Saccsiv – Weblog

Din PATERIC despre LUCRARILE OAMENILOR

Posted in PATERIC, rubrica incepatorului by saccsiv on Iunie 19, 2014

   Iata ce putem citi la Arătare ce s-a făcut avvei Arsenie:

Spunea avva Daniel: ne povestea avva Arsenie ca despre altul (dar eu cred că era el) că şedea un bătrân în chilia lui, şi iată că un glas i-a spus: hai şi îţi voi arăta lucrările oamenilor. Şi ridicându-se ieşi. Şi l-a dus într-un loc anume şi i-a arătat un negru tăind lemne, şi făcând un snop mare. Şi încerca să-l duce şi nu putea, şi în loc să-l uşureze, mai tăia lemne şi adăuga snopului, şi a tot făcut aşa. Apoi înaintând i-a arătat un om pe un lac şi scoţând apă din el, pe care o turna într-un vas ciuruit, şi apa se scurgea în lac. Apoi i-a zis: hai să vezi şi altceva. Şi a văzut un templu şi doi oameni călări care duceau o grindă de-a curmezişul. Şi voiau să intre pe uşă şi nu puteau din pricina grinzii. Şi nici unul nu se smerea să-i facă loc celuilalt, şi de asta rămâneau înaintea porţii.

Aceştia sunt, spuse, cei care duc cu slavă deşartă jugul dreptăţii şi nu s-au smerit ca să se îndrepte singuri, să umble pe calea strâmtă a lui Hristos; de aceea şi rămân în afara împărăţiei lui Dumnezeu.Tăietorul de lemne e cel cu multe păcate, care în loc să se căiască mai adaugă alte păcate la ale sale. Şi vărsătorul de apă e cel care face fapte bune, dar adăugându-le şi unele rele, prin asta le pierde şi pe cele bune. Trebuie să vegheze omul la faptele sale, ca să nu se ostenească în zadar.

Sursa: Patericul egiptean

  Cititi va rog si:

Despre IAD si SANUL LUI AVRAAM. Vedenia lui Cosma Monahul, înfricosatoare si folositoare

Sfatul dracilor – CUM INSEALA DIAVOLUL PE OM

Din PATERIC despre VREMURILE DE PE URMA

Posted in PATERIC, vremurile din urma by saccsiv on Iulie 16, 2013

   Iata ce putem citi la Cugetări Folositoare pentru Suflet:

Arhiva pentru Despre Vremurile de pe Urmă:

Pentru Avva Antonie, Patericul Egiptean

A spus avva Antonie: va veni o vreme când vor înnebuni oameni, şi dacă vor vedea pe unul nesmintit, se vor ridica împotriva lui, zicând: aiurezi – pentru că nu va fi ca ei.

   Reiau si O proorocie mai putin cunoscuta a Batranilor Pustiei pentru neamul cel de pe urma …:

PENTRU AVVA ISHIRION
Fratii parinti ai Schitului au proorocit pentru neamul cel de pe urma. Ce am lucrat noi?, ziceau ei. Si raspunzand unul din ei, mare cu viata si cu numele, avva Ishirion, a zis: noi poruncile lui Dumnezeu le-am facut. Si raspunzand fratii au zis: dar cei dupa noi, oare ce vor face ? Si a zis: vor sa vina la jumatatea lucrului nostru. Si au zis fratii: dar cei dupa dansii? A zis avva Ishirion: nu au nicidecum lucru cei ai neamului si randului aceluia, ci va sa le vina lor ispita. Si cei ce se vor afla lamuriti in vremea aceea, mai mari si decat noi si decit parintii nostri se vor afla.

   Cititi va rog si:

(more…)

Noi suntem niste minunati. Pe ceilalti sa-i judecam cu asprime …

Posted in ORTODOXIE, PATERIC by saccsiv on Iunie 17, 2012

S-a făcut odată sobor în Schit pentru un frate care a greşit. Şi părinţii grăiau, iar avva Pior tăcea. Mai pe urmă, sculându-se, a ieşit. Şi luând un sac, l-a umplut cu nisip şi îl purta pe umărul lui. Şi punând într-o traistă puţin nisip, o purta pe piept. Întrebat fiind de părinţi ce înseamnă aceasta, a zis: acest sac care are nisipul cel mult, sunt greşelile mele – căci multe sunt – şi le-am lăsat dinapoia mea ca să nu simt durere pentru ele şi să plâng. Iar acestea mici sunt ale fratelui meu, înaintea mea şi cu acestea mă indeletnicesc, judecându-l pe el. Dar nu trebuie să fac aşa, ci mai vârtos pe ale mele să le aduc dinaintea mea şi să port grijă de ele şi să mă rog lui Dumnezeu ca să mi le ierte. Şi auzind părinţii, au zis: cu adevărat aceasta este calea mântuirii.

   Cititi va rog si:

Patericul Egiptean

Din pacate, ceea ce am scris in titlu, o gandesc si o fac majoritatea dintre noi. Intotdeauna pacatele noastre le consideram mai mici, iar pe ale altora, cu mult mai mari. Si pe ale celorlalti, simtim o acuta nevoie de a le spune cat mai multora.

