“WE ARE LEGION” – Slogan cu semnificație satanistă folosit în competiții sportive, grupuri de hackeri sau în așa zisă media alternativă
În Sfânta Evanghelie după Marcu, Capitolul 5, scrie cum Mântuitorul a întâlnit un om demonizat “Şi l-a întrebat: Care îţi este numele? Şi I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulţi.”
Versiunea in limba engleză „My name is Legion, for we are many.” este preluată in zilele noastre intr-o formă prescurtată “We are Legion” pentru a “onora” legiunile de demoni și batjocoră adusă Duhului Sfănt, afișata cu mândrie ca slogan în competiții sportive, grupuri de hackeri sau în așa zisă medie alternativă.
Legion Run – Demonii vin in Romania
Legion Run este o competiție de 5 km cu diverse obstacole organizată in mai multe tări, inclusiv în Romania în luna Iunie. Competiția are desigur sloganul “”WE ARE LEGION” iar pe pagina organizatorilor se pot vedea multiple simboluri sataniste.
Simbolism luciferic, un ochi acoperit
Sursa: Captura foto youtube, canalul Legion Run , https://www.youtube.com/watch?v=eVZ8_ILwngI&feature=youtu.be
Coarnele diavolului arătate cu mâna
Grupul de Hackeri Anonymous
Recent a fost creat un documentar despre cunoscutul grup de hackeri Anonymous intitulat „We Are Legion: The Story of the Hacktivists” în care grupul este descris într-o lumină pozitivă pentru că aparent luptă pentru cauze justificate și morale (brutalitatea poliției, droguri etc.)
În spatele acestor cauze nobile apar elementele simbolistice legate mai mult de partea intunecată a lumii in care trăim, in primul rănd documentarul a fost produs de Luminant Media o denumire mult prea apropiată de organizația Illuminati ca să fie o simplă coincidență.
INFOWARS.COM – Alex Jones
Alex Jones (INFORWARS.COM) este deja cunoscut ca un jurnalist care pozează în rândul celor care demască oculta mondială dar care este de fapt agentul lor.
În numeroase ocazii el a realizat semne oculte prin care își declară apartenența la organizațiile masonice.
RABINUL Levi Sudri considera ca BENHAMIN NETANYAHU este REINCARNAREA lui Ionatan, fiul regelui Saul, care s-a întors pentru a-i da sceptrul lui Mesia / Dar Mesia rabinilor este ANTIHRISTUL …
Traducerea OrtodoxInfo:
. Ca lider al poporului evreu, primul ministru Benjamin Netanyahu se confruntă cu multe dintre aceleași încercări ca și predecesorul biblic, regele David. (Breaking Israel News)
Netanyahu îi va înmâna Sceptrul lui Mesia, Fiul lui David
Autor: Adam Eliyahu Berkowitz, 28 May 2018
Zicându-i: ”Nu te teme, căci nu te va găsi mâna tatălui meu Saul şi tu vei împărăţi peste Israel, iar eu voi fi al doilea după tine; Saul, tatăl meu, ştie aceasta”. – Cartea întâia a Regilor 23:17
Rabbi Levi Sudri, un expert biblic premiat, consideră că prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, poate să fie reîncarnarea figurinei biblice Ionatan, fiul regelui Saul, care s-a întors pentru a-și îndeplini promisiunea de a-l ajuta pe David să-l aducă pe Mesia.
Printre multele sale realizări, Rabbi Sudri a fost încoronat Chatan Hatanach (mirele Torei), câștigând primul loc la Concursul Biblic Național pentru adulți din 2015. El își folosește comprehensiunea profundă a Bibliei pentru a înțelege evenimentele actuale.
Rabbi Levi Sudri (Fotografie prin amabilitatea lui Rabbi Sudri)
”Biblia are totul în ea și așa cum Dumnezeu este veșnic, cuvântul său este etern, conținând nu numai trecutul, ci și prezentul, precum și viitorul”, a declarat Rabbi Sudri pentru Breaking Israel News. ”Dacă nu ar fi așa, nu ar fi nici un motiv de a fi fost scris pentru generațiile viitoare”.
De exemplu, Rabbi Sudri a subliniat că Ionatan era deja înștiințat că nu va moșteni regatul și că David va fi rege:
Zicându-i: ”Nu te teme, căci nu te va găsi mâna tatălui meu Saul şi tu vei împărăţi peste Israel, iar eu voi fi al doilea după tine; Saul, tatăl meu, ştie aceasta”. – Cartea întâia a Regilor 23:17
”Dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată”, subliniază Rabbi Sudri. ”Ionatan nu a servit niciodată ca al doilea după David. Este imposibil ca ceva să fie scris în Biblie și să nu se întâmple. Dacă Ionatan a spus că va servi ca al doilea după David, trebuie să fie ceva care este destinat să se întâmple în viitor”.
Rabinul a citat Shem M’Shmuel, o carte care interpretează Tora, așa cum a învățat Rabbi Shmuel Bornsztain, al doilea Sochatchover Rebbe (lider spiritual) din 1910-1926. Cartea învățăturilor sale a fost publicată postum.
Shem M’Shmuel discută despre tradiția evreiască a unui proces în două etape pentru venirea lui Mesia. Prima etapă, numită Moshiach ben Yosef, este un proces practic, banal, care cuprinde întoarcerea exilaților și construirea Țării lui Israel. A doua etapă este un proces miraculos care include restabilirea Dinastiei Davidiene și finalizarea celui de-al Treilea Templu.
”Este scris în Shem M’Shmuel că, în viitor, Ionatan va veni în reîncarnarea lui Moshiach ben Yosef (Mesia din casa lui Iosif) pentru ca la sfârșitul zilelor el să servească drept al doilea la rând după Moshiach ben David (Mesia din casa lui David), care va fi reîncarnarea lui David. În acel moment, își va împlini promisiunea de a servi drept al doilea la comandă după David.”
”Chiar și pentru Moshiach Ben Yosef există două aspecte separate”, a spus Rabbi Sudri. ”Există un lider în lumea materială. Netanyahu îndeplinește în mod clar această funcție. În plus, există și un Moshiach ben Yosef, care are rolul de a pregăti temelia spirituală, pentru a face lumea pregătită să primească lumina mult mai puternică a lui Moshiach ben David”.
