OPINIE: Efecte ale microundelor pulsate și ale undelor electromagnetice de frecvență foarte joasă asupra creierului uman? Administrațiile guvernamentale pun în mod obișnuit eticheta de ‘informații clasificate’ acelor informații referitoare la manipularea sistemului nervos uman
Efectele microundelor pulsate și ale undelor electromagnetice de frecvență foarte joasă asupra creierului uman? Administrațiile guvernamentale pun în mod obișnuit eticheta de ‘informații clasificate’ acelor informații referitoare la manipularea sistemului nervos uman
De Mojmir Babacek, 13 Noiembrie 2023, Global Research
Imagine: Children’s Health Defense
Publicat inițial de Global Research pe 10 noiembrie 2023
***
În anul 1962, omul de știință american Allan H. Frey a efectuat experimente cu microunde pulsate, care au produs sunete de clic, bâzâit, șuierat sau bătut în capetele oamenilor, la o distanță de până la câteva mii de metri. În raportul său, el a mai scris că odată cu schimbarea parametrilor, poate produce senzația de furnicături sau percepția unor bufnituri puternice în cap și a afirmat că această energie ‘ar putea fi folosită ca instrument în vederea explorării descifrării sistemului nervos… și pentru stimularea sistemului nervos fără daunele provocate de electrozi’ (vezi aici).
Cu alte cuvinte, Allan Frey era pe cale să găsească modalitatea de a manipula sistemul nervos uman de la distanță. Acest lucru a fost înțeles rapid de către guvernul american. În următoarele două decenii, Frey, finanțat de Office of Naval Research (Biroul de cercetare al Marinei) și de către U.S. Army (armata americană), a fost cel mai activ cercetător din țară în ceea ce privește bioefectele cauzate de emisiile de microunde. Frey a făcut șobolanii să devină docili expunându-i la emisii de radiații la un nivel mediu de putere, de numai 50 de microwați pe centimetru pătrat. Acesta a modificat comportamente specifice ale șobolanilor, folosind emisii de 8 microwați pe centimetru pătrat. A modificat ritmul cardiac al broaștelor vii cu emisii de 3 microwați pe centimetru pătrat. La emisii de doar 0,6 microwați pe centimetru pătrat, a făcut ca inimile unor broaște izolate să înceteze să mai bată, sincronizând impulsurile de microunde la un moment precis în timpul ritmului cardiac al acestora (a se vedea aici și aici).
În anul 1975, Allan Frey și-a publicat cercetările privind bariera hemato-encefalică în jurnalul academic Annals of the New York Academy of Sciences (Analele Academiei de Științe din New York), în care bariera hemato-encefalică (care protejează creierul de otrava care intră în el odată cu sângele) a șobolanilor, iluminată cu radiofrecvență pulsată, a permis pătrunderea colorantului în creierul acestora. Descoperirile sale au fost confirmate de 13 laboratoare diferite din 6 țări și cu ajutorul unor diverse alte animale.
În anul 2012, Allan H. Frey a scris un articol în care a descris modul în care forțele aeriene americane, Brooks Air Force, au falsificat experimentul său prin selectarea unui contractant, care a injectat colorantul în intestine în loc de sânge și, în acest fel, s-a asigurat că nu va apărea colorantul în creier. Acest lucru ar fi trebuit să ajute Forțele Aeriene americane să obțină aprobarea oamenilor pentru a construi radare în vecinătatea lor. Potrivit lui Frey, aceeași bază aeriană Brooks Air Force, a încercat mai târziu să ‘discrediteze cercetările neclasificate în domeniul microundei’ pentru a acoperi ‘un program clasificat de arme biologice cu microunde’.
Allan Frey a concluzionat: ‘finanțarea cercetării în domeniul bio cu microunde, deschise în Statele Unite, a fost practic închisă’. De altfel, până în prezent, publicul larg (din întreaga lume) nu știe nimic despre posibilitatea ca activitatea cerebrală să fie controlată de la distanță prin efectele microundele pulsate asupra sistemului nervos.
În martie 2021, omul de știință american James C. Lin a scris un articol despre sindromul Havana, în care a scris că aceste probleme cauzate diplomaților americani și agenților guvernamentali din Cuba și din alte părți, au fost cel mai probabil produse de microundele pulsate (vezi aici).
În data de 5 decembrie 2020, Academia de Științe a SUA a publicat un studiu privind sindromul Havana, în care se afirmă:
„În general, energia RF (radiofrecvență) pulsată dirijată, în special în cazul celor cu manifestări timpurii distincte, pare a fi cel mai plauzibil mecanism de explicare a acestor cazuri dintre cele pe care le-a luat în considerare comisia.”
Însă pe 2 martie 2023, televiziunea americană CNN a publicat un articol despre raportul celor 7 agenții de informații americane. Acesta spunea că ‘nu există nicio dovadă credibilă că un adversar străin deține o armă sau un dispozitiv de colectare capabil să provoace incidentele misterioase’ (sindromul Havana). În acest fel, agențiile de informații americane au încercat să nege validitatea raportului științific al Academiei de Științe a SUA și să ascundă publicului larg din întreaga lume faptul că microundele pulsate pot fi folosite pentru a le ataca mințile.
