10 ani de la mutarea la Domnul a fratelui Florin Stuparu. Alt marturisitor mult prea repede uitat. Acum e vremea “vedetelor anti plandemie” promovate la tv, niste papitoi cu pedale ce duc turma direct sub steagul lui antihrist
Nu-mi vine sa cred ca deja au trecut 10 ani de cand s-a mutat la Domnul.
A fost de acelasi calibru cu:
Comparati, va rog, textele de mai jos cu balbaiala “vedetelor anti sistem” actuale:
Florin Stuparu: Un cuvant despre semnele nasterii ANTIHRISTULUI
Florin Stuparu: COMUNISM ŞI GLOBALIZARE
Florin Stuparu: CUVINTE ÎMPOTRIVA BEŢIEI ŞI PENTRU BUNA FOLOSIRE A VINULUI
Florin Stuparu: C. A. ROSETTI despre Revolutia Franceza si … evrei
Florin Stuparu: Din LUCRAREA ANTI CRESTINA a masonului MIHAIL KOGALNICEANU
Florin Stuparu: REVOLUTIA MASONICA de la 1848 in Principatele Romane
Florin Stuparu: SPIRU HARET – masonul fanatic ce a pus bazele invatamantului anti crestin in Romania
FLORIN STUPARU: Despre adevarata LIBERTATE si despre reala ROBIE … democratica
Florin Stuparu: SATANISMUL MUZICII ROCK
Florin Stuparu: Un cuvant despre semnele nasterii ANTIHRISTULUI
UN CUVÎNT DESPRE SEMNELE NAŞTERII ANTIHRISTULUI
29 IANUARIE 2011
Scris de Florin Stuparu
În marea Sa purtare de grijă, Dumnezeul a toate şi Ziditorul nostru nu ne-a lăsat întru necunoştinţă, precum sîntem plecaţi să credem cei mai mulţi dintre noi. Astfel, prin aleşii Săi purtători de Duh Sfînt, ne-a învăţat întreaga istorie, de la ce a fost întru începuturi şi pînă la ce va fi cînd ne vom întoarce la El întru viaţa cea de veci. Şi toate acestea au fost cuprinse într-o singură carte – numită chiar Cartea („Biblia”), fără început şi fără sfîrşit – adică în Sfînta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament.
Florin Stuparu: COMUNISM ŞI GLOBALIZARE
Acesta este un text scris de fratele Florin Stuparu cu zece ani in urma si postat in revista AXA:
COMUNISM ŞI GLOBALIZARE
Sînt douăzeci de ani de cînd ne-am liberat de „comunism” şi am început să ne „globalizăm”. Şi începem să înţelegem că nu am făcut decît să schimbăm o înşelare cu alta, fără a desluşi însă prea lămurit scopul acestora. Ei bine, vechiul „comunism” şi noua „globalizare” sînt cele două căi prin care omenirea răzvrătită împotriva Ziditorului ei (şi povăţuită de Iudeii cei ucigaşi de Dumnezeu) încearcă a se uni iarăşi împreună, precum la zidirea acelui turn din Babilon, întru un gînd, şi întru un duh, şi întru o cuvîntare şi întru o lucrare de obşte. (Iar ce este cu adevărat această lucrare, vom spune ceva mai jos.)
