SACCSIV – blog ortodox

Personalitati si organizatii: ATLANTIC CHARTER

   Aceasta adevarata fundatie pentru majoritatea tratatelor si organizatiilor internationale (inclusiv Natiunile Unite si cele financiare) de dupa cel de al doilea razboi mondial a fost schitata cu ocazia Atlantic Conference (nume de cod Riviera) la care au participat presedintele SUA Franklin D. Roosevelt si premierul britanic Winston Churchill (ambii masoni) insotiti de consilierii lor apropriati. Documentul final a fost redactat la 14 august 1941, intr-un moment in care SUA inca nu intrase in razboi. Interesant este ca in cadrul sau se specifica necesitatea unei “noi ordini mondiale”. Oficial se spune ca documentul a fost semnat de cele doua personalitati insa in toate copiile acestuia ce s-au pastrat pana in ziua de azi, semnaturile lor nu figureaza. Oricum, nu conteaza prea mult, conducatorii statelor “democrate” nefiind decat marionete de rang inalt alte ELITELOR.

 

   Walther Rathenau, 24 decembrie 1921, Wiener Freie Presse:

   Trei sute de oameni foarte apropiati intre ei ghideaza mereu destinele economice ale continentelor si tot ei decid cine le sunt succesorii

 

   Pentru a intelege mai bine contextul general si cum se incadreaza Atlantic Charter in marele puzzle, sa trecem in revista cateva detalii a doi importanti consilieri ai presedintelui SUA, puternice curele de transmisie intre adevaratii stapani si papusile de la Casa Alba:

   Bernard Mannes Baruch (1870 – 1965), evreu. In 1913 il influenteaza pe presedintele Woodrow Wilson sa recunoasca oficial crearea CREAREA FEDERAL RESERVE.

   Dupa ce si-a parasit afacerile a devenit eminenta cenusie sfatuitoare a presedintilor Woodrow Wilson si Franklin D. Roosevelt pe probleme economice (aparea in momentele importante generate de implicarile SUA in cele doua razboaie mondiale) . In timpul primului razboi mondial a fost presedinte War Industries Board (cunoscut ca tarul industriei americane), jucand un rol principal in efortul industrial de razboi avantajand enorm US Steel. L-a secondat pe Woodrow Wilson Versailles Peace Conference. Membru Brain Trust. In timpul celui de al doilea razboi mondial, a fost consultant economic al presedintelui Franklin D. Roosevelt. Reprezentantul SUA 1946 la United Nations Atomic Energy Commission .

   In timpul primului razboi mondial ii cere lui Clarence Dillon sa fie assistant chairman al aceluiasi War Industries Board.

   Ce inseamna insa FEDERAL RESERVE?  In 1907 Jacob Schiff declara intr-un discurs la New York ca fara o banca centrala care sa aiba un control adecvat, tara va aluneca inspre cele mai severe crize din istorie.

   Dupa criza artificiala din 1907,  “rezolvata“ de J. P. Morgan, in 1908 congresul il insarcineaza pe Nelson W. Aldrich cu descoperirea cauzelor si cu cautarea solutiilor pentru prevenirea crizelor …

   Acesta , dupa o vizita la greii din finante banci europeni (Rothschilds si prietenii), in noiembrie 1910 la Jekyll Island Club, se intalneste cu Paul Warburg (Kuhn, Loeb & Co.), Frank A. Vanderlip (din partea National City Bank of New York), Henry P. Davison (din partea companiilor J. P. Morgan), Charles D. Norton (din partea First National Bank of New York), Benjamin Strong (reprezentant J. P. Morgan),in cel mai mare secret posibil, si pun bazele Federal Reserve, in conformitate cu intelegerea prealabila Aldrich , Warburg, JP Morgan, Rockefeller. Secretul era necesar deoarece opinia publica nu ar fi acceptat o “banca nationala“ creata de banci private. De abia in 1913 este recunoscuta oficial de catre Woodrow Wilson, influentat fiind de Bernard Mannes Baruch.