Există un număr mare de experimente științifice care dovedesc că frecvențele foarte joase ale radiațiilor electromagnetice pot produce efecte în sistemul nervos uman. Ceea ce au în comun microundele și undele electromagnetice extra lungi, este faptul că ambele transportă câmpuri electrice și magnetice. Neuronii sunt plini de ioni, iar acest electrolit poate funcționa cu ușurință ca o antenă, în care undele electromagnetice vor produce curenți electrici, care sunt părți esențiale ale impulsurilor nervoase din creier.
La Conferința Internațională privind Electrodinamica Nonlineară în Sistemele Biologice din anul 1983, sponsorizată, printre altele, de U.S. Air Force Office of Scientific Research (Biroul de Cercetare Științifică al Forțelor Aeriene ale SUA) și de Office of Naval Research (Biroul de Cercetare al Marinei), Friedeman Kaiser de la Institutul de Fizică Teoretică al Universității din Stuttgart a ținut o prelegere despre efectele frecvențelor foarte joase ale undelor electromagnetice asupra sistemului nervos uman sau despre ‘sensibilitatea extrem de ridicată a anumitor sisteme biologice, la semnale electromagnetice foarte slabe’. Acesta a declarat:
„În modelul undelor cerebrale… Stimulul extern poate servi doar ca un declanșator pentru a porni un semnal de răspuns intern… Sistemul se supune impulsului extern, oscilează cu frecvența externă… impulsul extern lent duce la o modulare crescândă a amplitudinii, cu frecvența externă.”
El a numit acest fenomen ‘antrenare’ și a sugerat că ‘excitațiile de tipurile propuse ar putea duce la schimbări în comportamentul și funcția biosistemelor’. (pag. 394). Nu există o explicație mai bună pentru prelegerea lui Friedman Kaiser decât aceea că frecvențele electromagnetice, ELF, produc curenți electrici în electrolitul din interiorul țesutului nervos. În discursul de închidere a acelei conferințe, Samuel Koslov, o personalitate marcantă a proiectului de control mental Pandora, al Marinei americane, a declarat:
„Dacă mare parte din ceea ce am auzit este într-adevăr corect, s-ar putea să nu fie mai puțin semnificativ pentru națiune decât perspectivele cu care s-a confruntat comunitatea de fizicieni în anul 1939, când a fost demonstrată efectiv capacitatea de fisiune a nucleului, prezisă de mult timp. Poate vă amintiți celebra scrisoare a lui Albert Einstein către președintele Roosvelt. Când vom fi în măsură să facem acest lucru în ceea ce privește dovezile noastre, aș propune să fie necesară o scrisoare similară.” (pag. 596).
Încă din anul 1980, John B. Alexander, fostul director al Laboratorului Național Los Alamos din SUA, în articolul său din Military Review privind controlul de la distanță al activității creierului uman, scria:
„Oricine va face prima descoperire majoră în acest domeniu va avea un avans considerabil față de adversarul său, un avantaj similar cu posesia exclusivă a armelor nucleare.”
În anul 2014, oamenii de știință chinezi au publicat rezultatele unui experiment în care au cercetat conductivitatea microundei în cazul soluțiilor de electroliți. În introducere, ei au subliniat că experimentul lor ‘joacă un rol important în investigarea interacțiunii dintre undele electromagnetice și țesuturile biologice care au un conținut ridicat de apă și o concentrație semnificativă de ioni’. Pentru experimentul lor au folosit o soluție de sare. Formula chimică a sării este NaCl. Asta înseamnă că sarea conține atomi de sodiu și clor. Ionii din acești doi atomi joacă un rol important în activarea celulelor nervoase. Experimentul a dovedit că acest electrolit este conductiv pentru microundele cu frecvența de până la 20 GHz (vezi aici). Este foarte rezonabil de așteptat ca, dacă aceste microunde sunt pulsate în spectrul frecvențelor de activitate a neuronilor din creier, aceștia vor fi ‘antrenați’ să oscileze cu acele frecvențe.
Organizația MCS America, care luptă împotriva poluării, confirmă această concluzie în studiul său privind sensibilitatea la câmpurile electromagnetice. Studiul afirmă:
„Organismul poate colecta semnalul și îl poate transforma în curenți electrici, la fel ca antena unui aparat de radio sau a unui telefon mobil. Acești curenți sunt purtați de ioni… care circulă prin țesuturile vii și în vasele de sânge (un sistem de tuburi pline cu un lichid salin conducător de electricitate, care leagă aproape fiecare parte a corpului), atunci când acești curenți se lovesc de membranele celulare, care în mod normal sunt încărcate electric, acestea încearcă să vibreze în ritmul curentului”. (de notat că și un neuron este de asemenea tot o celulă)
Veridicitatea acestor ‘speculații’, sau ‘teorii ale conspirației’, este confirmată de experimentul în care 20 de voluntari au fost expuși la impulsuri de 217 Hz, folosite în telefonia mobilă, iar la înregistrările electroencefalogramei lor au fost găsite potențiale evocate (sau, pur și simplu, curenți electrici) de 217 Hz (vezi aici), sau de un alt experiment, în care microunde de telefonie mobilă cu impulsuri de 11 până la 15 Hz au produs modificări în EEG în timpul somnului, la 30 de voluntari (vezi aici). De asemenea, oamenii de știință australieni au descoperit că:
„Nu doar că semnalele de telefonie mobilă puteau modifica comportamentul unei persoane în timpul convorbirii, ci și că efectele modelelor perturbate ale undelor cerebrale au continuat mult timp după ce telefonul a fost închis (vezi aici).”