”Este foarte clar că vedem cum prim-ministrul Benjamin Netanyahu își îndeplinește destinul ca Moshiach ben Yosef, adică reîncarnarea lui Ionatan. Numele `Netanyahu (נתניהו)` este compus din aceleași litere ca și numele `Ionatan (יהונתן)`. De asemenea, este semnificativ faptul că fratele mai mare al primului ministru, care a fost ucis de luptătorii urâtori de Israel, se numea `Jonathan`”.
Ionatan Netanyahu, fratele lui Bibi Netanyahu. (Foto: Nati Shohat / Flash90)
Rabbi Sudri a declarat că, în calitate de prim-ministru, Netanyahu îndeplinește toate funcțiile practice așteptate de la Moshiach ben Yosef. Ca fost comandant, Netanyahu îl personifică și pe biblicul Ionatan.
”Așa cum Ionatan a luptat cu amaleciții înaintea lui David, la sfârșitul zilelor, și demnitatea lui Moshiach ben Iosef sau reîncarnarea lui Ionatan va fi de a lupta cu Amalec, înaintea lui Moshiach ben David”, a spus Rabbi Sudri. ”Netanyahu îndeplinește acest rol luptând împotriva dușmanilor lui Israel. Când această bătălie se va termina, el îi va înmâna sceptrul la Moshiach ben David.”
Rabbi Sudri s-a referit la relația apropiată a lui Netanyahu cu rabinul Menachem Mendel Schneerson, ultimul rabin al mișcării hasidice Lubavitch, cunoscut de urmașii săi, pur și simplu ca ”Rebbe”. În 1990, în timp ce era membru al Knesset, Netanyahu l-a vizitat pe ”Rebbe” și i-a cerut o binecuvântare. Rabinul l-a avertizat pe Netanyahu, spunând: ”Moshiach încă nu a venit. Fă ceva pentru a-i grăbi venirea.”
”Rabbi Schneerson i-a spus lui Netanyahu că-i va înmâna sceptrul lui Melech HaMoshiach (regele mesianic, adică Moshiach ben David)”, a spus Rabbi Sudri.
”În orice caz, este necesar să onorăm liderii ca reprezentanți ai națiunii”, a spus Rabbi Sudri. ”Nu contează cine au fost înainte de a fi lideri sau ce credeți despre ei personal. Imediat ce devin lideri, ei personifică relația dintre națiune și Dumnezeu și îndeplinesc o funcție înaltă”.
Rabinul citează din Pildele lui Solomon pentru a ilustra elementul divin implicit din conducerea națională.
”Asemenea unui curs de apă este inima regelui în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.” – Pildele lui Solomon 21:1
Rabbi Sudri a subliniat că această identificare a lui Netanyahu drept Ionatan este o chestiune ipotetică.
”Rolul său în acest proces merită cu certitudine să fie luat în considerare, însă rămâne de văzut dacă el va îndeplini acest potențial”, a spus Rabbi Sudri.
Intr-adevar, asa i-a spus:
Ce mesia asteapta insa ei? ANTIHRISTUL …
Mitropolitul Serafim de Pireu: MESIA asteptat de RABINI este ANTIHRIST
Intr-adevar, din anii 90 se grabesc infernal: au edificat Uniunea Europeana, au declansat afacerea 11.09.2001 cu toate consecintele razboiului impotriva terorismului, au pus la punct mega angrenajul cip – internet – eGuvernare, au declansat criza si revolutiile, vor declansa razboiul. Si nici castigarea alegerilor prezidentiale din SUA de catre Donald Trump nu este intamplatoare:
GEMATRIA EVREIASCĂ (mult înaintea alegerilor): “DONALD TRUMP îl va anunța pe MESIA”
Apoi vor veni cu solutia …
20 ianuarie: Sfântul Lavrentie de Cernigov. PROFEȚIA sa despre ANTIHRIST
Sa nu uitam insa ca pana la urma se va petrece:
Cititi va rugam si:
Ministru israelian: A venit timpul sa reconstruim Templul biblic pe Muntele Templului din Ierusalim
Celor care spun că nu este încă momentul întreruperii pomenirii: Mărturisiți măcar public că respingeți ecumenismul și minciunosinodul din Creta!
De Mihai-Silviu Chirilă
Au trecut doi ani de la minciunosinodul din Creta și lucrurile par a fi intrat într-un fel de “normalitate” în Biserica Ortodoxă Română, după ce Patriarhia a emis o broșură în care i-a asigurat pe preoți și pe credincioși că totul a fost în regulă în Creta, că nu s-a trădat Ortodoxia, ci a fost reafirmată cu tărie etc. De asemenea, pentru a le lua românilor mintea de la documentele eretice semnate în 2016, ierarhia bisericească s-a lansat în câteva acțiuni de fidelizare a celor pe care îi păstorește.
În 2017, ierarhii și-au lipit imaginea puternic șifonată de participarea la Colimbari de sfinții închisorilor, pe care i-au elogiat, cu voie de la organizațiile care se ocupă cu implementarea legilor antisemitismului, având însă grijă să nu îi numească niciodată “sfinții închisorilor” și, mai ales, să nu facă nimic pentru canonizarea lor.
În acest demers, în care, printr-o mișcare uluitoare, l-au asociat și pe “patriarhul roșu” Iustinian, cel ce a introdus BOR în CMB și i-a unit cu forța pe greco-catolici cu ortodocșii, infestând cu spiritul catolic trupul Bisericii din Transilvania, celor ce au umplut închisorile regimului roșu în timpul păstoririi sale, Patriarhia a mizat și pe sprijinul unor politicieni, care au trecut prin Parlament o lege potrivit căreia în luna mai erau comemorați cei ce au murit în regimul comunist pentru dreapta credință (sau pentru apărarea dreptului la libertatea religioasă, cum s-au exprimat politicienii, în acest proiect legislativ ecumenist în esența sa, deoarece, prin modul în care a fost formulat, recunoștea alături de mărturisitorii ortodocși și pe “mărturisitorii” altor culte, în condițiile în care canonul 34 Laodiceea spune că martirii ereticilor nu sunt martiri).
Anul acesta organizațiile care au permis anul trecut discutarea publică a problemei sfinților închisorilor, deși cu doi ani înainte trecuseră prin Parlament o lege draconică profund anticonstituțională (Legea 217/2015), prin care pedepseau cu ani grei de închisoare pe oricine elogia unele personalități ale culturii române, considerate a fi antisemite, au interzis aplicarea legii votate în 2017. Finita la commedia par a spune cei de la Institutul Wiesel și de la alte organizații similare unei acțiuni care a stârnit suspiciuni anul trecut prin faptul că a fost lăsată să se desfășoare fără o opoziție serioasă din partea celor care au votat ani grei de închisoare contra celor care fac orice referire la personalitățile interbelice condamnate în condițiile tulburi ale războiului mondial la ani grei de închisoare pentru că erau creștini.
