New York Times a dat în judecată Comisia Europeană. Se cer SMS-urile schimbate de Ursula von der Leyen cu Bourla de la Pfizer
Acordurile de cumpărare a vaccinurilor COVID-19, în valoare de miliarde de euro făcute cu Pfizer, ar putea să fie devoalate de SMS-urile primite și trimise de șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, dacă o instanță judecătorească o va obliga să le depună la dosar.
Jurnaliștii de la New York Times susțin că CE are obligația legală de a publica mesajele, care ar putea conține informații despre acordurile pentru cumpărarea de vaccinuri.
The New York Times a dat în judecată Comisia Europeană pentru că instituția europeană nu a făcut publice mesajele text dintre președintele Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, arată Politico.
Cererea de chemare în judecată a fost depusă pe 25 ianuarie și înregistrarea dosarului a devenit publică luni, în registrul public al Curții Europene de Justiție, dar nu sunt încă disponibile online informații detaliate. Două surse au confirmat informațiile, pentru sursa citată.
Reprezentanții The New York Times a refuzat comentariile pe marginea acestui subiect: „The Times depune multe cereri cu privire la dreptul la informare, pe care le urmărește. Nu putem comenta în acest moment subiectul acestui proces”.
Comisia Europeană nu a furnizat o reacție imediată.
Procesul urmează unei anchete din ianuarie 2022 a Ombudsmanului European Emily O’Reilly, care a identificat cazuri de „administrare defectuoasă” în încercările Comisiei de a recupera, inițial, mesajele text. Atunci a fost o cerere de acces public la informații formulată de jurnalistul Alexander Fanta de la netzpolitik.org. Ancheta Ombudsmanului a constatat că insituția europeană nu a cerut în mod explicit biroului personal al președintelui să caute mesajele text.
În replică, comisarul UE pentru transparență publică, Věra Jourová, a afirmat că este posibil ca mesajele text să fi fost șterse, din cauza „naturii lor efemere și de scurtă durată”.
Cotidianul german Bild a intentat anterior o serie de procese împotriva Comisiei, solicitând divulgarea documentelor legate de negocierile pentru cumpărarea vaccinurilor COVID-19 produse de Pfizer/BioNTech și AstraZeneca.
Deși mai multe dintre petițiile sale au fost respinse de instanțe, Bild – care, la fel ca Politico, este deținut de editorul Axel Springer – a obținut unele documente legate de negocieri, inclusiv corespondența prin e-mail, începând cu iunie 2020. Cu toate acestea, nicio informație despre contactele anterioare ale lui von der Leyen cu Bourla, directorul general al Pfizer, nu a ieșit la iveală în urma litigiului intentat de Bild.
New York Times scrie că oficiali ai SUA cred că ucrainenii au fost în spatele asasinării Dariei Dughina
Dupa cum stiti:
Fiica lui Alexander Dugin a murit într-un atac cu maşină-capcană care îl viza pe tatăl ei
Iata ce putem citi in articolul New York Times scrie că oficiali ai SUA cred că ucrainenii au fost în spatele asasinării Dariei Dughina de pe Hot News:
Cotidianul american New York Times scrie că SUA cred că ucrainenii au fost în spatele assinării Dariei Dughina citând oficiali americani care au declarat sub protecția anonimatului că nu au fost la curent din timp cu planul de atac care a ucis-o pe Dughina și că au admonestat Ucraina în legătură cu acest lucru.

Ideologul rus Aleksandr Dughin participă la o ceremonie în cinstea fiicei sale Daria Dughina, care a fost ucisă în explozia unei mașini capcană săptămâna trecutăFoto: Kirill KUDRYAVTSEV / AFP / Profimedia
„Agențiile de informații ale Statelor Unite cred că părți din guvernul ucrainean au autorizat atacul cu bombă cu mașină lângă Moscova în august care a ucis-o pe Daria Dugina, fiica unui naționalist rus proeminent.
Oficialii SUA se tem că asta ar putea agrava conflictul și că rușii ar putea să răspundă prin asasinarea unor lideri ucraineni.
Statele Unite nu au luat parte la atac, fie prin furnizarea de informații sau altceva, au declarat oficialii”, citați de New York Times.
Oficialii americani au declarat, de asemenea, că nu au avut cunoștiințe de operațiune înainte de punerea în aplicare și că s-ar fi opus asasinatului dacă ar fi fost consultați. Aceștia mai spun că i-au admonestat pe oficialii ucraineni cu privire la asasinat.
Evaluarea -foarte bine susținută a complicității ucrainene, spun jurnaliștii americani -care nu a fost raportată anterior, a fost împărtășită în cadrul guvernului american săptămâna trecută.