   Cititi va rog si articolul:

FEDERAL RESERVE = Rothschild , Rockefeller , Lazard , Warburg , Lehman , Kuhn Loeb , Goldman Sachs ?

 

   Toate cuvintele scrise cu rosu si subliniate reprezinta hiperlink-uri. Subliniez ca pentru o mai buna intelegere este necesar sa le cititi pe toate.

   Am vazut mai sus ca Baruch a jucat un rol principal in efortul industrial de razboi avantajand enorm US Steel. Ce este insa cu acest colos industrial? J. P. Morgan, cel implicat si in crearea Federal Reserve, a format acest imens trust al otelului in 1901, din fabricile pe care le achizitionase de la Carnegie. Iata cateva detalii despre personaj:

   John Pierpont Morgan (1837– 1913), un adevarat gigant in banci – finante, industrie. La inceputul secolului al XX-lea, jurnalistii de inalta clasa, precum Lincoln Steffens si Ida Tarbell, observau pentru prima data faptul ca America nu mai era condusa de politicieni, ci de marii oameni de afaceri.

   S-a nascut intr-o familie bogata – o familie de bancheri importanti – si si-a inceput cariera in business-ul tatalui sau, la varsta de 19 ani. Dupa Razboiul Civil, Morgan a inceput sa investeasca in caile ferate si curand conducea industria transporturilor. El nu construia noi drumuri, ci le consolida pe cele cu probleme financiare, proces denumit “morganizare”.
   Programul sau era compatibil cu cele ale marilor corporatii, care doreau sa inlature competitia prin formarea trusturilor si monopolurilor.
John D. Rockefeller a creat cel mai mare monopol – Standard Oil Company – care a adus ordine in industria petroliera, in care la momentul respectiv, predomina haosul. Cu exceptia lui Andrew Carnegie, nici un alt capitalist din tara, nu detinea atunci banii necesari pentru a forma astfel de trusturi uriase. Asa ca marii capitalisti ajungeau, in cele din urma, la J.P. Morgan si alti bancheri extraordinari de pe Wall Street.

   Acesta a fost inceputul marii crize corporative din New York. Capitalisti puternici, precum Philip Armour – “regele” industriei alimentare pe-atunci – si Collis Huntington – “regele” industriei transporturilor s-au mutat in New York in 1890 pentru a fi aproape de marile case de investitii, precum Morgan & Co., Lehman Brothers, si Kuhn & Loeb.
   Pana in 1895, New York ajunsese sediul principal al corporatiilor din SUA. Aproape jumatate din milionarii americani locuiau in metropola New York. Morgan controla cartelul Wall Street, considerat in perioada respectiva (asa cum este si astazi) “cea mai mare putere financiara din istorie”.
   La inceputul anilor 1900, in culmea puterii sale, Morgan domina 100 de corporatii cu active de peste 22 miliarde USD.

   UN MILARD IN ACEEA VREME ECHIVALA CU APROXIMTIV 190 MILIARDE AZI . Deci vorbim de aproximativ 4200 de miliarde …

   A avut relatii stranse de afaceri cu Nelson W. Aldrich si familia Warburg.

   A doua puternica curea de transmisie a fost :

   Henry Lewis Stimson (1867 – 1950), Secretary of War, guvernator general in Filipine si secretar de stat. Cunoscut pentru efortul sau in al doilea razboi mondial, coordonand recrutarea celor 12 milioane de soldati, directionarea celor 30 de procente din industrie spre campurile de lupta, construirea si decizia lansarii bombelor atomice. L-a supervizat direct pe generalul Leslie Groves, seful Manhattan Project. Cititi va rog si articolul:

BOMBA ATOMICA , o afacere a elitei EVREIESTI ?

   Membru Skull and Bones.

