Saccsiv – Weblog

Atentie: COSMETICELE cresc rezistenta bacteriilor la antibiotice …

Posted in cosmetice by saccsiv on Noiembrie 3, 2010

   Citez din articolul Cosmeticele conţin substanţe ce pot fi toxice pentru organism:

   Câţi dintre noi citim lista de ingrediente la cosmeticele pe care le folosim zilnic? Consumate în exces, unele substanţe pot fi dăunătoare pentru organism.
   Cercetătorii din Uniunea Europeană atrag atenţia asupra riscului ca unele dintre substanţele din produsele de îngrijire să crească rezistenţa bacteriilor la antibiotice.
   Suntem într-o continuă luptă cu bacteriile. De asta cumpărăm şi folosim zilnic zeci de produse cosmetice care să ne ferească de boli.
   Puţini sunt cei care aleg după ingrediente. Şi mai puţini sunt cei care ştiu că produsele de îngrijire conţin Triclosan. O substanţă antibacteriană. În concentraţie mai mare de 0,3% Triclosanul devine periculos. 
   Potrivit testelor făcute de experţii europeni şi americani substanţa, dacă e folosită des şi timp îndelungat, poate face bacteriile mai rezistente. În cazul femeilor poate duce chiar şi la tulburări hormonale.
   Pastă de dinţi, săpun sau gel dezinfectant. Produse pe care le folosim zilnic dar conţi triclosan. Specialiştii ne avertizează că, deşi ar trebui să ne protejeze de bacterii, tocmai această substanţă le poate creşte rezistenţa la antibiotice.
   Producătorii de cosmetice spun însă că doza de Triclosan e mică în fiecare produs. „În produsele noastre, triclosanul este folosit în cantităţi reduse, iar aceste produse sunt supuse unor evaluări periodice a siguranţei în utilizare” a declarat reprezentantul unui producător de cosmetice.
   Şi, pentru că nu putem renunţa la pastă de dinţi sau săpun, specialiştii ne recomandă să le căutăm pe cele care au cât mai puţine ingrediente chimice.

Anunțuri

Nu miroase a bine: despre ceea ce PRODUCATORII DE PARFUMURI nu vor să spună

Posted in cosmetice, PARFUM by saccsiv on Mai 18, 2010

   Citez din articolul This Stinks: What Perfume Makers Won’t Tell You:

   Britney Spears îşi împrumută numele unui parfun numit Britney Spears Curious (Curios) Eau de Parfum. Dar dacă eşti curios despre ceea ce conţine apa de parfum a lui Britney, nu o întrebaţi pe Elizabeth Arden, gigantul cosmetic care produce parfumul.

   Desigur, unele ingrediente sunt identificate pe etichetă. Ele includ Alpha Iso Methyl Ionone, Benzyl Benzoate, Benzyl Salicylate, Cital, Citronellol, Diethyl Phthalate, Eugenol, Farnesol, Galazolide, Hydroxycitonelle, Limonene şi Linalool.
   Dar încă alte 17 substanţe chimice sunt omise şi pot fi dăunătoare sănătăţii dvs., potrivit afirmaţiilor a două grupuri militante,  Campania pentru cosmetice sigure şi Grupul de Lucru pentru Mediu.
   Nu este de mirare că marketingul pentru parfumuri întreabă: Îndrăzneşti?
   În această săptămână, Grupul de Lucru pentru Mediu şi Campania pentru Cosmetice Sigure au publicat un raport numit: „Nu este prea sexy: Riscurile pentru sănătate ale substanţelor chimice secrete din parfumuri.” Raportul a inclus rezultate de la testele de laborator realizate pe 17 parfumuri de marcă care arată că, luate ca grup, ele au conţinut 38 de substanşe chimice aşa-numite secrete. În medie, produsul conţinea 14 substanţe chimice care nu erau listate pe etichetă.

