Razboaiele Americii incepand cu 1945: moartea a peste 40 de milioane de oameni
Global Research: The War on Iraq : Five US Presidents, Five British Prime Ministers, More than Thirty Years of Duplicity, and Counting….
Războiul din Irak: cinci președinți americani, cinci prim-miniștri britanici, mai mult de treizeci de ani de fățărnicie și numărătoarea continuă…
De Felicity Arbuthnot și Prof. Michel Chossudovsky, 10 Martie 2024, 06 August 2010, Global Research
O introducere de Michel Chossudovsky despre ‘războaiele umanitare’ ale Americii, urmată de un articol incisiv și atent documentat al corespondentei veterane de război Felicity Arbuthnot despre războiul din Irak.
***
Introducere
Vorbim doar de o simplă coincidență? În istoria recentă, de la războiul din Vietnam până în prezent, luna martie a fost aleasă de către Pentagon și de către planificatorii misiunilor militare ale NATO ca fiind ‘cea mai bună lună’ pentru a intra în război.
Cu excepția Războiului din Afganistan (octombrie 2001) și a Războiului din Golf din 1990-1991, toate operațiunile militare majore conduse de SUA-NATO și de aliați pe o perioadă de peste o jumătate de secol – de la invazia Vietnamului de către forțele terestre americane la 8 martie 1965 – au fost inițiate în luna martie.
Idele lui Marte (Idus Martiae) este o zi din calendarul roman care corespunde, în linii mari, zilei de 15 martie. Idele lui Marte este, de asemenea, cunoscută ca fiind data la care Iulius Caesar a fost asasinat în anul 44 î.Hr.
De reținut că luna martie (în calendarul roman) este dedicată lui Marte (Martius), zeul roman al războiului.
Noutăți Gaza: Patriarhia ortodoxă de la Ierusalim condamnă bombardarea de către armata israeliană a centrului său cultural din Gaza / Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului: atacurile aeriene israeliene asupra taberei de refugiaţi de la Jabaliya ar putea echivala cu crime de război / Șeful ONU, îngrozit de atacul israelian asupra unui convoi de ambulanțe / Peste 9000 de civili uciși in Gaza
Patriarhia Ierusalimului a făcut marţi dimineață o declarație prin care condamnă bombardarea de către armata israeliană a Centrului Cultural Ortodox din cartierul Tel Al Hawa din Gaza în cursul zilei de astăzi. În această declarație, Patriarhia subliniază faptul că acest atac reprezintă o întruchipare clară a determinării nejustificate a Israelului de a distruge infrastructura civilă și centrele de servicii sociale, precum și adăposturile pentru civilii prinși în enclava asediată. Patriarhia subliniază că centrele sociale, culturale și sportive au devenit furnizori vitali de servicii umanitare esențiale și refugii sigure pentru cei afectați de loviturile aeriene israeliene care au vizat zone rezidențiale.
Patriarhia a mai exprimat că acest atac asupra Centrului Cultural Ortodox și a facilităților de servicii ale acestuia constituie un atac direct și nejustificat asupra unuia dintre pilonii culturii și serviciilor sociale din Gaza.
De asemenea, Patriarhia ia act cu mare îngrijorare de faptul că armata israeliană a tras asupra a 19 lăcașuri de cult, inclusiv moschei și biserici, în Gaza, în ultimele trei săptămâni ale conflictului devastator. Astfel de atacuri asupra civililor, în special asupra copiilor, și distrugerea intenționată a infrastructurii civile, nu pot fi justificate prin motive raționale sau umanitare și sunt în mod fundamental în contradicție chiar și cu cele mai elementare valori morale.
Patriarhia reiterează cererea fermă de încetare imediată și cuprinzătoare a focului în Fâșia Gaza și se angajează să continue eforturile internaționale pentru atingerea acestui obiectiv cât mai curând posibil.
„În vremuri potrivnice, de criză, ne întoarcem la cuvintele din Psalmul 34:13, care ne amintesc că „aproape este Domnul de cei umiliți la inimă, și pe cei smeriți cu duhul îi va mântui”. Ne rugăm pentru pace, dreptate și pentru un sfârșit rapid al suferinței din Gaza”, se arată în declarația Patriarhiei.