Ucraina a negat implicarea în asasinat imediat după atac, iar înalții oficiali au repetat aceste dezmințiri atunci când au fost întrebați despre evaluarea serviciilor de informații americane.
Unii oficiali americani suspectează că Aleksandr Dughin a fost ținta reală a operațiunii și că agenții care au efectuat-o credeau că acesta se va afla în vehicul cu fiica sa.
Prin acest asasinat, oficialii americani cred că forțe de securitate ucrainene au vrut să dovedească că pot ajunge în preajma unor lideri ruși de top. integral pe New York Times
Amplu reportaj The NY Times, în pădurile seculare ale României. Pentru că peleții ar trebui fabricați din deșeuri, ei sunt considerați biomasă și “sursă de energie regenerabilă”
Amplu reportaj The NY Times, în pădurile seculare ale României. Publicația americană arată că acestea sunt tăiate pentru fabricarea de peleți, exportați apoi în numeroase țări europene (mai ales în Italia). Pentru că peleții ar trebui fabricați din deșeuri, ei sunt considerați biomasă și “sursă de energie regenerabilă”, informează Biziday.
“Europa își sacrifică pădurile seculare pentru energie”, titrează publicația americană, în reportajul său care încearcă să arate cât de greșită este încadrarea lemnului ars în categoria “energie verde”.
The New York Times a trimis o echipă la Cheile Bicazului, “într-una dintre cele mai vechi păduri de pe continent” pentru a urmări costul ascuns al exportului de peleți pentru foc. În centrul investigației se află compania Ameco, din Joseni (Harghita), despre care publicația americană spune că a documentat faptul că “își hrănește gaterele din pădurile protejate ale României”.
Reporterii au urmărit buștenii până au fost încărcați “într-un camion marca Ameco”, unul dintre cei mai mari producători de peleți din România. “Producția de peleți oferă posibilitatea de a folosi deșeurile din agricultură și silvicultură”, spune compania pe site-ul său, iar sacii de peleți sunt etichetați ca provenind exclusiv din rumeguș și așchii de lemn.
Echipa The New York Times “a documentat tăierile din zonele protejate ale României și a urmărit camioane din pădurile sensibile din punct de vedere ecologic. Deși exploatarea forestieră nu este interzisă în pădurile protejate din Europa, guvernele sunt obligate să efectueze evaluări de mediu pentru a se asigura că suprafețele sunt conservate. Dar experții spun că astfel de evaluări sunt rare. Anul trecut, Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă cu privire la aceste păduri presupus protejate, găsind multe dintre ele în stare de conservare proastă sau foarte proastă”.
The NY Times mai arată rutele de export de peleți din România, Polonia și Slovacia către numeroase țări din Uniunea Europeană, în special către Italia, în condițiile în care lemnul este considerat energie cu impact zero asupra încălzirii globale, deoarece copacii absorb dioxidul de carbon din atmosferă, iar arderea lemnului întoarce această cantitate de gaz de seră în atmosferă.
“Dacă Uniunea Europeană nu mai consideră că energia din arderea lemnului este neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, asta ar îndepărta imediat numeroase țări de obiectivele lor privind energia regenerabilă. Ar avea consecințe majore pentru țări precum Italia, de exemplu, care esre cel mai mare consumator de peleți de pe continent. Mai mult de o treime din energia sa regenerabilă provine din arderea materialului vegetal. De ani de zile, guvernul italian a oferit deduceri fiscale pentru a încuraja cumpărarea de centrale pe peleți”, mai arată publicația americană, care precizează că Ameco a refuzat să le ofere declarații jurnaliștilor.
Guvernele Germaniei, Olandei, Belgiei și Luxemburgului au semnalat sprijinul pentru încetarea subvențiilor pentru acest tip de energie. Dar acest lucru este dificil în actualul context de criză energetică.
Sursa: Biziday/ Citește integral pe NYT
New York Times reactioneaza dupa ce jurnalistul american Brent Renaud a fost ucis de fortele ruse in Ucraina
Sursa: https://www.orange.ro/info/news/zf/article/3066866
Cei de la New York Times se declara intristati de veste, dar spun ca nu l-au trimis pe jurnalist in Ucraina, iar legitimatia e veche.
Ultima colaborare a jurnalistului Brent Renaud cu New York Times a fost in 2015, sustine ziarul.
Politia din Kiev a anuntat initail ca un jurnalist de la New York Times a fost ucis de fortele ruse, conform Sky News. Este vorba de Brent Renaud, in varsta de 51 de ani.
