Ești obligat să-i zici băncii de unde ai bani? Cazul ING ridică multe semne de întrebare

Sursa: https://playtech.ro/2020/esti-obligat-sau-nu-sa-le-spui-bancilor-de-unde-ai-bani-in-cont-ing-ridica-multe-semne-de-intrebare/

ING a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public după ce mai mulți clienți susțin că banca le-a blocat conturile. Clienții care au refuzat sau au oferit date considerate incomplete de bancă s-au trezit cu conturile blocate, susțin ei, fără nicio notificare.

Avocatul Gheorghe Piperea despre mass-media, bani si coronavirus

Foto: https://www.stirilekanald.ro/coronavirus-specialistii-asistam-la-o-mare-manipulare-financiara-20067656

Planul băncilor pentru explozia COVID-19: Acces asigurat pentru maşinile blindate cu bani şi limitarea retragerilor cu cardul – surse

Sursa:  https://www.economica.net/planul-bancilor-pentru-explozia-covid-19-acces-asigurat-pentru-masina-blindata-cu-bani-si-limitarea-retragerilor-cu-cardul_181135.html

Asigurarea accesului autoblindatelor în zonele care ar putea intra în carantină, impunerea unei limite maxime pentru retragerile de numerar de la ATM şi de la ghişeul băncilor, scutirea băncilor de plata comisionului de retragere de cash de la BNR, asigurarea de back-up pentru tranzacţiile online şi cu cardul, sunt câteva din măsurile agreate de bănci. Ele aşteaptă acum şi recomandările BNR.

Pentru situaţia de urgenţă generată de coronavirus, băncile comerciale au propus un set de măsuri care a fost transmis BNR. Banca Centrală va face o analiză la direcţia de macrostabilitate, condusă de Eugen Rădulescu, urmând ca săptămâna aceasta băncile să primească şi recomandările BNR privind setul de măsuri care va fi aplicat pe perioada crizei, potrivit mai multor surse din piaţa bancară.

La sfârşitul săptămânii trecute o serie de bancomate ale mai multor bănci au rămas fără bani ca urmare a retragerilor repetate provocate de perspectiva declarării stării de urgenţă, ceea ce s-a şi întâmplat. Surse din piaţa bancară explică faptul că situaţia se datorează în mare parte perioadei de pensii şi salarii din jurul datei de 15 ale fiecărei luni şi epidemiei în evoluţie. Totuşi, băncile recunosc că s-ar putea să fie vorba şi de o imposibilitate fizică a firmelor care transportă bani. Maşinile blindate cu bani sunt manevrate dedouă firme pe piaţa bancară: G4S Cash Mangement, cu o cotă depiaţă de peste 80% şi CIT ONE, care are ca acţionari Banca Comercială Română, BRD Groupe Société Générale și Raiffeisen Bank Romania.

Într-adevăr, una dintre principalele probleme cu care se poate confrunta sistemul bancar este legată de lipsa lichidităţilor pe fond de panică, atât din partea băncilor, cât şi din partea clienţilor lor. Tocmai de aceea, BNR a dat asigurări încă de săptămâna trecută că va asigura orice fel de necesar de lichiditate în sistem.

Totuşi, băncile comerciale sunt obligate prin directivă europeană să facă un plan de continuitate al afacerii în cazuri extreme, război, cutremur, etc. Pandemia Covid 19 se dovedeşte a fi un caz de forţă majoră. Chiar dacă fiecare bancă îşi face propriu plan de continuitate, reprezentanţii majorităţii băncilor din sistem au convenit asupra unor abordări de principiu a măsurilor care trebuiesc aprobate.

Băncile cer scutire de la plata unor comisioane către BNR pe durata epidemiei

În setul de măsuri trimis de reprezentanţii băncilor către BNR sunt stabilite printre altele câteva prevederi legate de operaţiunile cu numerar şi de plăţile cu cardul. Pentru operaţiunile cu numerar pentru cazul în care o anumită zonă este în carantină, băncile solicită asigurarea intrării maşinilor blindate cu bani în zona respectivă pentru a se face alimentarea cu cash a bancomatelor şi unităţilor bancare.