Romania Libera: ONU crede că bombardarea taberei de refugiați de la Jabalyia din Gaza constituie crimă de răboi
“Având în vedere numărul mare de victime civile şi amploarea distrugerilor în urma atacurilor aeriene israeliene asupra taberei de refugiaţi de la Jabaliya, avem serioase îngrijorări că acestea sunt atacuri disproporţionate care ar putea echivala cu crime de război”, scrie Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului într-un mesaj pe X.
Stiri pe surse: LIVE TEXT | Război în Israel – Zeci de morţi după bombardarea unei şcoli în nordul Fâşiei Gaza
Șeful ONU, îngrozit de atacul israelian asupra unui convoi de ambulanțe
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „îngrozit” de atacul Israelului asupra unui convoi de ambulanțe în Gaza, se arată într-un comunicat citat de CNN, anunță Mediafax.
Lovitura din apropierea spitalului Al-Shifa din Gaza City, cea mai mare unitate medicală din enclavă, a ucis cel puțin 15 persoane și a rănit alte 50, vineri, potrivit autorităților sanitare administrate de Hamas.
„Sunt îngrozit de atacul raportat în Gaza asupra unui convoi de ambulanțe în afara spitalului Al-Shifa”, a spus Guterres în comunicat.
„Imaginile cu cadavrele împrăștiate pe stradă în fața spitalului sunt sfâșietoare”, a adăugat el.
Șeful ONU a precizat însă că nu a uitat „atacurile teroriste” ale Hamas în Israel și „uciderea, mutilarea și răpirile, inclusiv de femei și copii”, reiterând totodată apelurile pentru eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor deținuți în Gaza.
Guterres a făcut apel la încetarea focului asupra Gaza.
CNN notează că Israelul și-a recunoscut responsabilitatea pentru atacul din fața spitalului Al-Shifa, afirmând că a vizat o ambulanță folosită de Hamas.
Scoală bombardată
Cel puţin 20 de persoane au fost ucise şi alte zeci rănite într-un atac „ţintit”asupra unei şcoli din nordul Fâşiei Gaza, a anunţat sâmbătă dimineaţa Ministerul Sănătăţii al Hamas din teritoriul palestinian, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Douăzeci de martiri şi zeci de răniţi au sosit la spitalul al-Chifa din oraşul Gaza, după atacul ţintit asupra unei şcoli transformate într-o tabără pentru persoane strămutate în zona al-Saftaoui, în nordul Fâşiei Gaza”, a declarat Ministerul Sănătăţii într-un comunicat. „Mai multe obuze de mortier au căzut asupra şcolii care a fost vizată direct”, a adăugat sursa citată.
[…]
Noile cifre oferite de Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, spun că 9.061 de persoane au fost ucise în Fâșia Gaza de la începutul conflictului actual, la 7 octombrie.
Printre acestea se numără 3.760 de copii, adaugă ministerul. Alte peste 32.000 de persoane au fost rănite.
[…]
Mai mult de 20.000 de răniţi se află în continuare în Fâşia Gaza, a anunţat organizaţia Médecins sans frontières (Medici fără frontiere), în pofida primelor evacuări, miercuri, către Egipt, a pacienţilor palestinieni şi a străinilor sau a persoanelor cu dublă cetăţenie, informează AFP.
„Mai mult de 20.000 de răniţi rămân în Gaza, cu acces limitat la asistenţă medicală din cauza asediului şi a bombardamentelor constante ale armatei israeliene”, a precizat miercuri organizaţia umanitară într-un comunicat.
Organizația umanitară, care a precizat că cei 22 de membri ai personalului său internaţional au putut părăsi Gaza prin punctul de trecere a frontierei Rafah, a cerut ca mai multe persoane din teritoriul palestinian să fie evacuate.
„Cei care doresc să părăsească Gaza trebuie să li se permită să facă acest lucru fără întârziere şi fără a aduce atingere dreptului lor de a se întoarce în Gaza la o dată ulterioară”, a transmis Medici fără frontiere , solicitând o „încetare imediată a focului”.
[…]
Numarul de civili ucisi de Israel in Gaza, in doar 23 de zile, a depasit deja numarul de civili ucisi de Rusia in Ucraina in 19 luni
Numărul de persoane ucise în timpul atacurilor israeliene asupra Gaza din 7 octombrie a crescut la 7.950, a anunțat duminică Ministerul Palestinian al Sănătății din Ramallah:
Sa comparam cu ce se petrece in Ucraina. Conform https://bucpress.eu/onu-anunta-numarul-victimelor-civile-in-razboiul-din-ucraina/
De la 24 februarie 2022, când a început atacul armat pe scară largă al Federației Ruse, până la 10 septembrie 2023, OHCHR a înregistrat 27.149 de victime civile în această țară: 9.614 morți și 17.535 răniți. Acestea au inclus: 21.941 de victime (7.481 de morți și 14.460 de răniți) pe teritoriul controlat de Guvern, unde au avut loc victimele: regiunile Donețk și Luhansk 10.545 de victime (4.262 de morți și 6.283 de răniți); În alte regiuni: 11396 pierderi (3219 morți și 8177 răniți).