Pentru a completa aceste informații este necesar să spunem că sistemul nervos funcționează digital și că acțiunile nervoase diferă prin frecvența și numărul de impulsuri nervoase, în care un număr mare de neuroni își sincronizează acțiunea. În acest fel, activitatea creierului uman poate fi controlată complet, inclusiv gândurile. Robert Becker, care a fost nominalizat de două ori la premiul Nobel pentru cercetările sale asupra potențialelor electrice din organisme, a publicat în anul 1985 o carte intitulată ‘Body Electric’ (Organismul electric), în care a citat experimentul, care a fost făcut public în mod voluntar în baza Freedom of Information Act (Legea privind libertatea de informare). Autorul experimentului, J. F. Schapitz, a declarat:
„În cadrul acestei investigații se va demonstra că și cuvântul rostit de hipnotizator poate fi transmis prin energie electromagnetică modulată direct în părțile subconștiente ale creierului uman – adică fără a se folosi niciun dispozitiv tehnic pentru recepționarea sau transcodarea mesajelor și fără ca persoana expusă la o astfel de influență să aibă posibilitatea de a controla în mod conștient introducerea informațiilor.”
În cadrul unuia dintre cele patru experimente, subiecții ar fi trebuit să primească un test cu o sută de întrebări, de la cele mai ușoare la cele mai tehnice. Ulterior, fără să știe că sunt iradiați, aceștia ar fi fost supuși unor fascicule de informații care le sugerau răspunsurile la întrebările pe care le lăsaseră în alb, amnezie pentru unele dintre răspunsurile corecte și falsificarea memoriei pentru răspunsurile corecte. După 2 săptămâni, trebuiau să treacă din nou testul. Rezultatele acestor experimente nu au fost niciodată publicate. Dar, în mod evident, deja în acea perioadă serviciile secrete lucrau la tehnologii prin care să impună gânduri ființelor umane cu ajutorul microundei pulsate, pentru a transmite în creierul uman vorbirea umană în frecvențe ultrasonice, pe care creierul o percepe, fără însă ca ființa umană să-și dea seama de acest lucru, deoarece nu aude vorbirea.
Pentru administrațiile guvernamentale nu este dificil să pulseze semnalele telefoanelor mobile în frecvențele cerebrale și, în acest fel, să manipuleze gândurile propriilor cetățeni sau ale cetățenilor străini. Diferența dintre microundele pulsate și undele electromagnetice extra lungi, este că microundele pulsate pot fi direcționate către o singură persoană (sau către întreaga națiune, dacă semnalele telefoanelor mobile sunt pulsate în frecvențe cerebrale), în timp ce undele electromagnetice extra lungi, transmise în frecvențe cerebrale, cu o lungime de până la 300 de mii de kilometri, vor ajunge la creierele unor zone mari. În mod cert, până în prezent, legislațiile din întreaga lume (cu excepția Chile și Brazilia) nu interzic astfel de acțiuni ale guvernelor, sau ale oricui altcuiva, asupra creierelor umane (de exemplu, Elon Musk construiește un sistem de 20.000 de sateliți în jurul planetei și lucrează în același timp la cercetarea neuralink).
Neurotehnologii din întreaga lume, care nu îndrăznesc să divulge informațiile privind securitatea națională pe care au trebuit să le semneze înainte de a începe cercetările în acest domeniu, solicită crearea unor legislații care să protejeze oamenii împotriva unor astfel de manipulări ale minții lor (a se vedea aici).
Propunerea unei astfel de legislații prezentată Uniunii Europene, semnată de 11 organizații mondiale, o puteți găsi la această adresă.
*
Mojmir Babacek s-a născut în anul 1947 la Praga, în Republica Cehă. A absolvit în anul 1972 Universitatea Charles din Praga, în filosofie și economie politică. În 1978 a semnat documentul de apărare a drepturilor omului în Cehoslovacia comunistă, ‘Carta 77’. Din anul 1981 până în anul 1988 a trăit ca emigrant în SUA. Din 1996 a publicat articole pe diferite teme, mai ales în presa alternativă cehă și internațională.
În anul 2010 a publicat o carte despre atacurile de la 11 septembrie 2001 în limba cehă. Încă din anii ’90 se străduiește să contribuie la realizarea interdicției internaționale a controlului de la distanță a activității sistemului nervos și a minții umane cu ajutorul neurotehnologiei.
Forumul Economic Mondial vorbește despre: „CONTROLUL MENTAL PRIN FOLOSIREA UNDELOR SONORE”
Vigilant Citizen: The World Economic Forum Talks About “Mind Control Using Sound Waves”
Forumul Economic Mondial vorbește despre: „CONTROLUL MENTAL PRIN FOLOSIREA UNDELOR SONORE”
13 noiembrie 2018
Forumul Economic Mondial – una dintre cele mai puternice organizații ale elitelor – a discutat recent despre dezvoltarea tehnologiei de control de la distanță al minții. Și admite că ea ar putea fi folosită pentru a transforma oamenii în sclavi controlați mental.