După ce i-a fidelizat pe ortodocșii cu simpatii naționaliste mai ales anul trecut, anul acesta Patriarhia pare angrenată într-un alt proiect, demarat încă dinaintea sinodului din Creta, referendumul pentru familia creștină, care ar putea să-i aducă alături pe cei ce țin la valorile familiei creștine. Orice demers profamilie este foarte bun și foarte necesar, dacă este onest și nu este folosit pentru a ascunde greșeli mult mai grave decât cele pe care încearcă să le repare referendumul profamilie. Este posibil ca demersul, chiar dacă va trece la un moment dat de opoziția președintelui țării, să aibă o utilitate limitată, în condițiile în care lobby-ul homosexual ar putea spune că nu este nicio problemă ca familia să fie în Constituție definită ca alcătuită din bărbat și femeie, pentru că cei de același sex nu doresc familie, doresc parteneriat civil, la care să emită dreptul, mai ales după acordarea satisfacției creștinilor de a li se defini familia în Constituție. S-a făcut aceasta în alte țări europene, unde modificarea constituțională în favoarea familiei creștine a fost însoțită aproape concomitent de acordarea dreptului de parteneriat civil.
O mișcare mai inteligentă ar fi fost interzicerea avortului pe baza principiilor constituționale, invocându-se articolul constituțional care spune că persoana poate dispune de propriul trup cu respectarea drepturilor constituționale ale celorlalți, inclusiv a dreptului la viață, apărat de asemenea de Constituție. Tot ce trebuia făcut era modificarea articolului care să oblige statul să protejeze viața din momentul concepției, cum e și firesc, pentru că cineva trebuie să fie conceput mai înainte de a se naște, iar a aștepta ca cel conceput să fie la mila sau să se protejeze singur împotriva sălbăticiei egoiste a unor părinți denaturați, până când ajunge la o vârstă la care statul să îl considere (pe baza unor concepții evoluționiste profund arbitrare și a unor teologumene romano-catolice din Evul Mediu referitoare la transmiterea sufletului) subiect al protecției sale este cât se poate de neconstituțional și inuman. Astfel au procedat și alte popoare și le-a reușit protejarea vieții din momentul concepției ei, în ciuda opoziției UE. Demersul nu ar fi putut fi împiedicat și ar fi salvat milioane de vieți de români. Dar acesta este un subiect care face demersul altui articol. Să dea Dumnezeu ca referendumul profamilie să ajute familia creștină să se apere contra agresivei propagande LGBT și mai ales să nu fie un instrument de păcălire a credincioșilor față de marea problemă nerezolvată: adeziunea ierarhiei la ecumenism!
În timp ce Patriarhia depune eforturi pentru a se reabilita în ochii populației și a minimaliza importanța sinodului tâlhăresc din Creta, lupta împotriva ecumenismului, demarată în forță în 2016, prin întreruperea pomenirii de către câteva zeci de preoți și a comuniunii bisericești cu ierarhii semnatari ai documentelor eretice de câteva mii de credincioși, bate pasul pe loc de câteva luni bune, în care în locul discursului antiecumenist au fost introduse câteva teme diversioniste de discuție, legate mai ales de poziționarea celor care au întrerupt pomenirea față de cei care încă nu au făcut-o. Ca urmare a acestei evoluții, s-au cristalizat câteva poziții distincte. Unii au îmbrățișat o poziție stilistă, negând harul și Tainele Bisericii și trecând pe calendarul vechi, alții au abordat un fel de poziție neostilistă, blamându-i pe toți cei ce nu au întrerupt încă pomenirea ca eretici și pe toți ierarhii ortodocși care luptă contra ecumenismului ca fiind compromiși și aliindu-se cu grupări aflate în stare de schismă față de Biserica lor locală, pe când alții au mers pe o laxitate care face ca granița dintre pomenire și nepomenirea ierarhilor eretici să fie estompată aproape cu totul.
Între toate aceste puncte de vedere s-a cristalizat și o poziție echilibrată, care evită atât radicalismul, cât și laxismul. Cei ce au îmbrățișat această cale echilibrată, rămânând în nepomenire, îi încurajează pe cei ce încă nu au ajuns la stadiul de a întrerupe pomenirea să își facă mărturisirea de credință în măsura în care o pot face în acest moment al luptei, conștienți că scopul acestui demers este determinarea ierarhiei să ia o atitudine ortodoxă față de ecumenism, nu neapărat crearea unei națiuni de nepomenitori, cum bine s-a exprimat un părinte nepomenitor, pentru care am un respect deosebit, chiar dacă nu îi împărtășesc în multe puncte strategia de luptă antiecumenistă.
Din toate motivele enunțate mai sus, a venit momentul ca lupta contra ecumenismului să fie reorientată spre țelul său inițial: convingerea ierarhilor români să revină la Ortodoxie, prin reevaluarea și respingerea sinodului din Creta și prin pași concreți pentru ieșirea BOR din CMB. Este necesar ca mărturisitorii nepomenitori să abandoneze discursurile identitare de tipul celor promovate de cei din grupare ultraradicală în întâlnirile lor, pe care în ultima perioadă le au aproape în fiecare sâmbătă. A venit momentul ca toți cei ce caută o “puritate desăvârșită” a poziției lor în această luptă, abordând o “acrivie” inexistentă în practica patristică, îngrădindu-se de toți din Biserică și căzând astfel în rătăciri de tip schismatic, să înțeleagă că din acest moment sunt pe cont propriu și trebuie să se descurce cum pot, deoarece nu le vom mai atrage atenția, atunci când vor cădea din nou (și o vor face cu siguranță), așa cum am făcut și după întâlnirea de la Roman, și după participarea la întâlnirea din Serbia, și după întâlnirea din Satu Mare, pentru că au devenit deja surzi la orice altă opinie decât cea care îi ghidează pe calea pe care și-au ales-o. Să dea Dumnezeu să ne întâlnim la porțile raiului cu toți, iar dacă prin poziția lor radicală vor fi cei ce vor scoate Biserica noastră din impas, eu vor fi primul care îi voi elogia ca pe niște eroi ai credinței și mărturisitori ai acesteia. Până atunci însă, se cuvine să revenim la problema de fond: ecumenismul.