   Produsele testate includ Spray-ul Hannah Montana Secret Celebrity Cologne (da, chiar se numeşte aşa), Jennifer Lopez J. Lo Glow Eau de Toilette Natural Spray, Halle by Halle Berry Eau de Parfum Spray, Coco Mademoiselle Chanel, Calvin Klein Eternity, Abercrombie & Fitch Fierce, American Eagle Seventy Seven, Clinique Happy Perfume Spray, Dolce & Gabbana Light Blue şi Old Spice After Hours Body Spray.
   Raportul arată despre substanţele chimice că:

   Printre ele sunt substanţe chimice asociate cu dereglările hormonale şi reacţiile alergice şi multe substanţe care nu au fost testate pentru siguranţa în utilizarea în compoziţia produselor de îngrijire personală.  
   De asemenea, printre ingredientele ascunse sunt substanţe chimice cu proprietăţi tulburător de periculoase sau cu o înclinaţie spre acumularea în ţesuturile umane.
   Consumatorii nu se pot baza pe guvern să îi protejeze de potenţialele pericole, potrivit raportului:

   O analiză a rapoartelor guvernamentale arată că Administraţia SUA responsabilă cu Hrana şi Medicamentele nu a evaluat marea majoritate a acestor substanţe chimice secrete din parfumuri, pentru siguranţă, atunci când sunt folosite în spray-uri pentru îngrijirea personală precum parfumurile. Nu au fost evaluate nici de către comisiile de evaluare pentru siguranţă ale Asociaţiei de Parfumuri sau de către oricare altă instituţie recunoscută public. 

   Acum, precum indică nu foarte subtil titlul acestui articol de pe blog, faptul că aceste companii producătoare de parfum nu fac publice ingredientele este un lucru nefericit. Dar este un motiv pentru a ne alarma? Nu sunt în măsură să judec. Trebuie reţinut faptul că grupurile militante, precum industria pe care o ţintesc, au o agendă, care implică atragerea atenţiei şi strângerea fondurilor băneşti.

   Şi, în timp ce un raport de 44 de pagini este croşetat cu referinţe la studii ştiiţifice, ştiinţa măsurării efectului unei cantităţi mici de substanţe chimice asupra sănătăţii umane este în acelaşi timp nesigură şi controversată. A se vedea, ca un exemplu, recentul raport al Preşedintelui Comisiei pentru Cancer care a avertizat asupra ameninţărilor venite de la substanţele chimice din aer, apă şi mâncare şi reacţia pe care a provocat-o, printre altele, de la Societatea Americană de Cancer. Despărţirea cauzei şi a efectului este incredibil de greu de făcut.

   Acestea fiind spuse, de ce ar alege cineva să îşi aplice acele substanţe chimice pe faţă sau pe corp este un mister pentru mine.  
   De ce, consumator fiind, ţi-ai asuma vreun risc, atunci când efectele alergice asociate cu produsele parfumate, potrivit raportului, includ “migrene, senzaţie de constricţie toracică şi respiraţie şuierătoare, diaree infantilă şi vărsături, iritaţia mucoasei, funcţie pulmonară redusă, astm, exacerbare astmatică, rinite şi iritaţii ale căilor respiratorii, iritarea organelor senzoriale şi dermatită de contact”?
   Şi de ce o companie şi-ar supune clienţii la un asemenea risc? Iată cât de nebunească a devenit confuzia asupra substanţelor chimice: câteva parfumuri testate includeau substanţa diethyl phthalate (DEP), pe care S.C. Johnson, producătorul pionier al lui Windex, Shout şi Glade, a fost de acord anul trecut să o reducă treptat din cauza îngrijorărilor consumatorilor, în timp ce spuneau că substanţa chimică este sigură.
   Ce poate face un consumator? “I-aş sfătui pe oameni să reducă expunerea la parfumuri ori de câte ori pot”, spune Stacy Malkan, care este unul dintre fondatorii Campaniei pentru Cosmetice Sigure şi autorul unei cărţi numite „Nu doar o faţă drăguţă: Partea urâtă a industriei cosmeticelor.”
   Aceasta nu este aşa simplu precum sună. În timp ce oamenii se pot opri din cumpărarea parfumurilor, miresmele sunt peste tot – în săpunuri, şampoane, produse pentru curăţarea casei. “Chiar şi căutarea unui şampon fără parfumuri este o adevărată provocare”, a spus Malkan.
   Nu este simplu nici să căutăm alternative mai sigure. Termeni precum “parfumuri naturale” şi “parfum pur” găsiţi pe unele produse de îngrijire personală nu au o definiţie susţinută legal. Şi, precum notează raportul, “doar pentru că ingredientul unui parfum este derivat dintr-o plantă sau o sursă animală nu înseamnă că este sigur pentru toată lumea, de vreme ce multe produse naturale şi pe bază de plante conţin alergeni de parfum”. Încercaţi să aplicaţi iederă otrăvitoare pe faţă dacă aveţi dubii.
   Totuşi, companii precum The Body Shop şi Aveda şi-au construit mărci în jurul atributului sigur şi “verde”.  Ele au un interes dobândit în atragerea încrederii consumatorilor. Mai mult, aproape 200 de companii, în mare parte de mici dimensiuni, au promis să facă publice în totalitate ingredientele, inclusiv parfumurile, pe etichetele produselor acestora, ca parte a angajamentului luat prin Acordul pentru Cosmetice Sigure, o garanţie a siguranţei şi transparenţei.