Acești magneți microscopici permit controlul creierului de la distanță
DAILY BEAST: These Microscopic Magnets Let You Remote Control the Brain
Acești magneți microscopici permit controlul creierului de la distanță
CUM FUNCȚIONEAZĂ?
‘Aveți încredere în noi: Este de fapt un lucru bun!’
De Miriam Fauzia, 24 Februarie 2022, DAILY BEAST
Prin amabilitatea Universității din Miami
Dacă credeți că mașinile cu telecomandă sunt distractive, așteptați să auziți asta: Oamenii de știință au dezvoltat o modalitate de a controla de la distanță celulele creierului folosind magneți.
Într-un studiu publicat miercuri în revista AdvancedScience, o echipă de cercetători de la University College London a găsit o modalitate de a atașa mici particule magnetice, sau micromagneți, la celulele cerebrale numite astrocite. Atunci când un magnet mai puternic este fluturat deasupra capului, micromagneții atașați acționează în esență ca niște întrerupătoare mecanice, care încurajează astrocitele în formă de stea să execute funcții specifice, oferindu-le cercetătorilor un anumit grad de control asupra creierului.
„Astrocitele sunt abundente în creier, și sunt esențiale pentru menținerea sănătății creierului”, a declarat Yichao Yu, cercetător în neuroștiințe la UCL, și autorul principal al studiului, pentru The DailyBeast prin e-mail. „În ultimii ani, rolurile lor în reglarea fiziologiei, a cogniției și a comportamentului sunt, de asemenea, din ce în ce mai mult recunoscute”.
De obicei, atunci când oamenii de știință modelează celulele creierului pentru a îndeplini sarcini specifice în laborator, ei modifică genetic aceste celule pentru a fi mai sensibile la lumină sau la prezența anumitor substanțe chimice.
Yu și echipa sa au adoptat o abordare diferită în experimentul lor, renunțând la modificarea genetică și exploatând în schimb faptul că astrocitele sunt sensibile în mod intrinsec la stimulii mecanici. Ei au injectat micromagneți direct în creierul șobolanilor de laborator. Acești micromagneți au fost ghidați de anticorpi pentru a ateriza direct pe suprafața astrocitelor. Când cercetătorii au expus șobolanii la un magnet extern mai mare, forțele magnetice au declanșat o stimulare mecanică care a intensificat activitatea celulară în astrocite.
Ca urmare, astrocitele încărcate cu micromagneți activează în mod esențial partea creierului în care se află. De exemplu, dacă sunt pornite în partea creierului care reglează tensiunea arterială (numită trunchi cerebral), rezultatul este o creștere a tensiunii arteriale, ceea ce este exact ceea ce Yu și echipa sa au observat.
Nici măcar straturile de țesut, os și mușchi nu pot împiedica interacțiunile magnetice să aibă loc – ceea ce înseamnă că aceasta este o modalitate complet neinvazivă de a modifica funcțiile creierului.
„Acesta este unul dintre punctele forte ale abordării noastre”, a declarat Yu. „Țesutul biologic nu împiedică în mod semnificativ câmpul magnetic pe care îl aplicăm. Ca urmare, un câmp magnetic poate ajunge fără probleme la țesutul profund”. Magnetul extern ar putea fi ceva la fel de bine cunoscut și utilizat pe scară largă precum un aparat RMN.
Controlul astrocitelor cu ajutorul micromagneților ar putea deschide o nouă cale de a studia afecțiuni neurologice precum epilepsia și accidentul vascular cerebral. Mai departe, ar putea chiar să ne arate o modalitate de a trata direct aceste tipuri de probleme.
Yu și echipa sa doresc să ducă aspectul neinvaziv al acestei abordări la un nivel superior, și să elimine necesitatea de a deschide craniul pentru a introduce micromagneții pe celulele cerebrale.
În timp ce potențialul lor clinic complet nu a fost încă deblocat, acești mici magneți promit să stârnească o adevărată vâlvă în știința creierului din anii următori.
Vigilant Citizen: „UTOPIA” – un serial produs in 2019 si difuzat de Amazon in 2020, in care actiunea se petrece in timpul unei pandemii iar eroii sunt „teoreticienii conspirației” ce lupta impotriva celor ce doresc vaccinarea in masa, depopularea si controlul mental
Vigilant Citizen: How the Series “Utopia” Eerily Predicted 2020
Serialul „UTOPIA” și modul straniu cum a prezis anul 2020
Serialul „Utopia” difuzat de Amazon este despre o pandemie mortală, un vaccin suspect, sclavi controlați mental și o conspirație uriașă. Și totul a fost filmat înainte de COVID-19. Să fie „Utopia” un soi de avertisment?
Viața ascunsă a lui Marilyn Monroe, sclavul controlat mintal de la Hollywood (partea a doua)
Vigilant Citizen: The Hidden Life of Marilyn Monroe, the Original Hollywood Mind Control Slave (Part-II)
Viața ascunsă a lui Marilyn Monroe, sclavul controlat mintal original de la Hollywood (partea a doua)
În cea de-a doua parte a seriei, ne vom uita la sfârșitul carierei lui Marilyn Monroe și circumstanțele morții ei – toate fiind tipice unei victime controlate mintal. Vom examina de asemenea moștenirea ei în lumea interlopă dubioasă MK – ULTRA și cum a devenit un simbol al programării Monarh în Hollywood.