Tema acestui articol mi-a fost inspirată de campania de informare a câtorva frați care au înțeles care trebuie să fie imperativul luptei în acest moment: trezirea conștiinței celor ce nu au întrerupt încă pomenirea și care trebuie să ia și ei o poziție față de erezia prezentă în Biserică, ecumenismul. În această adevărată călătorie misionară pe care au făcut-o prin toată țara, s-au confruntat cu insistență cu câteva idei care le-au fost și le sunt piatră de poticnire unor preoți, monahi și credincioși, preocupați de erezia gravă semnată în Creta, dar neconvinși de necesitatea sau oportunitatea întreruperii pomenirii.
Una dintre cele mai recurente teme a fost aceea a lui “nu este momentul acum”. Mulți preoți spun că, într-adevăr, la Creta s-a trădat credința, dar nu este momentul acum pentru întreruperea pomenirii. În această afirmație sunt încurajați și de tulburările produse între cei care au întrerupt pomenirea și care în ultima perioadă s-au poziționat diferit unii față de alții, dând posibilitatea Patriarhiei, prin oamenii săi infiltrați (alții decât cei ce au provocat disensiunile în rândul nepomenitorilor) să îi înspăimânte pe preoți cu perspectiva căderii în schismă, în cazul întreruperii pomenirii. (Mărturisitorii care umblă prin țară să trezească conștiințele împotriva ereziei cretane au relatat că la Mănăstirea Pângărați din Neamț au auzit una dintre cele mai halucinante afirmații ale unuia dintre conducătorii mănăstirii, care le-a spus că preferă să fie… înșelat de Biserică, decât să iasă în afara ei prin nepomenire, o viziune despre Biserică ce aduce aminte mai mult de apologiile papei Ioan Paul al II-lea față de cei cărora papismul le-ar fi greșit în timpul celui de-al doilea război mondial decât de învățătura ortodoxă, care spune că Biserica este infailibilă, deoarece Capul ei este Hristos, și conducătorul ei prin istorie este Sfântul Duh, motiv pentru care nu poate greși și, cu atât mai mult, înșela pe cineva!!!)
Nu voi intra în argumentarea necesității întreruperii pomenirii, nici în cea a faptului că întreruperea pomenirii nu este schismă, ci este cea mai eficientă armă de luptă contra ereziei și schismei. Am făcut aceste demonstrații în anii trecuți, iar argumentarea că nepomenirea nu este schismă a făcut-o cât se poate de bine și părintele profesor Teodor Zisis, într-o carte tradusă în limba română anul acesta.
Voi face însă o referire la o convorbire pe care am avut-o cu mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Teofan, în august 2016. La câteva zile după apariția scrisorii preoților și credincioșilor, prin care ceream mitropolitului Moldovei să își retragă semnătura de pe documentele din Creta și să facă demersuri pentru condamnarea ecumenismului și ieșirea BOR din CMB (nu și întreruperea comuniunii cu ceilalți membri ai sinodului sau cu celelalte Biserici, așa cum cer acum “acriviștii” ultraradicali), am fost invitați la o întâlnire la Iași cu ierarhul. Am participat eu și încă doi mireni, unul dintre ei cosemnatar al scrisorii. Cu acea ocazie, încercând să ne convingă să “luptăm din interiorul Bisericii” și “să nu ieșim din Biserică” prin întreruperea pomenirii, înaltul ierarh moldav ne-a spus, citez din memorie: “Scrieți articole, cărți, faceți conferințe, emisiuni, arătați lumii care sunt greșelile din Creta, dar nu întrerupeți pomenirea!”.
Din aceste cuvinte se desprind două aspecte esențiale:
- Singurul lucru care îi mișcă și îi îngrijorează pe ierarhii români este nepomenirea lor la sfintele slujbe;
- Ierarhii par a nu avea nimic împotriva mărturisirii publice contra sinodului din Creta, atât timp cât nu este însoțit de nepomenire.
Dacă prima constatare este sigură, cea de-a doua este relativă, mai ales după întreruperea pomenirii de către foarte mulți preoți din țară.
Și atunci, întrebarea se pune: Dacă nu este acum momentul întreruperii pomenirii ierarhului, ce îi împiedică pe preoții care se opun sinodului mincinos din Creta să facă mărturisirea publică împotriva acestuia chiar dacă nu au întrerupt pomenirea, să spună credincioșilor public că sinodul a fost tâlhăresc, să spună că ecumenismul este erezia tuturor ereziilor, să țină conferințe, să adreseze scrisori ierarhilor, în care să îi roage să revizuiască decizia de adoptare a deciziilor din Creta, fără a-i amenința cu întreruperea pomenirii?
În condițiile în care îngrijorarea celor care spun că nu este momentul acum pentru întreruperea pomenirii este motivată doar de frica de o posibilă cădere în schismă, nu de frica de repercusiunile pe care le poate avea mărturisirea dreptei credințe, nu ar trebui să existe niciun motiv pentru a amâna mărturisirea publică a dreptei credințe împotriva ecumenismului, chiar și fără întreruperea pomenirii.
Preotul care își asumă mărturisirea publică fără a întrerupe pomenirea își asumă aceleași riscuri ca și cel ce a întrerupt pomenirea deja, deoarece poate fi destituit din slujirea preoțească pentru contrazicerea publică a poziției oficiale a Bisericii, conform art. 39 RACDIJBOR, în condițiile în care ierarhii ar dori să procedeze la o atitudine dictatorială completă în BOR contra adevărului de credință, ceea ce ar avea consecințe catastrofale pentru ei.
Preotul care amână mărturisirea dreptei credințe de frica aplicării acelui articol din RACDIJBOR trebuie ajutat să înțeleagă că misiunea preoțească înseamnă și asumarea unor riscuri, iar destituirea sa din slujirea clericală pentru că a spus adevărul în biserică ar fi și mai necanonică și mai agravantă pentru ierarhii români decât caterisirea preoților nepomenitori, împotriva cărora au putut manipula argumentul comiterii schismei, printr-o falsă interpretare a canoanelor. Ce ar putea spune însă în apărarea lor pentru că au caterisit un preot care îi pomenește, dar afirmă adevărul de credință împotriva minciunii ecumeniste? Cât de nedreaptă ar părea decizia lor și ce consecințe ar avea pentru conștiința celor ce ar vedea așa ceva? Din acest motiv, cred că ar fi puțin ierarhi care ar îndrăzni să pedepsească un asemenea preot.