Cititi va rog si:

Sfantul Ioan Gura de Aur: Despre BARFIRE si mancatorii de suflet de om …

SA NU-I JUDECAM PE CEI PACATOSI, caci unii dintre ei pot ajunge mari mucenici. 19 decembrie: Pomenirea Sfantului Mucenic Bonifaciu si a sfintei Aglaia Romana

 

 

Lansarea volumului „PATERIC EGIPTEAN” – joi 19 ianuarie 2012, ora 18, Bucuresti. Invitati Ieromonahul AMFILOHIE BRINZA si monahul FILOTHEU BALAN

Posted in manastirea Petru Voda, ORTODOXIE, Parintele Amfilohie, PATERIC by saccsiv on Ianuarie 17, 2012

 

Despre ISPITA DIN DREAPTA

Posted in ORTODOXIE, PATERIC, rubrica incepatorului by saccsiv on Februarie 11, 2011

Iata o istorioara din Pateric:

Un frate bântuit de ispită i-a dezvăluit-o avvei Iraclie, care îi spuse, întărindu-l: avea un bătrân un ucenic ascultător foarte, vreme de mulţi ani. Într-o zi, era bântuit de ispită, făcu metanie bătrânului zicând:

– Lasă-mă să mă sihăstresc (şi să stau singur).

– Alege un loc şi o să-ţi facem chilie.

Şi a găsit unul la o milă de acolo. Au plecat, făcând chilie. Şi îi spuse fratelui: fă cum îţi spun. Când ţi-e foame, bea şi mâncă, dormi. Dar nu ieşi din chilie până sâmbătă. Atunci vino la mine.

Fratele petrecu două zile după poruncă, şi făcându-i-se urât (akediasas) spuse „de ce mi-a făcut aşa bătrânul“ (În traducere: ce mi-a făcut mie bătrânul acesta, ca să nu fac rugăciuni?). Şi ridicându-se cântă mai mulţi psalmi; şi după apusul soarelui mâncă şi s-a ridicat să meargă la culcare pe rogojina lui. Şi a văzut un negru întins, care scrâşnea din dinţi. Atunci a fugit cu mare frică la bătrân, şi a bătut la uşă, spunând: avvo, fie-ţi milă şi deschide-mi. Bătrânul, ştiind că nu-i păzise cuvântul, nu i-a deschis până în zori. Şi deschizând dimineaţa, l-a găsit afară rugându-se. Atunci i s-a făcut milă şi l-a chemat înăuntru. El zise:

– Te rog, părinte, am văzut un negru pe rogojina mea, când am plecat să mă culc.

– Aşa ai păţit, fiindcă nu ai păzit cuvântul meu.

Atunci îl învăţă după puteri rânduielile vieţii singuratice (monêrou biou, ale vieţii de sihastru.) şi l-a slobozit. Şi încet-încet s-a făcut călugăr iscusit.
(more…)

PATERIC: Batranul si dracii. Pana n-a strigat “Iisuse, ajuta-mi!”, dracii l-au tot necajit …

Posted in ORTODOXIE, PATERIC by saccsiv on Februarie 8, 2011

Un batran a ramas intr-o capiste si au venit dracii, zicandu-i lui: du-te din locul nostru! Iar batranul a zis: voi nu aveti loc. Si au inceput dracii sa-i risipeasca cu totul smicelele lui de finic. Iar batranul sta adunandu-le pe ele. Mai pe urma dracul apucandu-l de mana, il tragea afara. Dar ajungand batranul la usa, cu cealalta mana tinea usa strigand: Iisuse, ajuta-mi! Si indata a fugit dracul. Si batranul a inceput a plange. Iar Domnul a zis lui: de ce plangi? Si a raspuns batranul: fiindca dracii indraznesc sa apuce pe om si sa-l necajeasca. Si i-a zis lui: tu te-ai lenevit; caci cand M-ai cautat, ai vazut cum M-am aratat tie! Acestea le zic, caci este trebuinta de multa osteneala si de nu se va osteni cineva, nu poate sa aiba pe Dumnezeu cu sine, caci El pentru noi S-a rastignit.

Comentariu saccsiv:

Capiste, adica un templu unde bietii necrestini se inchinau in vechime zeilor, deci idolilor, adica dracilor. Batranul crestin, dupa obiceiul vremii, a ramas in acea capiste, gandind insa ca el fiind crestin, automat dracii vor fugi de acolo … Dar n-a fost asa.

Ce putem invata din aceasta istorioara? De exemplu, sa nu stam de vorba cu diavolii. Dar si mai important, sa nu uitam sa ne rugam. Sa nu uitam sa cerem ajutorul. Neincetat.

Bunul Dumnezeu a ingaduit sa-l necajeasca dracii, tocmai pentru a-l invata pe batran sa nu mai uite vreodata sa ceara ajutorul. Si abia ce l-a cerut, ca Domnul i l-a si dat.

Istoria face vorbire despre un lucru totusi mare: o capiste plina de diavoli. Dar nici in lucruri mici sa nu uitam sa ne rugam. Sa nu ne ingamfam ca pe cele neinsemnate le facem si singuri si ca cerem ajutorul doar atunci cand nu le putem face cu propriile puteri pe cele mari. Sa fim smeriti si cuminti, caci suntem doar aburi de o clipa pe acest pamant.

Sa nu zicem vreodata, cand ne sculam, ca mare lucru nu facem in acea zi, ca sa ne mai rugam, ca sa ne mai inchinam. Ca nu stim cand i-a foc o priza sau cum travesam o strada. Trebuie sa intelegem ca fara ocrotirea lui Dumnezeu, oricand pot avea loc nenorociri. Chiar si de am sta pe loc.

Din pacate insa, sunt destui care nici macar in fata marilor primejdii nu se intorc la Dumnezeu. Vad ei limpede ca nu razbesc, dar se comporta precum lemnele natange. Si chiar daca ii inveti sa se roage, parca vorbesti la pereti.

Noi crestinii insa, sa ne rugam neincetat. Desigur, nu doar ca sa cerem, ci si sa multumim, ci si sa slavim, ci si sa cerem iertare.

Cititi va rog si:

Rugaciune pentru izbavirea de vrajmasi

Doamne ajuta!