   A fost influentat decisiv in activitate de Elihu Root, pe care l-a avut ca model . A continuat activitatea aceluia de reorganizare a armatei. Precizez ca Elihu Root a fost membru fondator Council on Foreign Relations si primul ei chairman.

   Cu zece zile inaintea atacului japonez de la Pearl Harbor si-a notat in jurnal celebra acum discutie de la intalnirea cu presedintele Roosevelt: “cum putem sa-i manevram pe japonezi in pozitia in care sa  traga primul foc, dar  fara prea mare pericol pentru noi?

   Membru marcant COUNCIL ON FOREIGN RELATIONS .

   Ce reprezinta acest CFR? COUNCIL ON FOREIGN RELATIONS a fost creat in 1921, primul ei director fiind Paul Warburg. Cei care au stapanit consiliul inca de la inceput sunt Rockefeller family, la infiintarea lui prin John D. Rockefeller, Jr. care l-a si finantat enorm. Finantarile au continuat prin Rockefeller Brothers Fund. In 1949 David Rockefeller devine cel mai tanar director al Council on Foreign Relations, pe care de atunci il stapaneste. A initiat si pregatit figuri importante ale politicii internationale americane, TOTI obligatoriu membri ai consiliului. Printre ultimii: Condoleezza Rice si vice presidintele Dick Cheney. In crearea sa au avut interes si cei de la Morgan.

   Consiliul publica bilunarul Foreign Affairs . Elihu Root, cel ce fusese primul presedinte al Council on Foreign Relations spunea despre publicatie ca este un ghid pentru opinia publica.

   Consiliul este strans legat de David Rockefeller Studies Program.

   Joseph Kraft fost membru CFR si Trilateral Commission spune despre consiliu ca este Power Elite, condus de oameni cu interese si viziuni similare ce creaza evenimente de pe pozitii invulnerabile aflate in spatele “scenei “. 

   Chester Ward, Amiral si fost judecator în Marina Militara SUA, membru în CFR timp de 15 ani spunea :

   Scopul principal al CFR este slabirea suveranitatii SUA si a independentei nationale si supunerea ei unui guvern unic mondial.

   Detalii despre membrii marcanti gasiti in articolul :

COUNCIL ON FOREIGN RELATIONS – istoric si detalii despre membri 

 

   Dupa cum se poate lesne observa, iar ne intalnim cu aceleasi nume de PAPUSARI. Si din nefericire pentru planeta aceasta, aceeasi ii intalnim si la rubrica finantatorilor partidului si ai regimului nazist. Cititi va rog, caci este extrem de important, articolul:

 

NAZISMUL ( partea 2 ) : finantatorii si sustinatorii national-socialismului

 

   Dupa Atlantic Charter, in scurt timp aceste finantari au incetat … Terifiantul adevar acesta este: ELITELE au ajutat la accederea la putere a nazistilor, caci aveau nevoie de declansarea celui de al doilea razboi mondial folosit ca criza majora pentru instaurarea unei noi etape in edificarea GUVERNULUI MONDIAL, anume Natiunile Unite (au avut atata tupeu incat insasi cladirea sediului se afla pe o donatie Rockefeller). De asemenea, pentru crearea instrumentelor financiare: Banca Mondiala si FMI. Insa cel mai ticalos motiv a fost folosirea chestiunii evreiesti ca zid concentric protector, caci dupa holocaust nimeni nu mai indraznea sa zica ceva de ELITELE evreiesti caci automat era acuzat de anti-semitism.

   Dr. Nahum Goldman , (1894-1982) , presedinte al World Zionist Organization , avertiza in 1958 la World Jewish Conference in Geneva :

   Un declin al puternicului curent anti-semitism sincer , ar putea constiutui un nou pericol pentru supravietuirea evreiasca . Disparitia anti-semitismului va avea efecte foarte negative asupra activitatii noastre

 

 

Anunțuri