Ce scria JULES VERNE in “Castelul din Carpati” despre EVREI si TARANII ROMANI DIN TRANSILVANIA

   Iata ce putem citi la http://ro.scribd.com/doc/26511435/Jules-Verne-Castelul-Din-Carpati la pagina 40:

Cine era proprietarul acelui han? Un evreu pe nume Ionas, un om de treabă, de vreo şaizeci de ani,cu un chip prietenos, dar foarte semit, cu ochii lui negri, nasul încovoiat, buzele ţuguiate, părul lins şi tradiţionala ţăcălie. Amabil şi săritor, împrumuta bucuros mici sume de bani unuia şi altuia, fără să se arate exigent în ceea ce priveşte garanţiile şi nici prea cămătar în ceea ce priveşte foloasele, deşi pretindea să fie plătit la datele declarate de împrumutat. Să dea Dumnezeu ca toţi evreii stabiliţi în Transilvania să fie la fel de înţelegători ca hangiul din Vereşti!

Din nefericire, Ionas cel cumsecade era o excepţie. Coreligionarii săi, prin cult, confraţii săi, prin profesie, ―  fiindcă toţi sunt crâşmari, vânzând băuturi şi articole de băcănie ― practică meseria de împrumutător cu gaj, cu o asprime îngrijorătoare pentru viitorul ţăranului român. Se va vedea pământul trecând, puţin câte puţin, din proprietatea băştinaşilor în cea a străinilor. Cum avansurile nu le sunt rambursate, evreii vor deveni stăpânii frumoaselor culturi ipotecate în profitul lor şi, dacă Ţara Făgăduinţei nu mai este în Iudeea, poate că, într-o bună zi, va figura pe hărţile geografiei transilvane.

Comentariu saccsiv

   Romanul a fost terminat in 1889 si publicat in 1892.

 

Reclame

UNGARIA va cumpara terenurile agricole din Transilvania

Dupa cum stiti:

Documentar CARMEN AVRAM: „Vrem pamant, please!” De ce STRAINII NU-SI VAND PAMANTUL? De ce ROMANII IL VAND? Romania a instrainat pana acum tot ce e pe pamant si sub pamant. DE LA ANUL NE VOM DA SI PAMANTUL …

   Iata ce aflam din articolul Ungaria se pregăteşte să cumpere terenurile agricole din Transilvania. Ce avantaje au vânzătorii:

Proprietarii de teren din România care doresc să-şi vândă proprietăţile cetăţenilor maghiari vor primi o rentă viageră. Ba, mai mult, aceştia pot păstra terenul pe numele lor şi îl pot folosi, a declarat Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti într-un interviu oferit portalului szekelyhon.ro.

De la 1 ianuarie 2014, cetăţenii comunitari pot cumpăra teren agricol în România, iar Guvernul de la Budapesta pregăteşte o ofertă pentru susţinerea cetăţenilor maghiari care doresc să intre pe piaţa funciară din Transilvania, aşa cum anunţă Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti.

ATITUDINI: Atrocitatile barbare comise de unguri asupra romanilor din Transilvania

Iata cateva fragmente dintr-un articol apărut în revista ATITUDINI, nr. 22:

Ceea ce am reprodus despre acest regim în pagina ante­rioară aparţine unui organ central al puterii de stat a României şi datează din toamna anului 1944. Unii ar putea să se îndo­iască dacă acest document caracteriza corect drama românilor din teritoriul cotropit de Ungaria. Pentru aceştia, ca şi pentru toţi cei care vor lectura această carte, reproducem următoarea descriere făcută de un gazetar secui-maghiar (după cum el în­suşi se aprecia) Gyorgy Ferenczy, care a desfăşurat o vastă ac­tivitate gazetărească la Budapesta, Satu-Mare, unde a scos foaia „Kimondom” („Mă pronunţ”) şi Cluj, pe care l-a părăsit după ocuparea oraşului de către trupele ungare, îngrozit de ceea ce i-a fost dat să vadă.