Totodată, băncile comerciale solicită eliminarea comisionului perceput de BNR la ridicarea numerarului şi a structurii impuse la retragerea de numerar de către băncile comerciale. Acum trei ani acest comision era de 2,7%, dar probabil acum a mai scăzut – datele nu sunt publice. De asemenea, băncile consideră necesară o clarificare privind modul în care se va proceda în cazul indisponibilităţii unei sucursale teritoriale a BNR.

De asemenea, băncile comerciale consideră necesară impunerea unei limite pentru plafonul maxim de retragere de numerar de la ATM sau de la ghişeele unităţilor bancare teritoriale. Băncile ar fi discutat de o limită zilnică de retragere de numerar de circa 300 de lei/client/zi, dar în documentul trimis spre consultare BNR nu există menţionată nici o limită de sumă. La ora actuală limitele maxime aplicate de instituţiile de credit sunt cuprinse între 2.000 şi 5.000 de lei pe zi.

Astfel, băncile comerciale încurajează în special plăţile online, cu cardul contactless, tocmai pentru că sunt mai sigure în cazul extinderii epidemiei. Scrisoarea băncilor arată că există instituţii de credit care au sistem propriu de autorizare şi decontare, dar sunt şi bănci care au externalizat aceste servicii către procesatorii de plăţi. Activităţile cu carduri vor fi asigurate 24 de ore în fiecare dintre cele 7 zile ale săptămânii. Chiar dacă serviciile critice sunt cele legate de autorizarea, decontarea şi reconcilierea operaţiunilor la ATM, POS, băncile spun că au sisteme de back-up puse la punct. În acest sens, sistemele de autorizare sunt monitorizate permanent 24 de ore timp de 7 zile din 7, pentru a fi remediată orice defecţiune care ar putea apărea.

După ce vor fi făcute şi recomandările BNR, fiecare bancă îşi va adapta propriul plan de continuitate a afacerii.

Fiecare bancă îşi face propriul plan de continuitate a afacerilor în situaţii critice respectând o serie de principii generale: constituirea unui comitet de risc care poate decide cum se va desfăşura activitatea bancară în continuare, ce înlesniri/amânări la plată se pot face, când şi cum se face alimentarea cu cash a sucursalelor, bancomatelor, etc. Printre măsurile de management al riscului, fiecare bancă este obligată să aibă un sediu principal şi unul de back-up, iar acum, pentru a suplini blindatele care transportă bani se pune problema înfiinţării unor flote interne ale băncilor pentru back up.

Asigurarea accesului autoblindatelor în zonele care ar putea intra în carantină, impunerea unei limite maxime pentru retragerile de numerar de la ATM şi de la ghişeul băncilor, scutirea băncilor de plata comisionului de retragere de cash de la BNR, asigurarea de back-up pentru tranzacţiile online şi cu cardul, sunt câteva din măsurile agreate de bănci. Ele aşteaptă acum şi recomandările BNR.

De Gabriela Ţinteanu

https://www.economica.net/planul-bancilor-pentru-explozia-covid-19-acces-asigurat-pentru-masina-blindata-cu-bani-si-limitarea-retragerilor-cu-cardul_181135.html

II. Angrenajul crizelor economice. Banii si Bancile

Foto: https://www.insurancejournal.com/news/national/2016/06/05/410950.htm

Acesta este un material ce l-am primit pe e-mail de la frate. L-am postat initial pe Ortodoxinfo la 26 ianuarie 2018. Il postez azi si pe saccsiv:

PETER COSTEA – cel mai bogat candidat la alegerile pentru Parlamentul European

   Conform articolului Iată lista celor mai bogaţi candidaţi la europarlamentare. Au în conturi peste 6.000.000 € cei mai mulţi dintre candidaţii români la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014 au averi frumuşele. Iar dacă adunăm conturile primilor 10 dintre cei mai bogaţi aspiranţi la un fotoliu în PE, obţinem o sumă deloc de neglijat, mai exact 6.161.000 de euro.
Cel mai înstărit candidat la alegerile pentru Parlamentul European este Peter Costea, care are în conturi peste 1.700.000 de euro. Aspirantul la fotoliul de eurodeputat nu se află pe listele nici unui partid politic. Costea susţine că a reuşit să se îmbogăţească din avocatură, în Statele Unite.

Cititi va rog si:

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA sustine candidatura ERETICULUI presedinte fondator PETER COSTEA la ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014

CAT CASTIGA UN EUROPARLAMENTAR?

ISRAEL – prima tara FARA BANI CASH?