Protopopiatele fac aproape săptămânal întâlniri cu preoții. Este o ocazie extraordinară pentru ca preoții să transforme discuțiile sterile despre numărul de lumânări vândute și despre contribuțiile la catedrala mântuirii neamului în dezbateri serioase și persistente pe tema sinodului din Creta, în care preoții să le ceară protopopilor să le spună adevărul despre Creta și să le prezinte îngrijorările înaintea ierarhilor. Același lucru îl pot face ieromonahii în sinaxele monahale, care se fac destul de frecvent.
Cercurile pastorale pot fi de asemenea un prilej foarte bun de discuție între preoți pe tema sinodului din Creta, ale cărui hotărâri trebuie dezbătute cu seriozitate, pe bazele teologice, nu propagandistice. Predicile sunt un excelent mod de a comunica poporului că sinodul din Creta este greșit și că ei, preoții, se desolidarizează de deciziile luate de ierarhii lor pe această temă.
În 2016, mulți dintre membrii societății civile creștine, teologi, intelectuali, care nu au agreat întreruperea pomenirii au afirmat că lupta contra ecumenismului și a sinodului din Creta trebuie dusă “din interiorul Bisericii” (deși nepomenirea, făcută așa cum trebuie, nu scoate pe nimeni din Biserică, conform canonului 15 I-II). Din păcate, după câteva memorii și scrisori deschise, acea luptă s-a atenuat. Pentru ca să îi convingă pe ierarhi să se răzgândească în privința Cretei, lupta trebuie dusă constant, cu sau fără întreruperea pomenirii.
În consecință, cei ce se opun sinodului din Creta, dar nu pot sau nu vor să întrerupă încă pomenirea, pot să își facă mărturisirea publică a dezacordului față de ecumenism, în așa fel încât poporul să fie informat corect cu privire la ce s-a întâmplat la sinodul mincinos de la Colimbari și la pericolul ecumenismului pentru mântuire. Este un pas foarte important în angrenarea în lupta pentru păstrarea dreptei credințe. Dacă toți preoții ortodocși români ar face presiuni în acest fel asupra ierarhilor, aceștia ar fi obligați să revizuiască decizia de acceptare a sinodului, măcar și de frica faptului că mărturisitorii încă pomenitori de astăzi ar putea deveni mărturisitorii nepomenitori de mâine.
Așa cum întreruperea pomenirii este o datorie morală a oricărui preot care îl aude pe episcopul său predicând o erezie (nu și o obligație juridico-canonică, potrivit canonului 15 I-II, decât după condamnarea ierarhului de către sinod ca eretic și scoaterea sa în afara Bisericii, conform canonului 3 de la sinodul al III-lea ecumenic), mărturisirea publică a dreptei credințe, chiar dacă nu este însoțită imediat de întreruperea pomenirii, este o datorie a oricărui preot și a oricărui credincios în fața ereziei. Când erezia este prezentă în toată Biserica Ortodoxă, nu doar în cea din România, de aproape o sută de ani, cum poate un preot rămâne nepăsător la aceasta, fără a lua nicio măsură de protejare a turmei, amăgindu-se cu ideea că nu este atât de grav, “că nu s-a schimbat nimic”, că “nu s-a ajuns la potir”, că nu își poate lăsa copii pe drumuri etc.? Este adevărat că “nu este momentul acum” pentru întreruperea pomenirii, pentru că momentul era în urmă cu zeci de ani, de pe vremea când o întrerupea Sfântul Paisie Aghioritul, când ecumenismul nu își făcuse generații de preoți și arhierei fideli și nu schimbase mintea credincioșilor ortodocși în așa fel încât să accepte ideologia sa fără prea mare opoziție.
Ca unul dintre cei ce au rămas pe calea echilibrată a mărturisirii prin nepomenire a dreptei credințe contra ecumenismului, evitând, cu ajutorul lui Dumnezeu, căderea în vreo latură schismatică, cred că sunt în asentimentul celorlalți mărturisitori nepomenitori echilibrați când afirm deschiderea noastră față de colaborarea cu toți preoții și credincioșii Bisericii noastre pe diverse proiecte care să conducă la convingerea ierarhilor noștri să se comporte ca niște părinți ai poporului dreptcredincios și să ia măsurile ce se impun pentru readucerea păcii și dreptei credințe în toată Biserica (scrisori deschise, conferințe, studii, cărți, campanii de informare, emisiuni radio-tv etc.). Rămânem în nepomenire și continuăm lupta ca nepomenitori, deoarece aceasta este arma cea mai eficientă de luptă contra ereziei, dar suntem gata să îi sprijinim cum putem (chiar și cu o simplă încurajare de a începe lupta) pe toți cei ce doresc să mărturisească public dreapta credință împotriva ecumenismului și care vor să facă acest lucru fără a întrerupe încă pomenirea. Cei ce doresc să o facă pe cont propriu, fără implicarea noastră, pot să o facă liniștit, dar să o facă de așa manieră încât ecourile ei să fie la fel de puternice pe cât au fost cele ale întreruperii pomenirii. Numai așa mărturisirea lor va fi auzită de ierarhii ecumeniști.
A spune că nu este momentul întreruperii pomenirii acum și a nu mai face nimic din acest motiv pentru mărturisirea credinței este o formă de părtășie la erezie, care îl face vinovat înaintea lui Dumnezeu pe creștinul sau preotul care rămân indiferenți pentru indiferența sau lașitatea lor.
Preoții și credincioșii care doresc să întrerupă pomenirea trebuie, la rândul lor, să fie foarte atenți și să procedeze corect, pentru a nu cădea în latura schismatică în care au căzut unii dintre nepomenitori. Pomenirea trebuie întreruptă pentru apărarea dreptei credințe, nu pentru orgolii personale sau dorința de răfuială cu arhiereii sau de afirmare publică. Chiar dacă unii au deraiat de la exigențele canonului care reglementează până unde trebuie mers în această luptă, alții au rămas în interiorul granițelor acestui canon, arătând că se poate întrerupe pomenirea fără pericol și că aceasta continuă să fie, cel puțin față de ierarhii români, cea mai eficientă metodă de a-i determina să asculte glasul poporului credincios.