Notă: e recomandat să citiți întâi prima parte a seriei:
Viața ascunsă a lui Marilyn Monroe, arhetipul sclavului hollywoodian controlat mental (partea I)
Prima parte a seriei de articole a descris partea ascunsă a copilăriei lui Monroe și începutul ei în industria de divertisment. În timp ce Monroe întruchipa imaginea unui sex simbol strălucitor, realitatea vieții ei de zi cu zi era diferită: era controlată, abuzată, exploatată și chiar traumatizată de către diferiți programatori în timp ce trăia în condiții ca de închisoare. Situația ei dificilă a dus-o încet către o cădere nervoasă și când aparent și-a pierdut utilitatea pentru cei care o controlau, și-a pierdut viața în circumstanțe foarte ciudate.
Moștenirea lui Monroe va dăinui mai departe, totuși, și într-un fel, e mai importantă decât niciodată în industria de divertisment… dar pentru motive greșite. La Hollywood este un număr foarte mare de sclavi controlați mintal și cei din spatele scenei au făcut din Marilyn Monroe simbolul absolut al programării Beta. Sunt câteva Marilyn Monroe la Hollywood în zilele noastre, toate întruchipând o imagine atractivă în timp ce erau subiectul aceluiași control și suferințe pe care le suferea și Monroe. Și toate au fost asociate cu Monroe la un moment dat sau altul în cariera lor. Este o coincidență? Dacă citiți seria de articole Poze simbolice ale lunii, ar trebui să știți că imaginea lui Monroe este folosită des în cazul unui anumit tip de vedete… Prea des ca să fie doar o coincidență.
Să vedem sfârșitul carierei lui Monroe, circumstanțele morții ei și modul în care industria Illuminati exploatează imaginea ei.
Model prezidențial.
La apogeul carierei ei, Marilyn a fost implicată într-o relație cu cel mai puternic om al lumii: Președintele Statelor Unite ale Americii, John F. Kennedy. În timp ce unii istorici clasifică relația lor drept o “aventură”, cei care investighează controlul minții Monarh susțin că ea a fost de fapt un model prezidențial – cel mai înalt “nivel” al programării sclavilor Beta folosiți în “serviciul” prezidențial.
Viața ascunsă a lui Marilyn Monroe, arhetipul sclavului hollywoodian controlat mental (partea I)
Vigilant Citizen: The Hidden Life of Marilyn Monroe, the Original Hollywood Mind Control Slave (Part-I)
Viața ascunsă a lui Marilyn Monroe, arhetipul sclavului hollywoodian controlat mental (partea I)
Marilyn Monroe este posibil cea mai legendară figură din cultura americană și cel mai recunoscut sex-simbol din toate timpurile. Cu toate acestea, în spatele zâmbetului fotogenic al lui Monroe se afla o persoană fragilă, care a fost exploatată și supusă controlului minții de către manipulatori puternici. Prima parte a acestui serial in două părți va privi viața ascunsă a lui Marilyn, o sclavă de la Hollywood programată Monarch.
Marilyn Monroe este simbolul sexual complet, care întruchipează tot ceea ce reprezintă Hollywood-ul: strălucire, sclipici și sex-appeal. Simbolica e persoană blondă, senzuală, a revoluționat pentru totdeauna industria cinematografică și, până în prezent, este foarte influentă în cultura populară. În timp ce Marilyn reprezintă tot ceea ce este strălucitor la Hollywood, povestea tulburătoare a vieții sale private reprezintă, în egală măsură, tot ceea ce este întunecat la Hollywood. Marilyn a fost într-adevăr manipulată de ”medici ai minții” la nivel înalt, care au controlat fiecare aspect al vieții sale și au determinat-o să-și piardă mintea. Moartea ei, la vârsta de 36 de ani, este una dintre primele ”morți misterioase celebre” din cultura populară. În timp ce multe fapte indică o crimă, aceasta este încă clasificată drept ”sinucidere probabilă”.
În timp ce mulți biografi explică greutățile lui Marilyn prin ”probleme psihologice”, descoperirea datelor despre viața ei, combinate cu cunoașterea laturii întunecate a Hollywoodului, dezvăluie ceva mult mai întunecat: Marilyn Monroe a fost una dintre primele celebrități supuse controlului minții Monarch, o filială din programul MK ULTRA al CIA (pentru mai multe informații despre acest subiect, citiți articolul meu intitulat Origini și tehnici de control al minții Monarch). Prin traume și programare psihologică, Monroe a devenit o marionetă la nivel înalt a elitei din umbră, și chiar a devenit modelul prezidențial al lui JFK.
Când programarea asupra lui Monroe și-a pierdut efectul și a început să se destrame, unii susțin că a fost ”aruncată din trenul către libertate”, un termen MK ULTRA pentru desemnarea sclavilor care sunt uciși atunci când nu mai sunt utili (și devin potențial periculoși) pentru manipulatorii lor.