   Nu este surpinzător că raportul EWG cere acţiune din partea guvernului, atât pentru a cere publicarea în întregime a ingredientelor şi testarea lor pentru o mai mare siguranţă. Într-un comunicat de presă care anunţa raportul, trei democraţi din Congres – Jan Schakowsky din Illinois, Ed Markey din Massachusetts şi Tammy Baldwin din Wisconsin – spun că este nevoie de acţiune legislativă.
   Este nevoie de o ”legislaţie federală cuprinzătoare pentru cosmetice sigure”, spune raportul, “pentru a proteja siguranţa şi sănătatea populaţiei americane în faţa substanţelor chimice toxice, netestate şi nereglementate din cosmeticele şi produsele de ingrijire personală pe care le cumpărăm zi de zi”.
   Din nou, nu sunt convins. Chiar vreţi ca Administraţia pentru Hrană şi Medicamente să îşi petreacă timpul şi să cheltuiască din banii noştri încercând să dovedească faptul că peste 3.000 de substanţe chimice folosite în parfumuri sunt sigure?
   Pieţele ar putea rezolva problema aceasta, prevăzând suficientă grijă faţă de consumatori. Iată cum:

   În primul rând, nimeni nu forţează pe nimeni să cumpere parfum. Dacă pulverizezi nişte apă de parfum Britney pe gât şi rezultatul este “reducerea funcţiei pulmonare”, ei bine, ar trebui să fii un idiot să continui să o foloseşti.
   În al doilea rând, oamenii pot cumpăra de la cele peste 200 de companii care au decis că este în favoarea intereselor lor să facă publice ingredientele. Dacă ele sunt favorizate de consumatori, alte companii le vor urma.
   Trei, de vreme ce sunt îngrijorări cu privire la efectele de rang doi ale parfumurilor, spaţiile de lucru ar putea lua atitudine şi ar putea scăpa de ele. Aceasta deja se întâmplă. Centrul pentru Control şi Prevenţie a Bolilor aparent a stabilit o politică “fără parfum” în birourile sale, pentru a proteja sănătatea şi pentru a preveni poluarea din interior. 
   Parfumul. Noul tutun.
   Editorul Senior al GreenBiz.com,  Marc Gunther, este un jurnalist cu vechime şi un conferenţiar care se concentrează pe afaceri şi sustenabilitate. Marc are un blog la adresa MarcGunther.com. Poate fi urmărit pe Twitter la  @marcGunther.
   Cititi va rog si:
CANCER – Raport: Americanii sunt „bombardaţi” cu surse cancerigene. Romania: Numărul cazurilor de cancer de piele a crescut de şase ori în ultimii patru ani

FOTO SOC: Exista o intreaga industrie ce foloseste FETUSII UMANI, de la DELICATESE CULINARE si pana la cosmetice

Posted in avort, avortoni, canibalism, cosmetice, FETUSI, prunci nenascuti by saccsiv on Octombrie 23, 2009

   Citez din articolul Supa de fetus uman, delicatesa pentru chinezii cu dare de mana (ATENTIE, IMAGINI SOCANTE!)

   La mai putin de o saptamana de cand au aparut in presa imagini socante cu tineri care omoara un individ, dupa care il fierb si il mananca, un alt set de fotografii postate pe Internet oripileaza o lume intreaga.

   Am auzit cu totii de pornirile barbare ale chinezilor in materie de alimentatie, insa asta le intrece pe toate. Mai nou, chinezii cu stare se „delecteaza” cu supa de fetus uman, scrie, vineri, protv.ro. Un fel de mancare pe cat de greu de digerat, pe atat de exclusivist, intrucat o portie costa in jur de 4000 de dolari.