Despre „globalizare” se vorbeşte şi se scrie necurmat de la o vreme şi orice om cu oarecare minte vede limpede că prin aceasta nu se urmăreşte decît înrobirea desăvîrşită a toată lumea şi a fiecăruia dintre „cetăţenii” sferei pămînteşti, a „globului” (proastă vorbă!), sub o singură stăpînire a răului. Ceea ce se ia în seamă mai puţin, tocmai pentru că e la vedere, sînt mijloacele prin care se săvîrşeşte lucrarea. Iar acestea sînt industrializarea şi tehnologia. Căci, pentru a înrobi în chip desăvîrşit şi deodată nenumăraţi oameni nu e de ajuns să ai o armată de zbiri, precum Egiptenii în vremea robiei de patru sute de ani a Evreilor. Dovadă că aceştia din urmă s-au înmulţit şi s-au întărit mai mult decît stăpînii lor, încît Faraon a încercat să-i stîrpească ucigînd pe cei întîi-născuţi ai lor de parte bărbătească (vezi la Ieşirea 1:9-16). Nu, nici o putere armată nu poate ţine cu sila în robie milioane de oameni, ca să nu zic miliarde, precum se întîmplă acum. Pentru aceasta e nevoie de altceva, şi diavolul cel mare împreună cu ajutoarele lui omeneşti a găsit mijlocul: banda de asamblare şi cartela de pontaj, prin care a nimicit meşteşugurile, schimbîndu-l pe om într-o maşinărie între alte maşinării, într-un robot între roboţi. (Iar ceea ce se întîmplă în fabrici se petrece şi în birouri şi în ceea ce numim „servicii”.) Iar maşinile nu se răzvrătesc, ba încă roboţii omeneşti se luptă pentru a munci tot mai mult şi se mînie cînd li se cere mai puţin.
Florin Stuparu: CUVINTE ÎMPOTRIVA BEŢIEI ŞI PENTRU BUNA FOLOSIRE A VINULUI
Acum 9 ani:
Fratele FLORIN STUPARU s-a mutat la Domnul…
Multi dintre voi nici nu erati inca treziti pe vremea aceea.
Iata unul dintre articolele sale mai putin cunoscute:
Ce fac cei ce vin dupa noi cu ceea ce am lasat in urma noastra?
Dupa mutarea la Domnul a fratelui Florin Stuparu in 2011, singurele site-uri care mai publicau vechile dar remarcabilele sale texte au fost AXA, saccsiv iar mai apoi si portalul Ortodoxinfo. Pentru ca atunci cand un articol este din categoria celor fundamentale ce ajuta la intelegerea lucrurilor, el trebuie periodic republicat, deoarece o caracteristica a site-urilor harnice este ca mereu apar noi cititori, majoritatea incepatori.
Mugur Vasiliu, cel cu revista AXA, avea si o ipoteza:
Deci, cu atat mai mult reamintirea era obligatorie.
Apoi s-a mutat la Domnul si fratele Mugur Vasiliu. La inceputul lui februarie 2017 suferise un infarct si avea un cheag de sange la creier. Sau ceva de genul:
Sa ne rugam pentru fratele Mugur Vasiliu
Insa cu timpul incepuse sa se simta mult mai bine. Dar iata ca, spre mirarea tuturor, in spital fiind, la sfarsitul lui mai…
Asta ne-a facut pe multi sa ne gandim daca nu cumva si lui i s-a intamplat ceva din aceeasi categorie cu cele ce s-au petrecut cu Florin Stuparu.
O perioada site-ul AXA a mai existat pe internet. Chiar daca fosta echipa a lui Mugur n-a mai postat nimic dupa aceea, deci chiar daca traficul, evident, a scazut dramatic, simpla sa existenta era importanta. Era simbolica. Era o parte importanta a muncii unuia dintre extrem de putinii romani contemporani care au contribuit la trezirea fratilor lor.
Din pacate insa, de curand, site-ul “AXA” nu mai e. Si astfel au disparut si textele valoroase de acolo. Au ramas cele ce au apucat sa fie preluate de diverse bloguri ce inca nu s-au inchis si ele. Cele mai multe astfel de materiale le gasiti totusi, tot pe saccsiv.
Ce fac cei ce vin dupa noi cu ceea ce am lasat in urma noastra? Si includ si blogul saccsiv aici, caci, multumita bunului Dumnezeu, acesta a contribuit major la trezirea multora.
Caci observam ca, pe masura ce trece timpul, totul se ingusteaza, in loc sa se largeasca. Iar aceasta deoarece in locul celor ce se muta la Domnul nu apar in spatiul public altii de un calibru macar asemanator. Si nu pentru ca n-ar mai exista romani remarcabili, ci pentru ca acestia refuza sa iasa in luminile rampei. Iar cei noi aparuti in public sunt departe rau.