Prima parte a acestei serii de articole va privi viața reală și cariera lui Monroe, o fată izolată a cărei mare frumusețe a devenit un adevărat blestem.
Videoclipul “In My Bed”(În patul meu) al Sabrinei Carpenter este despre controlul minții unei fete tinere si este realizat de Disney
Vigilant Citizen: Sabrina Carpenter’s “In My Bed”: A Video about the Mind Control of a Young Girl … Made by Disney
„În patul meu” – Sabrina Carpenter: un videoclip despre controlul minții unei fete tinere … Realizat de Disney
Sabrina Carpenter este una dintre numeroasele vedete pentru copii care au crescut în cadrul sistemului Disney care a lansat apoi o carieră solo, ce este definită de agenda elitei oculte. Spre deosebire de alte vedete ex-Disney, precum Miley Cyrus, Selena Gomez și nenumărate altele, Sabrina Carpenter avea un fan club imens format din copii care urmăresc canalul Disney. Tranziția ei într-o stea pop solo i-a determinat pe fanii săi să „treacă” la un nivel mai profund de materiale perturbatoare.
Cariera Sabrinei a început la vârsta de 12 ani, când a jucat rolul unei tinere victime de viol în seria NBC 2011 Law & Order: Special Victims Unit. Apoi a fost recrutată de Disney pentru a juca rolul Maya Heart în serialul Girl Meets World și al lui Jenny Parker în Adventures in Babysitting – un film original Disney Channel.
Disney a recrutat-o pe Carpenter si pentru abilitățile sale de a cânta. Ea are un contract cu Hollywood Records, companie media deținută de Disney, alături de alte ex-vedete Disney, Demi Lovato și Bea Miller.
GUVERNUL a trimis accidental unui jurnalist fișiere despre CONTROLUL MINTII oamenilor de la distanta prin UNDE ELECTROMAGNETICE
Vigilant Citizen: Government Accidentally Sends Files on “Remote Mind Control” to Journalist
Guvernul a trimis accidental unui jurnalist fișiere despre ”Controlul minții de la distanță”
Un jurnalist care a solicitat documente în baza ”Legii privind libertatea informației” a primit fișiere suplimentare despre ”controlul minții de la distanță” și despre efectele ”armelor psiho-electrice”.
Un jurnalist care lucra pentru organizația non-profit Muckrock a făcut o descoperire bizară după ce a solicitat prin FOIA documente din partea guvernului SUA. Într-adevăr, în cadrul unei anchete în desfășurare despre grupurile Antifa și grupurile albe suprematiste, jurnalistul a trimis o solicitare către State Fusion Center din Washington (WSFC), Departamentul pentru Securitate Internă, care este specializat în combaterea terorismului, detectarea activității criminale, planificarea în caz de dezastre, securitatea cibernetică și evaluarea altor amenințări.
Împreună cu documente standard, cum ar fi e-mailuri, briefing-uri de informații și buletine, jurnalistul a primit un fișier bizar despre efectele EM asupra corpul uman: “EM effects on human body.zip”.
Un document descrie efectele ”armelor psihoelectrice”, inclusiv ”ștergerea forțată a memoriei”, ”rigor-mortis forțat” și chiar ”orgasmul forțat”.
Cultura POP si CONTROLUL MENTAL
Citez din articolul Cultura POP si controlul mental:
Comemorarea globalista a decesului lui Michael Jackson nu este decat ultima forma de manifestare a „culturii pop”. De la „beatlesmania” la „jacksonmania”, cultura pop (denumita initial „hippie”) a marcat cateva generatii. Cu toate acestea, cultura pop nu este „o revolta spontana a tinerilor” contra establishmentului, a vechiului sistem de valori traditionale, ci o operatiune de „inginerie sociala” si „control metal”, dirijate de psihologi si sociologi de la doua institutii globaliste: „Tavistock Institute for Human Relations” si „Stanford Research Centre”.
De la „Bluebird”si „Artichoke” la „Proiectul Aquarius”
Raportul 21050, din 4 aprilie 1974, „The Changing Images of the Man” („Imaginea schimbatoare a omului”) – intocmit la „Stanford Research Center”, sub coordonarea directorului institutiei, Willis Harmon – ofera detalii interesante asupra acestui experiment social de „mind control” („control mental”), care a condus, in numai cativa ani, la o adevarata cultura paralela, la scara mondiala, in randul tinerilor.
Grupul-tinta ales de psihologii si sociologii americani, la inceputul anilor ’60, a fost tineretul. „Vehiculul” ales pentru a produce schimbarea sociala artificiala – asadar manipularea grupului uman – a fost drogul, ale carui efecte in materie de manipulare umana fusesera testate de CIA la inceputul anilor ’50, succesiv, in trei proiecte ultrasecrete: „Bluebird” („Pasarea albastra”), „Artichoke” („Anghinarea”) si MK-Ultra.
Ultimul permitea expertilor CIA sa puna la punct un program special prin care se puteau forma asa-numitii „candidati manciurieni” (politicieni, oameni de afaceri, spioni ori asasini profesionisti controlati mental) si disemina, ulterior, in societate ca niste adevarate „cartite in adormire”. Pana in momentul „reactivarii” fiecaruia pentru o misiune anume.