Iata ce putem citi in articolul Will Israel be the World’s First ‘No Cash’ Society?:

Va fi Israelul prima tara din lume fara bani cash?

Guvernul a autorizat stabilirea unui comitet care sa examineze modurile in care ar putea fi eliminati banii cash din economia Israelului.

Marti guvernul a autorizat stabilirea unui comitet care va examina metodele de eliminare a banilor cash din economia Israelului – o metoda mai buna de prevenire a evaziunii fiscale. Comitetul va fi condus de Harel Locker, directorul biroului prim-ministrului.

Bani cash pot fi transferati cu usurinta de la un individ la altul fara supravegherea celor care se ocupa cu taxele. Nu la fel se intimpla in cazul tranzactiilor electronice. Datorita calculatoarelor moderne bancile monitorizeaza citi bani depun oamenii in conturile lor si citi retrag, in timp ce companiile emitente de carti de credit (carduri) tin o a doua evidenta cu cit cheltuiesc oamenii.

Membrii juriului vor include personal de virf din politia Israelului, Autoritatea taxelor si impozitelor (un echivalent al ANAF sau IRS n.tr), presedintele autoritatii guvernamentale care se ocupa cu controlul spalarii banilor si al terorismului, directorul de plati al bancii Israelului, oficiali ai procuraturii si multi altii.

Conform parerii multora dintre acesti oficiali banii cash nu sint buni, deoarece permit indivizilor sa se sutraga de la responsabilitatea platirii taxelor. In ziua de azi un colector de taxe nu poate compara cu usurinta veniturile si platile. Cu toate ca poate suspecta faptul ca o persoana traieste mai bine decit i-ar permite veniturile declarate pacalind in acest fel taxele, nu poate insa sti cu siguranta acest lucru, daca nu detine dovezi solide. Intr-o economie fara bani cash, toate inregistrarile vor fi electronice si de aceea verificarea veniturilor si a taxelor datorate de catre un individ precum si colectarea acestor date inainte de a disparea in contul respectivului va fi o chestie mult mai simpla, in teorie.

Oficialii biroului prim-ministrului au declarat ca “in intreaga lume este recunoscut faptul ca bani cash sint un element cheie al economiei ilegale si al spalarii de bani” Acestia permit o discrepanta mare intre veniturile raportate si cele reale, cu un efect corespunzator asupra cuantumului taxelor colectate de stat. Biroul prim-ministrului sustine ca prin eliminarea cash-ului vor largi baza platitorilor de taxe si vor preveni spalarea banilor. Comitetul va studia problema din toate punctele de vedere si va face recomandari, a mai afirmat biroul prim-ministrului.

Una din problemele pe care le va studia comitetul va fi impunerea de taxe pe tranzactiile electronice care sint comune in Israel. Biroul a asigurat ca indiferent de solutiile gasite de comitet, persoanele care nu vor avea de ales in aceasta privinta vor fi capabile sa efectueze tranzactii intr-un mod care nu va avea drept scop taxe suplimentare.

Observatorii au afirmat ca si-au imaginat cu greu reusita guvernului in aceasta privinta. “O miscare de acest gen poate slabi economia” spune un observator. “Declararea cash-ului ca fiind depasit nu va face altceva decit sa incurajeze oamenii in utilizarea dolarilor sau a unei alte valute straine pentru finalizarea tranzactiilor. In afara de cazul in care guvernul planuieste sa scoata in afara legii si detinerea de valuta, nu exista nici o metoda de a scapa de cash si de problemele inerente ale acestuia.”

Cititi va rog si:

Suedia isi continua foarte decisa drumul sau de a deveni prima tara fara cash

 

INCA UN PAS SPRE IMPLANT: Cardul ce doar in contact cu pielea este functional …

Iata ce aflam din articolul Cardurile nu vor mai putea fi sparte. S-a descoperit metoda simpla pentru siguranta banilor nostri:

Banii viitorului nu vor fi de hartie sau de plastic, ci electronici. Universitatea din Pittsburgh a descoperit o metoda simpla prin care sunt impiedicate furturile.

Este vorba despre „intrerupatorul” de card/portofel electronic. Practic este un comutator pornit/oprit.

Ideea este simpla si a fost deja probata: atunci cand cardul/portofelul electronic este tinut de o anumita parte, senzorul montat in interiorul sau porneste. Prin contactul cu pielea, circuitul este functional si astfel se pot realiza tranzactii cu acel instrument bancar, explica cercetatorii.