5208 morți (2133 morți și 3075 răniți) pe teritoriul ocupat de Federația Rusă cu pierderi: În regiunile Donețk și Luhansk: 3581 morți (794 de morți și 2787 de răniți); În alte regiuni: 1627 pierderi (1339 de morți și 288 de răniți).
In text cred ca este o greseala acolo unde scrie „5208 morți (2133 morți și 3075 răniți)”. Probabil trebuia scris 5208 victime (2133 morți și 3075 răniți).
Deci in total, din februarie 2022 si pana in septembrie 2023 (adica in 19 de luni) au murit in Ucraina 9614 civili = 7481 civili in teritoriul controlat de Kiev + 2133 civili in teritoriul controlat de Rusia.
Altfel spus, conform ONU, Rusia a ucis 7481 civili iar Ucraina 2133 civili.
Asadar, Israelul deja a ucis in Gaza mai multi civili in doar 23 de zile, decat Rusia in Ucraina in 19 luni.
Serbia dă în judecată NATO: Peste 15 tone de bombe cu uraniu au fost aruncate asupra Iugoslaviei în anul 1999 / Rusia: SUA au folosit 300 de tone de uraniu sărăcit în timpul invaziei din Irak
Crime împotriva umanității: Serbia a dat în judecată NATO. Peste 15 tone de bombe cu uraniu au fost aruncate asupra Iugoslaviei în anul 1999
Peste 4.000 de cetățeni din Serbia, inclusiv din Kosovo și Metohija, au dat în judecată NATO. Diagnosticul lor de cancer este o consecință directă a bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei din anul 1999.
De Natali Milenkovic, 07 Aprilie 2023, Global Research
În anul 2022, Srdjan Aleksic, un avocat din Nis, Serbia, a început un proces juridic împotriva NATO. Din anul 2017 (când a început strângerea de probe) și până în prezent, peste patru mii de cetățeni din Serbia (inclusiv Kosovo și Metohija) s-au arătat interesați să dea în judecată NATO din cauza propriilor diagnostice de cancer și a diagnosticelor membrilor familiilor lor care, în opinia lor, au o legătură directă cu bombardamentele asupra Iugoslaviei din 1999, în care s-a folosit uraniu.
NATO a mărturisit deja că a aruncat peste 15 tone de uraniu peste Kosovo și Metohija și în părțile sudice ale Serbiei, cum ar fi Presevo, Bujanovac și Vranje.
Ca urmare a acestor bombardamente, peste treizeci de mii de persoane din Serbia sunt diagnosticate anual cu cancer, într-o țară care, înainte de bombardamentele din 1999, avea mai puțin de șapte mii de cetățeni diagnosticați cu cancer în fiecare an. Serbia este acum țara din Europa care are cel mai mare număr de diagnostice de cancer și a doua din lume.
Implicarea Romaniei in bombardarea ilegala si neprovocata a Serbiei de catre NATO in 1999
Astazi se implinesc 24 de ani de la bombardarea Serbiei, inclusiv cu infernala munitie cu uraniu saracit.
Bombardarmentele au fost ilegale si neprovocate deoarece:
Au fost lansate fara aprobarea Consiliului de Securitate ONU.
Kosovo este pamant sarbesc.
In ceea ce priveste Romania, aceasta nici macar nu a avut scuza apartenentei la NATO, la care a aderat abia in 2004.
Iata, mai pe larg, cum a decurs implicarea Romaniei in razboiul impotriva Serbiei:
Newsweek: CALENDAR 9-22 APRILIE – Avioanele NATO bombardează Serbia venind din România (09.04.2021)
22 aprilie 1999: Parlamentul României aprobă, după dezbateri dure, cererea NATO de acces în spațiul aerian, pentru operațiunile asupra Iugoslaviei.