De data aceasta, prin „Aquarius”, din anii ’60, se urmareau obiective mult mai ambitioase: impunerea, prin manipulare sociala, a unei noi culturi unui grup social distinct; constituirea unor modele de comportament si gandire noi, complet diferite de cele traditionale; utilizarea unui nou limbaj, axat pe cuvinte-cheie, cu sens deturnat.
Vehiculul drogurilor
Deoarece drogul facea parte dintre elementele interzise prin lege de sistem, psihologii si sociologii de la „Tavistock Institute” si „Stanford Research Center” si-au indreptat atentia asupra unui „vehicul” prin care acesta – ca element manipulant – sa fie diseminat, rapid si discret, in cadrul grupului tinta a experimentului „Aquarius”: muzica pop, care aduna la concerte grupuri mari de tineri, inca „neomogenizati” din punct de vedere mental si comportamental.
O obscura formatie pop din Liverpool, care incepea sa aiba ceva succes in randul tinerilor britanici – „The Beatles” -, a fost prima dintre cele alese pentru a fi propulsate pe plan mondial, prin intermediul mass-media, spre a promova noile valori si comportamente sociale.
Beatlesmania
„Beatles” si „beatlesmania” – apoi alte formatii pop-rock – au fost impuse pe plan mondial, promovand un limbaj ale carui cuvinte si fraze ascundeau talcuri noi, cunoscute doar comunitatilor de tineri „hippie”, consumatoare de droguri. Ruperea de restul societatii si constituirea unor comunitati specifice – „hippie” – cu valori, limbaj si mentalitate radical opuse celor traditionale a debutat in SUA, mai exact in California, pentru a se raspandi apoi, ca un virus de tip social, pe intregul mapamond.
Inclusiv, in ciuda barierelor de cenzura, in statele comuniste, unde muzica pop („Beatles”, „Rolling Stone”, „Animals” etc.) a reusit performanta, uluitoare, de a trece Zidul Berlinului ridicat de Razboiul Rece si de a se impune, clandestin, in randul tineretului. Pana astazi, se poate spune, experimentul „Aquarius” continua sa ramana unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale SUA: „Beatles”, „beatlesmania”, „hippie” au constituit, conspirativ, un amplu experiment de „inginerie sociala” si inca unul reusit prin care un grup social distinct (tineretul) a putut fi manipulat in cel mai subtil si „natural” mod, dandu-i-se impresia „libertatii totale”, cand, in realitate, el facea obiectul unei manipulari totale.
Multi dintre tinerii care in anii ’60 si la inceputul anilor ’70 au trecut prin experienta „hippie” nu isi mai pot intelege, astazi, propriul comportament de atunci. Cat despre muzica „pop”, ea s-a transformat, treptat, intr-o veritabila industrie, un comert extrem de profitabil, cu zeci si sute de milioane de dolari in joc.
„Comitetul 300” si proiectul „Aquarius”
Promovarea unei „noi culturi” sau a unei „culturi paralele”, care sa aiba dimensiuni globaliste si drept grupa-tinta tineretul, a fost un proiect al „Comitetului celor 300”, grup care se revendica din descendenta „Lojei Iluminatilor”, creata initial, in Bavaria, de Adam Weishaupt, in 1776. Considerata disparuta inca din secolul trecut, loja se pare ca, in realitate, s-a restructurat in mai multe randuri, reusind sa patrunda pana in structurile organizatiilor globaliste binecunoscute ale secolului XX.
In ceea ce priveste „Comitetul celor 300”, cea mai buna introducere in domeniu o constituie cartea dr. John Coleman, aparuta la inceputul anilor ’80 si ale carei „profetii” s-au adeverit in anii ’90. Legaturile „Comitetului celor 300” cu „Tavistock Institute” au avut drept punct comun, pe de o parte, preocuparile Comitetului de a crea o „cultura globala” in cadrul „noii ordini mondiale”, pe de alta parte interesul fata de „inginerie sociala” manifestat de „Tavistock Institute” in directia manipularii grupurilor sociale, in sensul unei schimbari sociale.
In acest context, „Beatles” si „beatlesmania” au constituit acei curenti subversivi prin care „Tavistock Institute”, ulterior si „Stanford Research Institute”, au introdus noi standarde de gandire si comportament tineretului.
Fenomenul „Beatles” nu a fost spontan, ci unul minutios regizat de psihologi si sociologi straluciti, grupati la „Tavistock Institute”, inspirati de textele si filosofia lui Theodor Adorno, fenomen amplificat apoi prin mass-media de Ed Sullivan.
Formatia „Beatles”, un grup modest din Liverpool, a capatat astfel anvergura si stralucirea cunoscute abia dupa ce formatia a fost adusa in Statele Unite, iar expertii „ingineriei sociale” de la Tavistock si Stanford au transformat-o in „Cobaiul” proiectului „Aquarius”. Sistemul muzical al formatiei „The Beatles” nici macar nu le apartinea. Sistemul atonal de 12 note, cu sunete grele si repetitive, fusese descoperit de Adorno in cadrul ceremoniilor cultului zeului Dionisos la greci si in incantatiile calugarilor din insula Baal, Indonezia.