   In supa se mai adauga si o serie de ierburi extrem de scumpe si foarte rare si o… bucata de placenta. Totul se fierbe la foc mic timp de opt ore, dupa care se serveste intr-un bol. Chinezii sustin ca supa de fetus este extrem de benefica pentru intretinerea conditiei fizice si a sanatatii, ba, mai mult, are chiar proprietati afrodiziace.

   Incredibil este ca „ingredientele umane” sunt procurate chiar de la parintii copiilor nenascuti, contra unor sume considerabile.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   Iata si ce putem citi in articolul CHINEZII MANANCA FETUSI!:

   Un cotidian de limba engleza din Hong Kong, anume Eastern Express, relata, in 12 aprilie 1995, ca in China se mananca bebelusi (vezi site-ul: http://trosch.org). Mai exact, fetusi sau avortoni. Ba mai mult, acestia intra in randul delicateselor, daca stam sa ne gandim ca un creier de pana la 8 saptamani costa 999 $ iar un avorton peste 8 saptamani ajunge la 600 $ (dolari americani, nota bene!). Sunt si preturi mai mici: ochii/urechile 50-75 $ fiecare, splina sau pancreasul 75-100 $, rinichii 100-125 $. Asta la clinicile private. La spitalele de stat le poti obtine pe gratis.

   Preturile sunt valabile la data de 1 ianuarie 2000.

   Totul a inceput, prin anii ‘70, in America. La acea data au fost legalizate avorturile, iar avortonii au inceput sa fie folositi in diverse experimente, cu precadere pentru tratarea bolii Parkinson (cercetari suedeze) sau pentru aplicatii in cosmetica (creme). Si tot in Ame¬rica, pana in 1998, s-au cheltuit 23,4 milioane dolari pentru 295 astfel de experimente.

   In China se fac anual aproape 14 milioane de avorturi (oficial, vorbind), in timp ce pe plan mondial cifra depaseste 50 de milioane.

   Dar iata cateva fragmente din textul aparut in Eastern Express, autor Bruce Gilley:
„Recomandarea zilei pentru pranz, in Shenzen, este avortonul. Luand in calcul zvonurile ca doctorii din spitalul de stat Shenzen mananca asa ceva, un reporter a intrat pe fir incognito. Sustinand ca este slabit, reporterul a intrebat o doctorita din acest spital daca-i poate oferi cativa fetusi. insa stocul se epuizase… Revenit, cum i se spusese, a doua zi la pranz, reporterului i-a fost oferit un borcan cu avortoni de marimea unui deget. „Sunt zece fetusi mici aici, toti proaspeti, de dimineata. Ii puteti lua pe gratis, fiind un spital de stat, nu pretindem nimic. De obicei ii luam acasa noi, doctorii, dar pentru ca aratati cam palid, luati-i dv”.

   Colindand mai multe spitale/clinici, reporterul nostru a aflat ca avortonii detin cele mai bune proprietati de revigorare a organismului. O doctorita, Yang, fiind intrebata daca fetusii sunt comestibili, a replicat categoric „Desigur! Sunt chiar mai buni decat placenta”. Apoi a continuat: „iti fac pielea neteda, iti intaresc metabolismul si sunt buni si pentru rinichi. Cand am lucrat intr-un spital al armatei din provincia Jiangti, deseori luam acasa avortoni. Erau roz, ca puii de soarece si aveau maini si picioare. De obicei, mai cumpar porc si fac din toate o supa”. Un domn, Cheng, din Hong Kong, a fost sfatuit de mai multi doctori si profesori din spitalele guvernamentale sa consume fetusi pentru a se vindeca de astm. Domnul Cheng pretinde ca s-a vindecat. Lua intr-un termos cate 20-30, dupa cum se nimerea si ii tinea in frigider. „De obicei maneam placenta, dar nu prea m-a ajutat”, afirma tot el.

   Zou Qin, o doctorita de 32 de ani, de la Clinica Lun Hu, are pielea fina ca o adolescenta. Atribuie acest fapt dietei cu fetusi. Sustine ca a mancat aproape 100 numai in ultimele luni. Aratandu-i reporterului un specimen dintr-un borcan, ii explica: „Sunt preferati avortonii femeilor tinere, mai ales primul si mai ales baietii. Apoi adauga linistita: „Se irosesc daca nu-i mancam. Pacientele nu-i vor. Si-apoi nu facem avorturi doar ca sa mancam fetusi. Sunt deja morti cand ies”. A dat chiar si nepotilor sa manance, fiind slabiti. Totusi au un dezavantaj: „Fetusii miros urat cand ii gatesti si nu toti suporta mirosul. Supa e cea mai buna, dar poti face si un piure din ei. Trebuie, in schimb, sa adaugi mult ghimbir (mirodenii, n.n.)”. Doctorul Tun SiuFong se arata mirat cum cineva poate trece peste putoarea ce se degaja in urma prepararii fetusilor: „E ca si cum ai avea in casa un soarece mort”.