30 iunie: Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet – sfant canonizat de evlavia populara

Citez din articolul Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet – sfant canonizat de evlavia populara:

Pana in anul 1978 se stiau putine lucruri despre acest sfant traitor pe pamant romanesc, in stravechea manastire de la Ramet (jud. Alba), situata pe valea Geoagiului, intr-o pozitie geografica de un farmec cu totul aparte. Biserica veche a manastirii – lucrata din piatra si impodobita cu frumoase fresce – dateaza din veacul al XIV-lea. Prin anul 1762, din ordinal generalului austriac Bukow – trimisul imparatesei Maria Tereza – zeci de manastiri si schituri romanesti din Transilvania au fost arse, distruse cu tunurile sau prefacute in biserici parohiale. Intre acestea se numara si Rametul. A fost refacuta, dar in 1785 a fost distrusa din nou. Asa se face ca manastirea Ramet a fost inchisa si a ramas aproape pustie. Din cand in cand mai slujeau aici preoti din satele invecinate. Abia dupa realizarea unitatii noastre de stat, deci dupa 1918, s-au reluat traditiile vietii calugaresti.

VIDEO: Prof Dinu C Giurescu despre Statutul Minoritatilor anti-Romania si atacul UDMR la fiinta nationala

Cititi va rog si:

Documentar: „A fost odata in Transilvania”. ATROCITATILE UNGURILOR ASUPRA ROMANILOR

RETETA KOSOVO. Tamas Sandor (UDMR): „NESUPUNERE CIVICA. In prima faza, iesim in strada fara arme. Apoi o sa vedem”

 

Documentar: „A fost odata in Transilvania”. ATROCITATILE UNGURILOR ASUPRA ROMANILOR

   Cititi va rog si:

Articolul zilei (26.04.2011) – Acad. Dinu C. Giurescu, istoric: „Doreste actuala majoritate parlamentara sa destrame teritorial Romania?”

Presedintii CJ din Harghita, Covasna si Mures si-au depus documentele pentru cetatenia maghiara

Citez din articolul Preşedinţii CJ din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus documentele pentru cetăţenia maghiară:

Preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus, luni, la Consulatul General al Ungariei de la Miercurea Ciuc, documentele pentru obţinerea cetăţeniei maghiare. Cei trei au fost printre primii înscrişi pe listele solicitanţilor încă din luna noiembrie a anului trecut.
Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna şi Lokodi Edit Emoke, preşedintele CJ Mureş s-au înscris pe listele Consulatului Maghiar din Miercurea Ciuc în luna noiembrie 2010, la numai o zi după ce Parlamentul de la Budapesta a modificat legislaţia astfel încât solicitanţii să nu mai fie obligaţi să aibă domiciliul în ţara vecină.
Cei trei preşedinţi de CJ au declarat pentru Mediafax că s-au grăbit să îşi depună actele pentru obţinerea cetăţeniei ungare chiar în prima zi de lucru a noului an pentru a da un exemplu locuitorilor din Transilvania, pe care i-au îndemnat să procedeze la fel.
„Este un drept oferit de statul ungar şi cred că e bine să-l revendicăm încă din primele zile ale anului. Cred că pentru unificarea naţiunii (maghiare – n.r.), chiar şi a acelei părţi rămasă în afara graniţelor, obţinerea dublei cetăţenii este benefică. Asta nu înseamnă că aş dori să trăiesc în Ungaria sau copiii mei ar dori să trăiască acolo deocamdată, este un drept prin care ne putem accentua apartenenţa la aceeaşi naţiune„, a declarat Borboly Csaba.
Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor a venit la Consulat împreună cu soţia şi cei trei copii. Acesta susţine că putea solicita şi obţine cetăţenia ungară încă din 1990, când s-a dus în Ungaria, unde a trăit timp de cinci ani împreună cu soţia sa, însă a aşteptat să poată face acest demers „acasă”.