Deturnarea cuvintelor
Sistemul a fost, ulterior, prelucrat de „Beatles” care, sub influenta lui Adorno si a „Tavistock Institute”, si-au indreptat atentia si spre valorile si practicile, ca si spre muzica si instrumentele budiste, fiind instruiti cateva saptamani in India. Textele compozitiilor „Beatles” au inclus cuvinte si fraze noi, cu sens deturnat si codificat, cunoscut doar tinerilor „hippie”.
De pilda, cuvintele „teenagers”, in sensul de adolescenti iubitori de muzica pop-rock si consumatori de drog („junkies”), nu insemnau mare lucru in Statele Unite inainte de declansarea „beatlesmaniei”, care le-a impus fulgerator, cu sensul deturnat expus mai sus.
Alti termeni, frecvent utilizati de „Beatles”, apoi si de alte grupuri pop – ca, de pilda, „cool” (pentru a semnifica starile provocate de droguri) ori „discovered” (semnifica visele colorate, compensatorii, ale tinerilor „junkies”), au fost „fabricati” de „Tavistock Institute” si „Stanford Center”. Ca si altele: „beatnik”, „hippies”, „flower children”, care au intrat aproape instantaneu in vocabularul Americii, marcand un nou tip de limbaj si un nou tip de subcultura, opusa violent celei traditionale, a „establishmentului”.
Revolutia tinerilor – numita si „revolutia hippie” – a fost conceputa si pusa in scena de cele doua institutii de tendinta globalista prin intermediul muzicii atonale a grupului „Beatles”, cu texte pline de cuvinte si fraze codificate ori deturnate de la sensul lor. Comportamentul si, mai ales, „vestimentatia hippie” au desavarsit constituirea unor grupuri distincte.
La fel de prompt ca si muzica atonala „Beatles”, moda blugilor („jeans”) rupti si murdari („dirty jeans”), moda „pletelor lungi si soioase”, moda rochiilor tip „gitan”, ample si inflorate, moda „coronitelor” prinse in par, moda marilor concerte si reuniuni pop (tip „Woodstock”) au cucerit tineretul american. Apoi si pe cel vest-european, inclusiv tineretul din spatiul comunist, de dincolo de Zidul Berlinului si Cortina de Fier, dovedind astfel expertilor de la Tavistock si „Stanford Center” ca forta de penetrare – si de manipulare – a unor mari grupuri de tineri, prin muzica „Beatles” si consumul de droguri se poate extinde la scara planetara. Acoperirea mediatica a fenomenului (in fapt, experimentului) a avut un caracter decisiv.
„Neadaptarea fragmentala”
Asemenea unor roboti, cei patru „Beatles”, veritabili „cobai” ai „Institutului Tavistock” au lansat hit dupa hit – transformate toate in „evenimente universale” de media electronica – utilizand texte cu acele cuvinte codificate pentru stimularea utilizarii drogurilor si a starilor „cool”. Intregul proces a fost definit de Willis Harman – directorul proiectului „Aquarius” – drept o forma de „neadaptare fragmentala”.
Experimentarea „insecuritatii” si crearea „turbulentei” – in scop de manipulare psihologica de masa – s-a materializat atat in muzica „beat”, cat si in fenomenul generat de aceasta: „bandele de Hippie” care isi raspandeau imaginea si valorile in cercurile lungilor „caravane” de motociclete care strabateau America de la o coasta la alta. Ori in „taberele hippie”, mari surse de atractie si curiozitate pentru ceilalti tineri.
Pliculetele cu droguri, care se strecurau cu iuteala si discretie la marile reuniuni pop, puteau fi apoi cu promptitudine diseminate de caravanele moto si „consumate” in taberele hippie, atragandu-i si pe altii. Dr. John Coleman remarca, in acest context, semnificatia schimbata a cuvantului „lover” (iubit, amant), de la sensul clasic din dictionar la cel codificat, in sensul homosexualitatii.
La mijlocul anilor ’60, miscarea „hippie” – nonviolenta – lansata de „Tavistock Institute” si „Stanford Research Center” prin intermediul muzicii „beat” si cu ajutorul drogurilor, intra in faza a doua, comisionata tot de „Comitetul celor 300”. Este faza „schimbarilor sociale” in America, o faza marcata de violenta si anarhism al grupurilor de tineri „revoltati” si in care cuvantul cheie, „revolutie”, este insinuat sau sugerat cu abilitate.
Vladimir ALEXE
Cititi va rog si:
Proiectul MK ULTRA (MK-ULTRA sau MKULTRA) …
La minutul 3:30 al clipului de mai jos, gasiti un fragment edificator pentru a intelege mai bine experimentul Beatles:
Incepand cu min. 5:30 aflam de importanta ce o da Aleister Crowley (unul din stalpii new age) ascultarii anumitor texte derulate invers. De remarcat ca aceasta este una din „invataturile” ce le-a primit direct de la demoni (chiar el ii denumeste astfel) si pe care le-a publicat ulterior. Cititi va rog si:
Aleister Crowley si REVOLUTIA SATANISTA (rock, sexualitate, droguri) – video si completari necesare
La articolul VIDEO: Satanism in Korean pop (K-Pop) gasiti multe referiri la articole in care se poate constata linia pe care se merge actualmente in muzica, pentru influentarea tinerilor.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
11 comments