La acel moment, PSD-ul, în frunte cu Ion Iliescu, precum și presa apropiată acestui partid, au criticat decizia luată la inițiativa președintelui Emil Constantinescu.
Ulterior, chiar și liderii PSD au acceptat că acest acord a facilitat aderarea României la NATO și deschiderea negocierilor de aderare la UE.
„Cum îşi poate închipui cineva că (N.red: NATO) poate fi un partener valabil de discuție, atâta timp cât atacă, adoptă poziţii partizane şi dezavuează conducerea legitimă şi democratic aleasă a unei țări, legitimează amestecul în treburile interne?“, spunea Iliescu, în 1999.
„Wesley Clark, Robin Cook, Jamie Shea şi toţi ceilalţi par nişte mutanţi, nişte androizi cu ochi de cristal lichid, pentru care fiecare cadavru uman nu reprezintă nimic altceva decât o colecţie de pixeli, puncte şi linii de pe display-uri.
Să fie aceasta noua rasă, să fie acesta supraomul timpurilor ce vor veni?“, scria Cristian Tudor Popescu, în articolul „Trocul sângelui“.
Cu toate acestea, Serbia a avut încredere în România și, la 24 aprilie 1999, și-a evacuat flota civilă aeriană de la Belgrad la Kiev, via București, salvând astfel avioanele aflate pe un aeroport care urma să fie bombardat. În 29 martie 2004, România a fost primită în NATO, președintele țării fiind Ion Iliescu.
Gazeta de Maramures: Operaţiunea Forţa Aliată (30.03.2015)
[…]
În data de 24 martie 1999, NATO a lansat Operaţiunea Forţele Aliate. La agresiunea împotriva Iugoslaviei au participat direct sau indirect 19 state, printre acestea numărându-se şi România care, pentru prima oară după 1945, a participat la atacarea altui stat.
În octombrie 1998, Parlamentul român a aprobat cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al României pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în situaţii excepţionale şi de urgenţă. În februarie 1999, militarii din România şi Statele Unite ale Americii au stabilit un centru de monitorizare a traficului aerian care să acopere, în afara teritoriului românesc, şi ariile învecinate. La 22 aprilie 1999, Parlamentul a autorizat avioanele NATO să utilizeze spaţiul aerian românesc în timpul operaţiunilor din Iugoslavia. În mai 1999, Ministerul Apărării Naţionale a confirmat faptul că Forţele Aeriene NATO au dreptul să utilizeze aeroporturile româneşti pe durata operaţiunilor din Iugoslavia. Tot în mai, reprezentanţii guvernului român şi cei ai NATO au semnat un acord referitor la condiţiile în care avioanele aliate puteau utiliza spaţiul aerian românesc.
În raiduri au fost implicate 3.500 de aeronave euroatlantice, inclusiv elicoptere de luptă, venind în valuri de 1.200 de nave din Marea Britanie, Germania, Italia, Turcia, Statele Unite, Ungaria etc. Atacurile au fost sprijinite de trei mari portavioane de atac dotate inclusiv cu armament atomic, două crucişătoare, şapte distrugătoare şi treisprezece fregate. Numai în Marea Britanie se aflau patru nave amfibii de război având 10.000 de puşcaşi marini la bord. Bombardamentele au lovit întreaga ţară, paralizând-o. Au fost executate 25.000 de lovituri aeriene şi au fost neutralizate la sol 995 de obiective. Peste 3.000 de rachete de croazieră au lovit teritoriul statului iugoslav. Dintre cei peste două de civili morţi, patru sute au fost copii. Au fost distruse 540 de clădiri, 58 de poduri şi 30.000 de case. Pierderile Iugoslaviei au fost cifrate la 200 de miliarde de dolari.
[…]
OPINIE: Victimele invizibile ale războiului din Ucraina
Global Research: The Invisible Victims of the War in Ukraine
Victimele invizibile ale războiului din Ucraina
De Dr. Leon Tressell, 23 Februarie 2023, Global Research
„Este de datoria scriitorului să spună adevărul teribil, iar datoria civică a cititorului este să afle acest adevăr. A întoarce spatele, a închide ochii și a trece pe lângă, înseamnă a insulta memoria celor care au pierit.” – Vasili Grossman, din The Road: Stories, Journalism, and Essays (Drumul: Povestiri, Jurnalism și Eseuri).
