonizatului.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
1 comment