   Un alt doctor, Warren Lee, nutritionist de aceasta data, afirma ca obiceiul de a manca fetusi este adanc inradacinat in folclorul chinez. Totusi, nu contin nici o substanta secreta, cu proprietati miraculoase, asa cum crede majoritatea, desi in termeni medicali vorbind, sunt bogati in proteine si hormoni.

   Patrick Jen, psiholog, nu ar manca avortoni, desi recunoaste ca, in copilarie, mama sa i-a dat sa manance placenta.

   Alti doctori, Wong si Chu Ho-Ting se arata dezgustati de idee, desi tot ei afirma ca placentele sunt hranitoare”.

   In anul 2004, in Austria, politia a descoperit in casa unui fost soldat, Meiwer (42 de ani), 2 camioane de e-mail-uri tiparite si peste 3800 de fotografii cu potentiale victime. Dl. Meiwer considera canibalismul solutia eradicarii foametei si a suprapopularii. Cazuri asemanatoare au fost descoperite si in America, de unde tragem concluzia ca reinvie canibalismul pe terenul intoarcerii la un paganism sinistru, asemanator celui dinaintea marelui potop al lui Noe. Nu cumva, paganismul de acum anunta potopul cu foc?

   Iata si ce putem citi in articolul In China se mananca orice 

   Ne priveste serios in timp ce mainile-i alearga printre orez si alge cautand formele pentru sushi.Viteza mainilor contrasteaza cu restul atitudinii sale de efeb, parca. Ochii nu prea alungiti si tenul masliniu, nasul drept, ca al vreunui tanar grec initiat de Socrate il fac sa para o corcitura cu stil. In fapt parintii lui sunt chinezi. Trece multa lume pe la sushi-barul cu bucatarie la vedere si asta l-a transformat intr-un showman.

   Intretine atmosfera, prepara sushi si isi coordoneaza subalternii intr-un spectacol care ne tine cu gurile deschise. E frumos si tanar. In China se mananca orice, ne spune.Sigur, nu in Beijing sau Shanghai. In provincii este saracie mare si acolo oamenii mananca tot ce merge pe patru picioare. Ochii ni se maresc. Daca stau bine sa ma gandesc, mananca si fiinte cu mai mult de patru picioare. Rade. Ne intinde sushi. Pofta buna! Inghitim in sec.

   Ceea ce nu stiti insa…Se manaca si altceva..Dar asta nu mai e bucatarie e deja un ritual. Tonul vocii coboara de parca se pregateste sa ne spuna ceva foarte serios si grav. Asta fac doar cei cu foarte multi bani…fooarte multi bani..Gatesc si mananca avortonii pierduti in urma sarcinilor intrerupte in vreun fel sau altul. Se face liniste. Ii explicam ca suntem europeni dar ar putea sa incerce sa nu faca glume proaste prevalandu-se de apartenenta la o civilizatie care ne este straina. Dar nu atat de straina incat sa credem asta. Nu va mint. Sunt oameni, foarte bogati, care manaca phoetusii. Exista credinta ca o asemenea carne e datatoare de viata si energie, este o sursa de intinerire.Iar oamenii saraci sunt dispusi sa-si vanda avortonii pe multi bani.

   Sushi-ul nu mai are nici un gust.Un zambet itit pe fata bucatarului nostru ma scoate din sarite. Are ceva din superioritatea celui care dezvaluie necunoscutul. Ii spun ca nu il cred. Nu incerc sa va conving, ne spune. Dar e adevarat…

   Cititi va rog si:

http://tafkac.org/food/baby.eating/star_tribune.html

   Multi oameni nu stiu ca unele vaccinuri antipolio, vaccinuri pentru adenovirusi, rubeola sau hepatita A si pojar au fost facute din tesuturi de la feotusi umani avortati. Pruncii nenascuti sunt parte componenta a unei macabre industrii. 