Politia mai spunea ca o alta persoana a fost, de asemenea, ranita in incidentul din Irpin, oras situat chiar langa Kiev.
Sursa: zf.ro
Time Magazine si New York Times sustin propunerea MICROSOFT, facuta la DAVOS, privind ACORDAREA LICENTELOR PENTRU INTERNET
Citez din articolul Time Magazine Pushes Draconian Internet Licensing Plan:
Time Magazine a sarit cu entuziasm la sustinerea propunerii lui Craig Mundie, director executiv la Microsoft pentru acordarea licenţelor de Internet, deoarece autoritatile fac presiuni pentru un sistem mult mai sufocant decat in China comunista, unde oamenilor li se permite sa-si exprime liber opinia doar cu acordul guvernului.
Aşa cum am raportat la inceputul acestei saptamani, in timpul unei conferinţe recente, la Forumul Economic Davos, Craig Mundie, şeful pentru cercetare si strategie a Microsoft, a declarat la intalnirea entuziastilor pentru globalizare ca Internetul trebui sa fie controlat prin introducerea unor licenţe similare carnetelor de conducere – cu alte cuvinte permisiunea guvernului de a avea acces la web.
Propunerea sa a fost aproape instantaneu susţinuta de Time Magazine, care a publicat un articol scris de Barbara Kiviat – unul dintre participanţii la intalnirea elitelor tinuta de Mundie. Este ironic intr-un mod sadic deoarece cele scrise de Kiviat au stampila „The Curious Capitalist” (Capitalistul Curios) ideile exprimate de ea mergand mai departe chiar si decat a indraznit vreodata ura comunismului chinez vis-avis de libera exprimare, cand a fost vorba de cenzurarea internetului.
„Acum, exista, desigur, o serie de obstacole pentru a face un astfel de sistem sa fie realitate„, scrie Kiviat. „Chiar şi aici, in munţii din Elveţia pot sa aud cum se ridica tipatul: ” Dar avem dreptul la anonimat pe internet! „Serios? Aveti? De ce credeti asta? ”
Kiviat compara necesitatea de a te identifica atunci cand intri in safe-ul unei banci cu necesitatea ca autoritaţile sa ştie cine eşti atunci cand creezi un site web pentru a obtine plati prin carti de credit.
„Adevarul este, ca internetul este inca in faza sa de Wild West (Vest Salbatic). Intr-o mare masura, legea inca nu si-a facut aparitia. Cu toate acestea, din ce in ce mai mulţi oameni se muta in oras iar lipsa legilor devine o problema din ce in ce mai mare. Societaţile umane crescand in timp, ele dezvolta standarde mai rigide, in dorinta de a se gestiona mai bine. Nu exista nici un motiv sa cred ca pe internet nu ar trebui sa urmeze acelaşi model „, scrie ea.
„Cei care sunt responsabili – ca oricine altcineva care poate fi responsabil atunci cand este vorba de Internet – se gandesc la asta” latra Kiviat in concluziile ei, aparent confortabile cu ideea ca indivizi din umbra, şi nu Constituţia in sine sunt „responsabili „de a decide cui ii este permisa libera exprimare.
In ciuda totalitarismului alunecator şi a sensibilitatii artificiale afisate de Kiviat in sustinerea unui astfel de sistem, propunerea lui Mundie este putin diferita de aceea a unui sistem similar deja luat in considerare de catre funcţionarii din China comunista pentru a forţa bloggerii sa-si inregistreze identitatea, inainte de a putea posta. In acel moment ideea a fost atacata de aparatori ai drepturilor omului ca un truc evident „prin care guvernul ar putea controla informatia”, şi s-a declansat disputa.
Intr-adevar, propunerea a fost considerata prea severa şi guvernul chinez in cele din urma a dat inapoi. Deci, un sistem considerat prea autoritar şi o ameninţare prea mare la adresa libertaţii, in China comunista pare a fi chiar bun şi potrivit ”pe terenul libertatii” pentru Kiviat şi cei asemenea ei.
Din nefericire pentru ea, lui Kiviat i s-a adus aminte imediat, de ce internetul reprezinta o astfel de amenintare pentru elitele conducatoare pentru care ea este un apologet bine instruit – aproape toate comentariile de sub articolul ei au dezaprobat-o:
„Nu. De o mie de ori nu. De aceasta nimeni nu beneficiaza numai „cei responsabili” a scris un corespondent.
„Carnetul de conducere asigura un nivel minim de cunostinte si indemanare pentru condus pentru ca unul de 13 ani sa nu se imbate si sa nimereasca cu masina intr-un autobuz de scoala. Acest fel de prostie nu se intampla pe Internet. Destul cu teatrul securitatii! Concentraţi-va pe securitatea reala. Intr-adevar e o idee ingrozitoare” Barbara.