Patriarhia își închipuie că introducând, prin diverși infiltrați, disensiunile în rândul nepomenitorilor, lupta contra ecumenismului asumat de ierarhi a fost compromisă. În realitate însă, disensiunile interne dintre nepomenitori au ajutat la cristalizarea pozițiilor fiecăruia, fiind o amară, dar utilă pedagogie pentru toți cei implicați, în condițiile în care în Biserica noastră românească întreruperea pomenirii este o acțiune de pionierat, ea nemaifiind făcută niciodată în istorie. Odată lămurite lucrurile și învățate lecțiile pe care greșelile făcute ni le-au predat, lupta continuă cu cei rămași. Acestei lupte se cuvine să se adauge toți credincioșii Bisericii, după puterea și măsura fiecăruia, care doresc ca Ortodoxia să triumfe împotriva ereziei.
Un an de la mutarea la Domnul a marturisitorului Mugur Vasiliu
Iata ca a trecut deja un an …
A trecut la Domnul MUGUR VASILIU
Mi-e dor de el.
A fost inmormantat la Manastirea Petru Voda. N-am putut ajunge. Am inteles ca exista filmari de la inmmormantare. Nu m-am putut uita si cred ca nici n-o voi face vreodata.
La inceputul lui februarie 2017 suferise un infarct si avea un cheag de sange la creier. Sau ceva de genul:
Sa ne rugam pentru fratele Mugur Vasiliu
Insa cu timpul incepuse sa se simta mult mai bine. Dar iata ca, spre mirarea tuturor, in spital fiind, la sfarsitul lui mai …
Asta ne-a facut pe multi sa ne gandim daca nu cumva este pe aceeasi lista cu:
LISTA ASASINATE. „Teoria conspiratiei” le-a fost fatala
Pigmeul Calistrat Chifan a trecut la next level: isi bate joc de Sfinti si profetiile lor despre antihrist …
Un rezumat a postat la:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1170005629808076&id=473954619413184.
Iata si transcriptul realizat de catre un colaborator al portalului:
Etapa 1: Presedintele evreu al Ucrainei roaga Patriarhia Ecumenica sa aprobe Biserica Autocefală Ucraineană / Etapa 2: Rugaciune si impreuna slujire cu greco-catolicii si un nou templu / Detalii despre Petro Poroshenko si emanatiile revolutiei din Ucraina / Detalii despre “Patriarhul” Filaret / Profetia Sfantului Lavrentie de Cernigov despre Kiev
Foto: spzh.news
Etapa 1
Orthodox Christianity: POROSHENKO TO FORMALLY PETITION CONSTANTINOPLE TO CREATE AUTOCEPHALOUS UKRAINIAN CHURCH, WITH UNITED SUPPORT OF TWO SCHISMATIC BODIES.
Poroshenko, cu sprijinul a două organisme schismatice, face o petiție oficială către Constantinopol pentru crearea Bisericii autocefale ucrainene
Kiev, 19, Aprilie 2018
Conform Uniunii jurnaliștilor ortodocși, președintele Petro Poroshenko luptă din nou activ pentru cauza unei biserici ortodoxe ucrainene autocefale, implorându-l pe Înaltpreasfințitul Patriarh ecumentic Bartolomeu al Constantinopolului să binecuvinteze întemeierea acesteia.
Poroshenko crede că Ucraina este mai aproape ca oricând de a obține o biserica autocefală canonică. Președinții ucraineni, incluzând-ul pe Poroshenko, politicienii și clericii schismatici s-au adresat de mai multe ori Constantinopolului ca să le legitimeze organismele nerecunoscute.
Șeful statului a adresat o pledoarie oficială către patriarhia ecumenică, cu suportul a două organisme schismatice competitive ale Ucrainei, ”Patriarhatul Ucrainei” și ”Biserica ortodoxă ucraineană autocefală”. El a cerut de asemenea parlamentului ucrainean să susțină petiția, deși constituția Ucrainei cere o separare între biserică și stat.
Parlamentul Ucrainei a votat astăzi pentru sprijinirea solicitării președintelui.
”Ucraina, ca stat independent, nu numai că are dreptul, dar este pur și simplu obligată să creeze biserica sa. Ca președinte, am luat decizia de a mă adresa Patriarhiei Ecumenice cu cererea de a aproba Biserica Autocefală Ucraineană și aș vrea să vă cer dragi colegi, să susțineți acest apel și să facă acest lucru cât mai curând posibil”, a spus Poroshenko în întrunirea de marți cu reprezentanții parlamentului mai înainte de vot.
El și-a exprimat de asemenea speranța că va fi luată o decizie înainte de aniversarea de 1030 de ani de la botezarea Rusiei, pe 28 iulie. El intenționează să trimită această cerere Patriarhiei Ecumenice după decizia parlamentului.
A fost publicată scrisoarea președintelui în ziarele din Ucraina, al cărei text este:
Președintele Ucrainei către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu pentru garantarea autocefaliei Bisericii ortodoxe din Ucraina
Sfinția Voastră!
Hristos a înviat!
Apelez la sfinția voastră, patriarhul ecumenic și conducătorul lumii ortodoxe.
Ca șef al statului Ucraina, reprezentând cetățenii ei, inclusiv cei care aparțin de comunitatea ortodoxă ucraineană, care datorită botezului primit de la biserica-mamă a Constantinopolului acum 1030 de ani, care mărturisesc credința ortodoxă, vă rog stăruitor să garantați autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Acest document mult așteptat va deveni nu doar un triumf al Ortodoxiei ci și un act de profundă dreptate istorică, pentru că lumina credinței creștine a fost împânzită direct de la Constantinopol tării noastre binecuvântate.
Acest document va ridica autoritatea patriarhiei ecumenice la un alt nivel printre ucraineni.
Sfinția voastră sunteți singura persoană în lume care are dreptul canonic de a legitima autoritatea care să rezolve această problemă.
Întreaga noastră națiune vă privește cu respect și speranță, pentru că este în puterea sfinției voastre a ne garanta unitatea, pacea și armonia de care avem mare nevoie și de care am fost lipsiți pentru mult timp.
Binecuvântarea sfinției voastre, ca dealtfel și un contract scris garantat bisericii noastre ucrainene ar completă confirmarea independenței și autonomiei Ucrainei în sfera duhovnicească.
Și iarăși, ca mai înainte suntem recunoscători Bisercii mame și personal sfinției voastre.
Sper că sfinția voastră, un păstor înțelept și corect, nu veți refuza această binecuvântare și mult așteptată bunăvoință fiilor duhovnicețti, ucrainenilor, credincioși bisericii mame.