   Conform articolului Britanicii merg in strainatate pentru “reabilitare” cu celule embrionare:

   DISPERATI SA tina in loc procesul de imbatranire, britanicii se injecteaza cu celule embrionare de la fetusi avortati, la o clinica ce incaseaza 15.000 de lire sterline pentru fiecare din aceste controversate tratamente cosmetice. In ciuda avertizarilor din partea biologilor din Marea Britanie ca acest proces nu este verificat si ar putea fi daunator, zeci de femei britanice se duc in Barbados in speranta ca injectiile le vor face tinere pentru totdeauna – si posibil chiar vor da un impuls apetitului sexual.

   Tratamentul este disponibil si in Ecuador, Rusia si Ucraina, unde a fost dezvoltat de catre oameni de stiinta pentru a trata boala Parkinson si tulburari sangvine. Dar adepti entuziasti sustin ca ridurile pot fi date la “calcat” si chipul proaspat din tinerete, refacut.

   “Este cea mai naturala forma de tratament care exista”, spune Barnett Suskind, directorul executiv al Institutului de Medicina Regenerativa (IRM) din Barbados. “Veti gandi mai bine, veti dormi mai bine, veti arata mai bine. Calitatea vietii dv. se va imbunatati, la fel si libidoul dv.

   Christine Roberts (57 de ani) va fi de acord cu aceste afirmatii. Gospodina din West London, incepuse, conform spuselor ei, sa-si simta varsta. “Pielea mea arata putin obosita. Simteam nevoia unei injectii in brat. Nu aveam nimic. Simteam, insa, nevoia de ceva care sa ma faca sa ma simt bine.”

   Dar in loc sa apeleze la creme pentru piele, doamna Roberts a zburat pana in Barbados pentru un tratament de 15.000 lire, cu celule embrionare, la Institutul de Medicina Regenerativa. “Am fost cazata intr-o camera de hotel foarte comfortabila, m-am culcat pe pat, mi s-a pus o perfuzie. Apoi o seringa lunga, plina cu celule embrionarea a fost fixata la un ac si, incet-incet, mi-a fost injectata in brat. Cand totul s-a terminat, m-am odihnit, am citit ceva si am baut o ceasca de ceai. Apoi am facut o baie, m-am imbracat si am iesit pentru a lua cina. Totul a durat o ora si jumate. Nu m-am simtit rau, ci pur si simplu am stat la taclale cat a durat procedura.

   A doua zi m-am simti mai bine, vioaie, dar abia dupa trei luni efectele se simt cu adevarat. Au trecut cinci luni si ma simt asa de bine! Daca ai bani, merita. Piela mea arata mult mai bine. Este mai vioaie, mai energetica. Dorm mult mai bine. Corpul meu este mai plin de viata. Ochii mei stralucesc. Oricine ma vede crede ca abia m-am intors din concediu. Stiu ca este un cliseu, dar ma simt cu zece ani mai tanara.”

   Exista un consens in lumea stiintifica, cum ca celulele embrionare ar putea revolutia medicina. Prelevate din embrioni creati in laborator, tinerele celule au capacitatea de a se transforma in diferite tipuri de celule sanatoase, permitand medicilor sa trateze o serie de boli, inclusiv diabetul si bolile de inima.

   Clinica din Barbados spune ca acest process poate fi utilizat in scopuri cosmetice. Se preleva celule embrionare din fetusi avortati intre 6 si 12 saptamani, si se injecteaza acestea in bratul pacientului. Conform institutului, noile celule cauta celule deteriorate sau moarte din corp si le repara sau inlatura. Dar doctorii de la IRM admit ca nu sunt inca siguri cum se intampla acest lucru. Dl. Suskind spune: “celulele embrionare fie activeaza rezerva de celule vindecatoare ale corpului, care le inlocuiesc si repara pe cele deteriorate, fie indeplinesc ele insele aceste operatii.”

   Dar dr. Stephen Minger, directorul laboratorului de biologie celulara de la King’s College – Londra, contrazice afirmatiile lui Suskind ca neavand baza stiintifica. Institutul de Medicina Regenerativa trebuie sa desfasoare teste clinice care sa faca lumina asupra eficientei si sigurantei procedurii, spune dr. Minger. “Nu exista alta cale de a aprecia daca ei (IRM) au vreo baza clinica pentru ceea ce fac. Eu sunt foarte, foarte sceptic… Nu exista date stiintifice de reputatie in aceasta problema. Este ingrijorator.