„Eu, unul, urez bun venit noilor stapani ai internetului. Va fi un moment de alinare cand „legea” vine pentru a proteja oamenii de ei inşişi pe net, pentru ca libertatea aceasta este periculoasa, ” zice altul. „Nu mai vorbim, ca standardele vin numai de la guvern prin acţiuni coercitive, şi niciodata nu prin grupuri private care sa raspunda la stimulentele lor.”
„Cred ca bloggerii ar trebui sa fie amprentati, ADN-ul testat pentru anomalii şi sa aiba informaţiile stocate in siguranţa intr-un safe la guvern. In acest fel atunci cand vreun conducator autoritar de buda, decide ca ai incalcat legea tiranica facuta de el te va putea da in judecata„, glumeste un alt corespondent. „Pentru a fi un jurnalist sigur ca esti expus, anonimatul protejeaza dreptul de libera exprimare in special atunci cand internetul infricoşator este cel mai periculos lucru intr-o naţiune care persecuta libertatea de exprimare şi de opinie. Cei mai mari banditi si criminali pe care i-ati mentionat sunt guvernele corupte. Pun pariu ca-ti plac masurile „de siguranţa” pentru internet ale Chinei, nu-i asa? Dar astea-s mai rau decat China „.
„Internetul este singurul lucru care previne tirania totala acum, şi ei incearca tot ceea ce pot ca sa se impiedice libera exprimare. Nu exista nici un motiv pentru a solicita intervenţia guvernului in internet. Nu este stricat. Functioneaza foarte bine, asta este o problema pentru tirani„, subliniaza un altul.
La scurt timp dupa ce Time Magazine a lansat propunerea, New York Times a urmat cu un blog in aceasta dimineaţa numit „Permis de conducere pentru interent?” care pur şi simplu urmeaza papagaliceste punctele lui Kiviat
Desigur, exista un motiv foarte bun pentru Time Magazine şi New York Times, sa forteze masuri care ar duce, fara indoiala, la un efect de refrigerare a liberei exprimari, care s-ar transforma in eviscerarea blogosferei.
La fel ca restul dinozaurilor imprimeriilor, vanzarile fizice ale Time Magazine au fost in prabusire, in parte, ca urmare a faptului ca din ce in ce mai multi oameni isi iau stirile de pe interenet pe gratis de la surse independente care nu se hranesc din troaca complexului militar-industrial . Anunturile pentru vanzari in New York Times s-au dus in jos cu nu mai putin de 28% anul trecut iar abonamentele şi vanzarile pe strada, de asemenea.
„Internetul, unde, ziarele sunt in general gratuite, a imbunatatit substantial circulaţia şi publicitatea”, a recunoscut in octombrie 2009 un articol in NY Times, tocmai de aceea, publicaţii, cum ar fi Gray Old Lady şi Time sustin propunerile care ar sugruma blogosfera şi, prin asta ar elimina concurenţa lor – distrugand in acelasi timp si exprimarea libera, totul intr-o singura lovitura.
Comentariu saccsiv:
Articolul a aparut sub semnatura lui Joseph Watson si a fost publicat pe site-ul Prisonplanet.com, al lui Alex Jones, pe 3 Februarie, 2010. Specificam in articolul FITI FOARTE ATENTI DE UNDE VA INFORMATI! Alex Jones va invita sa faceti parte din RENASTEREA SPIRITUALA A SECOLULUI 21 … faptul nu consider solutiile oferite de Alex Jones a fi cele corecte. Insa datele din articolul de mai sus merita atentia.
Nu sunt de acord insa cu finalul, care pare a reduce totul la o chestiune financiara. Sa ne amintim ca David Rockefeller la 5 iunie 1991, spunea cu privire la prestatia presei fata de deciziile Bilderberg Group:
„Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor The Washington Post, The New York Times, Time Magazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o guvernare globala …”
Ca atare, nici acum, dupa ce Jay Rockefeller a spus foarte clar, ca: „INTERNETUL REPREZINTA RISCUL NATIONAL NUMARUL UNU” – video, mass-media respectiva nu putea sa-si exprime o parere contrara.
Cititi va rog si:
Internetul va muri repede si sigur …
E CAM GATA: Saptamana aceasta se desfasoara la Seul un TRATAT SECRET ce va ruina INTERNETUL
DARPA, Microsoft si colosul fabricant de arme Lockheed Martin ne pregatesc NOUL INTERNET?
leave a comment