Iar eu rămân cu un respect profund pentru sfinția voastră, fidel ortodoxiei și credincios bisericii mame.
Petro Poroshenko
Președintele UcraineiLa această întrunire cu liderii parlamentului, Poroshenko a arătat de asemenea semnăturile episcopilor de dioceză ai ”patriarhatului Kievului” și că ”Biserica ortodoxă autocefală a Ucrainei” este de acord cu crearea unei biserici ucrainene unite, spunănd legislatorilor că el crede că înțelegerea făcută cu ierarhia a fost o precondiție pentru ca autocefalia să fie garantată de Biserica ucraineană. El nu a prezentat nicio semnătura a niciunui episcop din Biserica ortodoxa canonică ucraineană, pe care o recunoaște întreaga lume.
Apelul lui Poroshenko vine după ultima sa vizită în Fanar, unde a vorbit personal cu patriarhul despre aceasta chestiune. Problema a devenit complicată atunci când unele ziare au susținut că patriarhul ecumenic ar fi susținut această idee, în ciuda faptului că în trecut s-a abținut în a-și da binecuvântarea în mod formal.
Mai mult decât atât, anumite facțiuni parlamentare au anunțat deja că nu vor sprijini apelul președintelui, care va fi discutat astăzi în parlament. Președintele ”opoziției”, Yuti Boiko, consideră că acțiunile președintelui înterferă cu problemele bisericii. Primul ministru delegat Pavel Rozenko a declarat că doar ”agenți pro-Moscova”ar obiecta faptului că statul se amestecă în treburile ecleziastice. Deputatul ”opoziției”, Vadim Novinsky, crede că acestă mișcare este doar un mijloc pentru Poroshenko pentru a-și consolida sprijinul la doar un an până la alegeri – o analiză cu care sunt de acord analiștii politici. De asemenea el nu crede că Sfinția sa va sprijini inițiativa lui Poroshenko.
În schimb deputatul poporului Viktor Yelensky și-a exprimat ceHYPERLINK „http://spzh.news/ru/news/52823-patriarkh-varfolomej-predostavit-avtokefaliju-chasti-ukraincev–jelenskij”rHYPERLINK „http://spzh.news/ru/news/52823-patriarkh-varfolomej-predostavit-avtokefaliju-chasti-ukraincev–jelenskij”titudinea că Sfântul sinod al patriarhiei ecumenice va rezolva ”problema ucraineană”.
Arhiepiscopul Job (Getcha) al Telmessosului al patriarhiei ecumenice a clarificat mai devreme: ”Constantinopolul nu poate garanta autocefalia, trebuie să fie un consimțământ și cerere din partea bisericii din care o parte vrea să primească autocefalie”.
Cu alte cuvinte ierarhul a continuat, ”Dacă Ucraina vrea să primească autocefalia, Constantinopolul nu o poate oferi singur; trebuie să fie o cerere din partea Bisericii ortodoxe ruse dat fiind că Ucraina se află în prezent în sânul său.”
Cititi va rugam si: SCHISMATIC “PATRIARCH” PHILARET DECLARES HE WILL BE HEAD OF AUTOCEPHALOUS UKRAINIAN CHURCH, WILL TAKE KIEV AND POCHAEV LAVRAS INTO HIS “CHURCH”
ADEVARATA TRADARE: Gazul romanesc din Marea Neagra este al companiilor straine. Cantitatile sunt uriase, dar noi vom primi maruntis
In lungul lor articol de ieri (Decizie economică crucială. În Marea Neagră este mai mult gaz decât producţia totală pe care o au Petrom şi Romgaz.) cei de la Capital isi plimba si zapaceste cititorii, creandu-le iluzii prin neprecizarea esentialului. Dupa ce informeaza despre cantitatile enorme de gaz romanesc din Marea Neagra descoperite de Carlyle şi consorţiul format din ExxonMobil şi OMV, dezvolta mult si absolut neinteresant pentru romanul simplu pe tema:
Ce va face România cu gazele extrase din Marea Neagră, din 2020
România trebuie să decidă de urgenţă dacă doreşte să utilizeze gazele din Marea Neagră în industria autohtonă sau doar vrea să obţină venituri din tranzitul acestor gaze pe teritoriul ţării noastre
Ce nu spun cei de la Capital clar, raspicat, cu subiect si predicat e ca “exporturile nu vor fi însă făcute de companii româneşti, ci de americani şi de austriecii de la OMV, pentru că al lor este gazul din Marea Neagră”, dupa cum recunostea Ministrul Energiei, Toma Petcu, anul trecut, conform Gazele românești din Marea Neagră, armă geopolitică în regiune de pe Cotidianul, articol din care mai aflam ca:
În afară de componenta comercială a extracţiei gazelor din Marea Neagră, mai există şi una geopolitică. Astfel, americanii ar putea începe, din deceniul următor, să furnizeze gaze Ucrainei, ţară cu un consum uriaş, de 40 de miliarde de metri cubi pe an, care nu mai importă din Rusia de când cu conflictul din Crimeea. Acum, mare parte din gaz este adus prin Polonia. Dacă vor face acest pas, americanii vor fi responsabili cu alimentarea, chiar dacă parţială, cu gaz a Ucrainei, ţară extrem de importantă geopolitic. Practic, îi vor fi înlocuit pe ruşi de la robinet, o lovitură de prestigiu la Washington şi în întreaga lume. Şi nu numai în Ucraina, ci chiar, posibil, în Bulgaria şi, mai departe, Grecia. Evident, un lucru nu tocmai plăcut pentru Moscova, care va face tot ce îi stă în putinţă ca acest lucru să nu se întâmple.
Cu ce se alege Romania din toata aceasta afacere? Cu redevente, deci cu maruntis, dar nici macar despre acesta nu se stie inca exact in ce valoare:
Gaze Marea Neagră, Transgaz. Adevărata MIZĂ, ocolită
Foarte probabil ca vor ramane ca si pana acum, adica printre cele mai mici din Europa si din lume, de până la cinci ori mai mici decât statele din vârful clasamentului, ceea ce a facut ca România deja sa piarda în zece ani nu mai puțin de 20 miliarde de euro.