   Folosirea de tesuturi de la fetusii avortati a generat deasemenea nelinisti etice. Dar dr. Suskind este “100% sigur” ca tratamentul va fi disponibil si in Marea Britanie, in cinci ani. El a dat asigurari ca procesul a fost analizat de specialisti de seama in biologie celulara din Marea Britanie si SUA si a adaugat ca IRM va publica rezultate ale testelor clinice intr-un “ziar medical foarte respectat”.

   Conform articolului Piele de la cadavre, in industria cosmetica:

   O intreprindere chinezeasca de produse farmaceutice utilizeaza piele prelevata de la cadavrele condamnatilor la moarte, afirma in editia sa de marti cotidianul britanic The Guardian, fara sa mentioneze denumirea intreprinderii.
   Potrivit unor reprezentanti ai intreprinderii, care au facut declaratii pentru publicatia mentionata, ce a efectuat o ancheta clandestina, bucati din pielea respectiva ar fi folosite la extragerea colagenului pentru buze sau pentru obtinerea cremelor antirid. Dar practica respectiva este ceva „traditional” si nu merita deloc sa se faca din aceasta un scandal.
   Contactata oficial de cotidianul britanic in legatura cu chestiunea respectiva, intreprinderea chinezeasca, al carei nume nu poate fi dat publicitatii din ratiuni legale, a negat ca utilizeaza piele prelevata de la cadavrele condamnatilor la moarte.
   Conform publicatiei britanice, dupa executie cadavrele condamnatilor la moarte care nu sunt preluate de familii sunt cumparate de firma respectiva chiar de la statul chinez. The Guardian nu a putut stabili daca pielea a fost deja utilizata in etapa propriu-zisa de productie sau doar in laborator, in stadiu de cercetare. Conform cotidianului britanic, intreprinderea chinezeasca in cauza ar exporta o parte din produsele sale, indeosebi din cele pe baza de colagen, in Marea Britanie, in alte tari din Europa, dar si in Statele Unite ale Americii. The Guardian nu a putut afla daca asemenea produse sunt disponibile in magazine sau numai pe Internet. Acelasi cotidian mai scrie ca intreprinderea chinezeasca lucreaza si la fabricarea de produse antirid pe baza de tesuturi de fetusi rezultati din avorturi

   Cititi va rog si:

Doctors Seek Asylum After Exposing Ukraine Abortion for Cosmetics Scandal

Cosmetics from human skin and other uses of organic robots

British Docs Warn Against Unproven Stem Cell Treatments and Abortion Cosmetics

Personalitati si organizatii : familia LAUDER, Estee LAUDER Companies si Pro TV

   RONALD Steven LAUDER

   Ronald Steven Lauder ( 1944 – ), evreu, controleaza Central European Media Enterprises ( ce include si Pro TV ) si Israeli TV. In 1987, Lauder a intemeiat Ronald S. Lauder Foundation , ce se dedica reconstructiei comunitatilor evreiesti din centrul si estul Europei . De asemenea , numele sau este legat de numeroase organizatii civice :

   Conference of Presidents of Major American Jewish Organizations

   Jewish National Fund

   World Jewish Congress

   American Jewish Joint Distribution Committee,

   Anti-Defamation League ( chestiuni de defaimare si discriminare ale evreilor )

   Jewish Theological Seminary ( unul dintre centrele academice si spirtituale ale iudaismului conservator )

   Brandeis University

   Abraham Fund

   Membru Council on Foreign Relations

 

   FAMILIA LAUDER

   Lauder este fiul cuplului Estée Lauder si Joseph Lauder . De asemenea , este fratele mai mic al altui domn deosebit , Leonard Lauder . Putem face referire si la fiica sa , d-na Jane , maritata cu d-nul Kevin Warsh .

   Geniala d-na Estée Lauder , a fost fondatoarea , impreuna cu sotul sau , al gigantului in cosmetice Estee LAUDER Companies ( le tot vedeti reclama la tv ) . D-nul Leonard Lauder , este seful megacompaniei mamei sale.       

   Valorosul tanar domn Kevin Warsh este membru al consiliului de conducere al guvernatorilor Federal Reserve, nominalizat fiind de catre George W. Bush .

   Despre mega presa mondiala , cine ii sunt stapanii si care este relatia lor cu PAPUSARII planetari , cititi va rog articolul :

 

Mass-media , industria de filme , EVREI , elite , NOUA ORDINE MONDIALA , GUVERNUL MONDIAL