Atunci cand cardul este pus inapoi in portofel, sau in buzunar si se intrerupe contactul pielii cu senzorul integrat, cardul se inchide automat. Scanarea lui cu un dispozitiv folosit de hackeri devine astfel in zadar, hotii nu-i vor putea copia datele de securitate.

Comentariu saccsiv:

   Usor usor ne apropiem de cipul implantat si de tatuaj. Acum deja s-a ajuns la piele. Ca si in cazul acesta:

Reclama in ROMANIA: PRIMELE BANCOMATE BIOMETRICE HITACHI ce folosesc tehnologia “Finger Vein”. Masinaria bancara scaneaza reteaua unica de vene din varful degetelor

   Deocamdata ultimul ragnet e sa tinem cu degetele sau punem degetul. Dar evident, se va dovedi ca nu-i sigur nici asa si vor ajunge curand la implant sau tatuaj. Insa nu un implant bancar, ci un implant total, ce va include si actul de identitate si carnetul de sofer si ce-o mai trebui. Iar fara el, ghici ce? Nu mai poti cumpara sau vinde ….

 

CITITORII RASPUND: Cine conduce sistemul financiar-bancar? Cum functioneaza? Unde se va ajunge?

Iata cateva dintre comentariile remarcabile postate la articolul Ce se intampla cu economia cand se opresc tiparnitele de bani?:

Kerkyra:

Daca se opreste tiparnita inflatia nu creste, din contra. Adica sa fim intelesi, inflatie e atunci cand masa monetara, adica pe romaneste hartiile fara valoare cresc si cresc fara vreo acoperire de bunuri si servicii (acoperire pervertita si ea, acoperirea ideala e in aur, intr-un bun marfa). Dolarul si nici o moneda de pe lume nu mai e acoperita nici macar partial in aur, de la al doilea razboi incoace.

Acum se naste firesc intrebarea, cum de preturile bunurilor de consum (componenta sociala a inflatiei sa zic asa) nu a crescut totusi asa mult daca bancile astea centrale au pompat mii si mii de miliarde de bani fara acoperire. Raspunsu e cam urmatorul: miile astea de miliarde s-au dus in banci, adica in institutii private si s-au dus cu totu arbitrar. Adica pe romaneste, marii magnati evrei ai bancilor si-au oferit unii de la altii (adica de la banci centrale spre banci private) munti din acestia de dolari, cu care alimenteaza piata financiara si fac speculatii si intr-un final rezultatul este cresterea discrepantei intre saraci si bogati. Banii acestia mai stau o parte din ei si ”la cutie” in asteptarea momentului cand vor da lovitura decisiva omului de rand, care munceste zilnic pt aceste hartii.

In al doilea rand banii s-au dus pe investitii la stat. Investiti inseamna pe romaneste armament. O zi de razboi costa sa zicem 100 mil dolari pe americani, ei bine ei pot purta oricate razboaie si face oricate bombe, pt ca tiparesc dolari, iar ”cumparaturile” si toate costurile le fac mai ales in strainatate, unde peste tot dolarul se primeste ca valuta forte. E important de stiut, orice cumparaturi in strainatate si orice nu se duce pe consum civil (ci e armament), nu atrage dupa sine cresterea preturilor la bunuri de consum.

Acuma articolu e destul de ciudat, americanii tiparesc dolari aiurea de zeci si zeci de ani, cu mentiunea ca in ultimii 20 sau 10 ani o fac intr-un ritm ametitor. Fara dolari tipariti aiurea, americanii dar e valabil si la europeni, chiar daca intr-o masura mai mica, nu ar fii putut aloca atata banet pe armamement, pe cercetare militara si pe alte prostii si mai ales nu ar fi imbogatit bancile, caci contrar perceptiei publice, bancile nu traiesc doar din camataria asupra populatiei, ci si din cadouri dinastea aiurea primite de la banci centrale, adica ceea ce numim piata financiara, instrumente financiare derivate, imprumuturi ale statului de pe piata fin, intr-un cuvant e tot ban de la contribuabil, care ia drumul bancilor.