Curtea de Conturi în raportul de activitate pe 2015 incrimina, printre altele, faptul că în perioada 2011 – 2015 statul a încasat redevenţe cu aproape 4,7 miliarde lei mai mici decât ar fi trebuit, din cauza neîncasării corecte a redevenţelor petroliere:
Ce inseamna intreaga aceasta mizerie? Subminarea economiei naționale, aservirea interesului statului fata de o putere straina, tradare de neam si tara. Dar, desigur, toti cei implicati pot dormi linistiti. Nu-i va deranja absolut nici un organ de forta pe aceasta tema. SRI-ul, DNA-ul, DIICOT-ul, etc., au cu totul alte preocupari …
Ceva e putred rau in politica romaneasca pro sau anti Ierusalim
E limpede ca toate tarile vor recunoaste Ierusalimul drept capitala a Israelului, mutandu-si ambasadele acolo in cele din urma, si stim si motivul:
A ÎNCEPUT SFÂRȘITUL: Donald Trump recunoaște Ierusalimul drept capitala a Israelului si a ordonat începerea pregătirilor pentru transferarea ambasadei americane.
Motivul fiind pregatirea instaurarii ANTIHRISTULUI, evident ca nu-i un motiv de bucurie, chiar daca, intr-adevar, e normal ca Ierusalimul sa fie capitala Israelului.
Nu-i de mirare deci ca Guvernul Romaniei si sefii PSD sunt si ei de acord cu o astfel de mutare a ambasadei.
Pe de alta parte, nu e de mirare nici ca multe state europene fac un joc de glezna si se declara contra, caci deocamdata sarcina data lor de catre papusarii mondiali este sa primeasca un numar cat mai mare de refugiati musulmani, iar recunoasterea Ierusalimului prea s-a bate cap in cap cu constructia de moschei pe teritoriul lor. Altfel spus, deocamdata mai importanta este transformarea continentului intr-un ghiveci, folosind masele de imigranti:
Deci, evident, nu spun ca nu-si muta ambasadele la Ierusalim pe motiv de … antihrist, ci invoca problemele cu palestinienii, dar o fac suficient de elegant pentru a nu parea cumva discursul lor prea antisemit.
Nu acelasi lucru se intampla insa si in Romania, unde cei ce joaca rolul de opozitie la recunoasterea Ierusalimului au adoptat un surprinzator extrem de dur mesaj anti evrei.
Sa ne amintim.
Pe 26 aprilie 2018, Preşedintele Klaus Iohannis declara că vizita în Israel a premierului Viorica Dăncilă şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este plină de ciudăţenii, fără mandat şi îl îngrijorează secretomania cu care a fost organizată:
”Despre domnul Dragnea s-a aflat că a plecat acolo doar după ce a ajuns. Nu ştiu care sunt dedesubturile. Cine ştie ce înţelegeri secrete face Dragnea cu evrei”
Asta in conditiile in care, in 2017, președintele României primea în SUA premiul „Lumina Națiunilor”, acordat de Forumul American Jewish Comitee. El ajungand locatar la Cotroceni, sustinut fiind de “societatea civila” marioneta a evreului George Soros:
AGENDA ANTI ORTODOXĂ a președintelui KLAUS JOHANNIS
Iar zilele trecute, presedintele PNL, Ludovic Orban, facea un denunt, despre care iata ce putem citi la http://www.flux24.ro/halucinantul-denunt-al-lui-orban-faptuitoarea-viorica-dancila-a-intrat-in-contact-direct-cu-reprezentanti-ai-statului-israel-putere-straina/:
Elementele cu privire la înalta trădare din denunțul semnat de Ludovic Orban sunt absolut halucinante, transmite Antena 3.
FRAGMENTE DIN DENUNȚUL LUI LUDOVIC ORBAN:
„a) Legătura cu o putere sau organizație străină ori cu agenți ai acestora.
Astfel cum am arătat, făptuitoarea Dăncilă Vasilica Viorica a realizat în perioada 25-26 aprilie 2018 o vizită în statul Israel, după ce în prealabil a decis în Guvern că România își va muta ambasada din Tel Aviv la Ierusalim. În cadrul acestei vizite, făptuitoarea a intrat în contact direct cu reprezentanți ai statului Israel *putere străină.
Mai mult, Partidul Social Democrat (partid al cărei Președinte Executiv este doamna Dăncilă Vasilica Viorica) a angajat drept consultanți o serie de companii și/ sau persoane fizice din Israel, cum ar fi (conform informațiilor din presă):
– Moshe Klughaft;
– Sefi Shaked;
– Asaf Einsin.”
Informațiile prezentate în plângerea penală drept dovezi ale înaltei trădări săvârșite de premierul Viorica Dăncilă au fost demontate în „Ediția Specială” de jurnalistul israelian Attila Somfalvi.
Potrivit acestuia, referirile lui Ludovic Orban la agenți ai unei puteri străine sunt niște „bazaconii”.
„Expert în Constituția României nu sunt, nici în politica românească nu vreau să mă bag – nu cred că sunt eu omul care să analizeze politica internă din România, dar pot să vă spun că aceste trei persoane sunt experte. Îi știu personal de peste 10 ani pe toți trei – niciunul din ei nu are nicio legătură cu serviciile secrete israeliene, toți trei sunt strategi politici vechi cunoscuți, care au lucrat cu diferite partide din dreapta iraeliană și din stânga israeliană.
Unul dintre ei este căsătorit cu o româncă, au două fete împreună și trăiesc undeva în Europa. Deci nu MOSSAD, nu Shin Bet și nu protocoalele bătrânilor din Sion. Pot să vă spun clar: sunt bazaconii!”, a subliniat jurnalistul Attila Somfalvi.
Naucitor …
Pai, Parintele Justin Parvu a spus mai putine nasoale despre evrei si totusi Elie Wiesel a sarit in sus, opunandu-se acordarii titlului de cetatean de onoare. Dar de asta data acelasi Institut tace, cand presedintele partidului, al carui candidat ocupa actualmente fotoliul prezidential, depune la procuratura un denunt cu mult mai dur la adresa israelienilor.
Iar mass-media anti PSD, care pana acum era absolut total elogioasa la adresa evreilor, tace si ea. Iar cand nu tace, tine isonul …
Asa ca, ceva e putred rau in politica romaneasca. Nu stim ce ni se pregateste, dar de bine nu poate fi.
HRISTOS S-A ÎNĂLȚAT!
Razboi total impotriva banilor cash in Australia: cumparaturile peste 10.000 $ vor fi ilegale / Echipe mobile de intervenție / Cetatenii incurajati sa denunte suspectii
Traducerea OrtodoxInfo:
Războiul împotriva banilor cash în plină acțiune: cumpărăturile peste 10.000 $ sunt ilegale în Australia
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
20 comments