Pe 20 februarie, Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, a anunțat că un nou centru internațional va fi înființat în luna iulie a acestui an, pentru a investiga crimele de război comise de forțele rusești în Ucraina, în cursul anului trecut. Cu toate acestea, atunci când ucrainenii sunt torturați de propriul lor guvern, UE nu dă doi bani.
Deputații europeni Clare Daly și Mick Wallace și-au exprimat îngrijorarea în fața Comisiei Europene cu privire la situația tinerilor comuniști Mihail Kononovici și Aleksander Kononovici, care au fost torturați de către SBU. Josep Borrell, vicepreședintele Comisiei Europene, le-a răspuns cu aroganță că „Ucraina a demonstrat capacitatea de rezistență a instituțiilor sale care garantează democrația, statul de drept și drepturile omului”, ignorând situația dificilă a acestor tineri comuniști.
În mijlocul fanfarei din mass-media occidentală cu privire la această problemă, există o tăcere de piatră atunci când vine vorba despre anchetarea crimelor de război comise împotriva populației vorbitoare de limbă rusă din regiunile Donețk și Lugansk, cunoscute în prezent sub numele de Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, RPD/RPL.
Începând din primăvara anului 2014, așezările civile din RPD/RPL au fost supuse unor atacuri neîncetate din partea armamentului greu al forțelor armate ucrainene. Cel mai utilizat armament a fost reprezentat de sistemele de artilerie grea, care au fost cele mai mari ucigașe de civili în ultimii 9 ani.
Biroul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a estimat că în perioada aprilie 2014 – 31 decembrie 2021, între 14.200-14.400 de persoane au murit în războiul civil din estul Ucrainei. Dintre acestea, cel puțin 3.400 au fost civili, iar restul combatanți din ambele tabere.
Ar trebui subliniat faptul că numărul exact al victimelor este încă nedeterminat, din cauza numărului mare de persoane dispărute, a faptului că mulți civili aflați sub focul artileriei și-au îngropat rudele în morminte improvizate, precum și a faptului că mulți dintre milițienii din RPD/RPL nu aveau uniforme și, prin urmare, mulți dintre ei vor fi fost clasificați ca morți din rândul civililor.
Ministrul de externe al RPL, Anna Sororka, în cadrul unei conferințe de presă recente, numită ‘Memoria pârjolită a Donbassului: crime de război ale armatei ucrainene și noi date privind masacrele asupra populației civile’, a oferit cifre privind numărul de victime care contrastează puternic cu cele ale ONU. Soroka a declarat că peste 2.000 de civili din RPL au fost uciși între aprilie 2014 și februarie 2022, și că 3.365 au fost răniți, dintre care 88 de copii.
Între timp, Comisarul pentru Drepturile Omului din RPD, Daria Morozova, a declarat în aceeași conferință de presă, că peste 5.000 de persoane, inclusiv 91 de copii, au fost ucise în această perioadă. Pe lângă aceasta, peste 8.000 de civili au fost răniți în perioada aprilie 2014-februarie 2022.
De remarcat, de asemenea, că autoritățile din RPD notează că un număr mare de civili au fost uciși/vătămați de armamentul furnizat de Occident. Dimitri Kalshnikov, șeful biroului de expertiză medico-legală al RPD, a declarat următoarele:
„În ultimii cinci ani, am constatat că s-au folosit gloanțe speciale, folosite de NATO. Noi nu am avut niciodată astfel de muniție. În calitate de experți, astfel de gloanțe pur și simplu ne surprind: la intrare lasă o mică gaură, iar la ieșire rupe țesutul cu totul, nu am mai văzut așa ceva. Aceasta fiind asistență pentru Ucraina, din partea organizațiilor internaționale.”
Pe parcursul ultimului an de război, OHCHR a estimat că peste 7,1 mii de civili au fost uciși și alți 11.756 au fost răniți. Organizația menționează că cifrele reale sunt probabil mult mai mari.
Misiunea RPD la Centrul Comun de Control și Coordonare (JSCC) a estimat că trupele ucrainene au tras de 15.000 de ori asupra zonelor civile din republică. Pe canalul său de Telegram, luni, 20 februarie, aceasta a scris că 108.866 de muniții de diferite calibre au fost trase de trupele ucrainene în ultimul an. Printre acestea se numără 39 de rachete Toch-U, 231 de rachete HIMARS, precum și 22.366 de proiectile de calibru NATO de 150 mm. Potrivit JSCC, au existat 92 de incidente în care civili au fost loviți de mine antipersonal.