Evreii s-au luptat intradevar cam 100 de ani de cand domina sistemul financiar (de pe la 1850-pana la 1950) pt a se renunta la Etalonul aur. Daca exista etalon aur, munca unui individ salarizat are valoare, la fel si proprietatea. Cand vorbim de hartii simple hartii, salarizarea e relativa, proprietatea asupra banilor nu exista, si te poti trezi ca esti la cheremul bancilor

Ce se intampla cu economia cand se opresc tiparnitele de bani?

Citez din articolul Ce se întâmplă cu economia când se opresc tiparniţele:

Pieţele vor resimţi o presiune semnificativă după ce SUA şi Marea Britanie nu vor mai tipări şi injecta bani în economiile naţionale. În total, SUA şi Marea Britanie au injectat în economiile naţionale peste 2.500 de miliarde de dolari în ultimii doi ani pentru a combate efectele recesiunii.

Faţă în faţă cu lipsa tot mai acută a lichidităţilor, băncile centrale din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie au tipărit peste 2.500 de miliarde de dolari pe care le-au pompat apoi în pieţe. Programele, demarate încă din 2009, se vor termina în curând. Până acum, oficialii au declarat că această măsură de stimulare economică şi-a făcut efectul şi că prelungirea programelor nu este necesară.

Însă atunci când băncile centrale nu vor mai pompa lunar zeci de miliarde de dolari în pieţe, presiunea resimţită va fi semnificativă, spun o parte dintre analişti. Alţii susţin că, dacă nu sunt înlăturate „rotiţele ajutătoare”, nu vom putea determina adevărata stare a economiei. „Dacă tot continuăm să reînnoim măsurile de stimulare din trecut, nu vom şti dacă economia poate sau nu să reziste singură”, a declarat David Resler, economist-şef al Nomura Securities International, citat de CNBC.
Banii au fost tipăriţi de trezorerii şi folosiţi apoi de băncile centrale pentru a cumpăra bonuri de trezorerie sau active, pentru a finanţa investiţii sau pentru a ajuta sistemele bancare naţionale. Această măsură a fost combinată cu scăderea dobânzilor-cheie pentru a stimula creditarea.
2.300 de miliarde de dolari pentru revenire
În iunie, programul de acest tip al Rezervei Federale (banca centrală a SUA) se va încheia. Început în noiembrie 2010, pachetul a însemnat tipărirea şi eliberarea în piaţă a 600 de miliarde de dolari până în luna iunie 2011. Astfel, Rezerva Federală injectează, în medie, 75 de miliarde de dolari pe lună în economia americană (ritm menţinut de la introducerea programului, în 2009).
Înainte de acest pas, sumele tipărite astfel s-au ridicat la 1.700 de miliarde de dolari. În ciuda acestui program (combinat cu menţinerea dobânzii-cheie sub 1%), progresul a fost „dezamăgitor de lent”, se arată într-un comunicat al instituţiei. Mai mult, unul dintre principalele obiective ale băncii centrale, scăderea ratei şomajului, nu a fost atins, motivau economiştii în noiembrie prelungirea programului. Totalul a ajuns astfel la 2.300 de miliarde de dolari din 2009 şi până în iunie 2011.
Stimulare pentru a stopa inflaţia
Similar, rata ridicată a şomajului şi deficitul bugetar-uriaş (situat în prezent la 10,4% din Produsul Intern Brut) au trimis şi Marea Britanie la tiparniţă. Mai mult, inflaţia, ajunsă la cote tot mai ridicate, i-a determinat pe economiştii britanici să prelungească acest program şi să majoreze ţinta vizată cu 25 de miliarde de lire sterline.
Astfel, totalul banilor tipăriţi şi injectaţi în economie a ajuns la peste 315 miliarde de dolari. Cu toate că analiştii anticipau încă o majorare de cel puţin 100 de milioane în 2011, Mervyn King, guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii, a anunţat că nu va fi necesară de această măsură.

Comentariu saccsiv:

Autoarea articolului nu ne mai zice si ce se întâmplă cu economia când se opresc tiparniţele. Chiar, ce se intampla?

Cei ce lucreaza in strainatate au 40 MILIARDE euro in banci straine?

   Citez din articolul Căpşunarii au vreo 40 de miliarde € în bănci străine:

   Suma este rezultatul unei estimări preliminare a unei agenţii austriece specializate în cercetări privind remitenţele. Banii ar putea fi utilizaţi pentru deschiderea de noi afaceri în România.

   România se situează între primele zece ţări din lume (prima din acest top fiind China) care beneficiază de importante sume de bani ce provin de peste graniţă, de la cetăţenii aflaţi în emigraţie.  „Se vorbeşte de 2,5-2,8 milioane de emigranţi români, însă nu există date exacte. Aceştia trimit anual în ţară între şase şi opt miliarde de euro“, spune Nicolaas de Zwager, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Informaţii despre Țările Sursă (IASCI), un ONG din Austria. Împreună cu Fundaţia Soros, agenţia a demarat un proiect intitulat „Maximizând impactul migraţiei asupra dezvoltării – Fluxuri financiare şi investiţii în România“, primul realizat de către IASCI într-o ţară din cadrul UE. Proiectul, care va fi implementat în perioada iunie-noiembrie 2010, îşi propune promovarea stabilităţii şi sustenabilităţii dezvoltării economice în România, prin integrarea efectelor pozitive ale migraţiei şi a fluxurilor financiare generate de migraţie, care pot avea un impact benefic în dezvoltarea comunităţilor şi ţării de origine.

   IASCI a realizat diferite studii în ţări învecinate, cum sunt Republica Moldova, Bosnia, Albania şi Kosovo. Directorul IASCI precizează că, în medie, ciclul de migraţie este de 12 ani, iar un portret-robot al emigrantului ar fi alcătuit astfel: tânăr, ambiţios, cu spirit antreprenorial, care îşi asumă riscul. De aceea, de Zwager consideră că emigranţii trebuie văzuţi ca antreprenori. El spune că 70% din emigranţii moldoveni care au fost intervievaţi au spus că doresc să revină acasă, iar 60% au declarat că, odată întorşi, îşi vor deschide o afacere.

   Emigranţii economisesc de şase ori mai mult decât trimit acasă

   Una din concluziile studiilor realizate de IASCI este aceea că pentru emigranţi nu este important numai să trimită acasă câte 100 de euro pe lună. Obiectivul lor este să acumuleze capital pentru a investi într-o afacere, pentru educaţia copiilor sau pentru pensii. De aceea, cheltuiesc cât mai puţini bani şi expediază către familiile din ţară doar o mică parte din câştig. La rândul lor, rudele cheltuiesc sumele primite pe produse importate, astfel încât banii se întorc peste hotare. „De exemplu, pentru fiecare euro pe care îl trimit acasă, albanezii păstrează 6,6 euro, pe care-i economisesc. Cei mai economi sunt însă emigranţii din Kosovo, care, atunci când expediază un euro către familii, depun în bănci 7,1 euro“, susţine Ilir Gedeshi, director al Centrului pentru studii economice şi sociale din Albania, instituţie ce a colaborat cu IASCI. Astfel, gradul mediu de economisire în rândul emigranţilor proveniţi din ţările învecinate României este de 50%, în vreme ce familiile din statele UE economisesc doar 10% din venituri. În general, printre cei mai economi sunt asiaticii, care pun deoparte 13% din banii câştigaţi, la polul opus aflându-se americanii, cu un grad de economisire de aproximativ 3%.

   „Ne aşteptăm ca rezultatele pe care le vom obţine în România să se încadreze între cele din Bosnia şi Albania. Ar însemna că emigranţii români au depuşi în băncile din ţările în care lucrează sume care totalizează 30 până la 40 de miliarde de euro. De aceea, este important ca autorităţile române să nu se bucure atât pentru că emigranţii trimit acasă opt miliarde de euro, cât mai ales să reuşească să-i convingă pe aceştia să se întoarcă. Emigranţii vor aduce cu ei sume importante, pe care le vor investi în economie, şi cunoştinţele dobândite în acest timp“, susţine Nicolaas de Zwager.

   Guvernul ar trebui să se focalizeze pe exportul de maşini, nu pe cel de forţă de muncă. Nu poţi aştepta doar ca emigranţii să trimită bani în ţară.
Nicolaas de Zwager, director, IASCI

   50% este rata de economisire în cazul emigranţilor din regiunea sud-est-europeană. Diferenţa o reprezintă cheltuielile curente şi banii trimişi celor de-acasă

   Cititi va rog si:

Comentariul zilei (12.07.2010): Cum e mai bine? Cei din strainatate sa vina in Romania sau sa ramana acolo unde sunt?

Articolul zilei (13.07.2010): Generaţia „oriunde în străinătate e mai bine“