În comunicatul său de presă, misiunea RPD la Centrul Comun de Control și Coordonare a estimat că pe parcursul ultimului an de lupte au murit 4.440 de locuitori, inclusiv 132 de copii.
Estimarea sa privind pagubele provocate de bombardamentele ucrainene ar fi următoarea: 9.889 de case rezidențiale și 2.441 de facilități de infrastructură civilă, inclusiv 138 de instituții medicale și 488 de instituții de învățământ, 965 de facilități de securitate socială, 70 de facilități de infrastructură critică, 780 de facilități de furnizare a energiei electrice, a apei, a căldurii și a gazului.
Din fericire, câțiva jurnaliști independenți curajoși, care în Occident sunt catalogați drept apologeți ai Kremlinului, au relatat despre această problemă în ultimii 8 ani. Eva K Bartlett, Christelle Neant și Graham Philips au înregistrat cu perseverență războiul guvernului de la Kiev împotriva civililor din Donbass. Pentru mine, cel care se remarcă este veteranul marinei americane Patrick Lancaster, care a publicat zilnic rapoarte video pe Youtube, care arată în detalii grafice și sfâșietoare impactul bombardamentelor ucrainene asupra civililor din cele două republici.
Din păcate, mass-media și elitele politice occidentale au ignorat complet crimele de război comise zilnic de forțele ucrainene împotriva civililor din RPD și RPL. Când veți auzi următoarea poveste isterică din mass-media occidentală despre presupusele crime de război rusești, atunci ar trebui să vă puneți întrebarea: de ce nu raportează bombardamentele intensive zilnice asupra civililor din Donețk?
Familiile îndurerate ale victimelor invizibile ale războiului din Ucraina merită simpatia și sprijinul nostru.
The New York Times: Autoritățile din Kiev plănuiesc evacuarea cetățenilor, dacă orașul rămâne fără electricitate
Autoritățile din Kiev nu exclud faptul că orașul ar putea rămâne, în curând, fără curent electric. Oficialii iau în calcul evacuarea celor 3 milioane de rezidenți rămași în capitala Ucrainei, dacă sistemul energetic se va prăbuși.
În Ucraina, situația este deja gravă, având în vedere că 40% din infrastructura energetică a țării e avariată sau distrusă, informează The New York Times. Din acest motiv, autoritățile au luat câteva măsuri menite să vină în sprijinul populației.
De exemplu, în Kiev, serviciile municipale lucrează la înființarea a o mie de adăposturi încălzite. Acestea vor funcționa și ca buncăre, în care oamenii se vor adăposit în timp ce inginerii vor repara centralele bombardate de forțele ruse.
Într-o încercare disperată de a împiedica defectarea completă a rețelei, Compania Națională Energetică a impus deja perioade de economisire a energiei electrice în șapte regiuni din Ucraina.
Analiștii consideră că situația critică în care se găsește Ucraina reprezintă rezultatul bombardamentelor efectuate de ruși asupra infrastructurii vitale a țării, tactică la care Putin a apelat după ce armata sa a suferit eșecuri repetate pe câmpul de luptă.
„Suntem conștienți că, dacă Rusia continuă astfel de atacuri, s-ar putea să pierdem întregul sistem electric”, a declarat Roman Tkachuk, directorul de securitate al guvernului municipal din Kiev. Acesta a precizat că alimentarea cu apă a populației depinde de electricitate.
Tkaciuk a mai spus că autoritățile gestionează momentan situația și se iau „toate măsurile pentru a proteja sistemul de furnizare cu energie”.
Oficialii din Kiev au fost informați că vor fi înștiințați cu cel puțin 12 ore înainte că populația ar trebui să înceapă să fie evacuată întrucât infrastructura nu mai poate susține povara energetică și e pe cale să cedeze.
Comentariu saccsiv:
Din primavara, ni se tot spune ca Rusia ia bataie non stop. Ma si mir ca mai exista pe harta:
Ucraina raționalizează energia electrică de azi, după ce „40% din infrastructură a fost avariată” de bombardamentele rusesti
Oficialii ucraineni din domeniul energiei au anunțat miercuri că sunt forțați să introducă restricții programate la furnizarea de curent electric – întreruperi controlate -, după ce au pierdut cel puțin 40% din capacitatea de generare a energiei electrice a țării în urma mai multor zile de atacuri devastatoare cu rachete de croazieră și drone rusești, informează CNN. Restricțiile intră în vigoare de azi.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
5 comments