Macar de s-ar promova textele vechi ale celor vechi, tot ar fi o treaba. Dar nici asta nu se face. De fapt, nu s-a reusit nici macar un lucru simplu: sa nu dispara un blog…
In 2016 postam pe saccsiv prima dintr-o serie de inregistrari cu fratele Mugur Vasiliu:
Era postat pe youtube de catre AXA. Mi-e teama insa ca va dispare si acest cont video, asa ca m-am apucat sa copiez aceste inregistrari. Iata-o deci pe prima, utila a se revedea si de catre romanii remarcabili care refuza sa marturiseasca:
Florin Stuparu despre FII LUI DUMNEZEU, despre FIICELE OAMENILOR, despre URIASI si … despre ANTIHRIST
Multi vad aici extraterestrii:
«Au văzut fiii lui Dumnezeu pe fiicele oamenilor că sînt frumoase şi şi-au luat loru-şi dintr-însele femei de care şi-au ales» (Facerea 6:2)
Sau si mai rau, niste draci impreunandu-se cu femei … Caci iata ce zic masonii:
Tradiția completă a gradului al III-lea menționează că îngerul luminii Evlis, Duhul Focului, s-a îndrăgostit de Eva, care s-a supus iubirii lui și astfel s-a născut Cain, întru totul superior lui Abel. Că Dumnezeu Adonai, invidiindu-l pe Cain pentru duhul pe care i l-a transmis îngerul luminii Evlis, l-a izgonit pe Adam și pe Eva din rai. Că acest dumnezeu invidios a frământat materie pentru a-l crea pe Adam și i-a dat un suflet supus (slugarnic). Și i-a fost frică de sufletul liber și autonom al lui Cain.
Cain, alungat pe nedrept de Adonai, l-a omorât pe Abel, iar Adonai, dumnezeul care a vrut să înnece atâtea mii de oameni în apele potopului, a caracterizat uciderea lui Abel ca fiind un păcat de neiertat. Că nerăzbunătorul urmaș al lui Cain, pe nume Hiram, fiu al Duhului Focului, și-a pus tot talentul și energia lui pentru construirea templului pe care mândria lui Solomon l-a ridicat în cinstea necruțătorului dumnezeu Adonai, a cărui ură persecută de secole neamul lui Cain. Că după distrugerea mării de aramă, Hiram s-a dus la strămoșul lui Tuvalcain, în mijlocul focului, în centrul pământului, în sufletul lumii, în împărăția lui Evlis și a lui Cain, acolo unde încetează să mai existe tirania invidiosului Adonai și unde se hrănesc din roadele pomului cunoașterii. Hiram intră acolo în altarul focului și Tuvalcain îi explică neputințele și patimile josnice ale zeului Adonai, care își urăște creația și o condamnă să moară, după ce o va judeca pentru binefacerile pe care duhurile focului le-au dăruit ei. În fine, Tuvalcain profețește dominația urmașilor lui Hiram, care vor impune pe întreg pământul cultul Focului, punând capăt tiraniei lui Adonai.
Cititi va rog mai multe in articolul:
Cine au fost insa fii lui Dumnezeu, fiicele oamenilor si uriasii? De ce potopul? Si care ar fi legatura cu antihristul?
Iata ce putem citi la Biserica și problemele vremii:
Florin Stuparu: C. A. ROSETTI despre Revolutia Franceza si … evrei
Sunt unii frati naivi ce zic cam asa: revolutionarii de la 1848 au fost patrioti, nu stiau saracii cum e cu masoneria.
Le zic: ba stiau …
Iata ce putem citi la Astăzi, cuvînt pentru C. A. Rosetti:
„În sfîrşit (scrie undeva Iorga Nicolae), pe primăvară (în 1848), sosiră din Paris tineri studenţi aparţinînd clasei boiereşti mijlocii, care nu voiau să creadă într-o îngrădire în spaţiu a revoluţiei franceze. Unul dintre ei, C. A. Rosetti, credea realizabilă în cel mai apropiat viitor o înfrăţire idilică a tuturor oamenilor.”
Florin Stuparu: Din LUCRAREA ANTI CRESTINA a masonului MIHAIL KOGALNICEANU
Comisarul european M. K. a fost apoi căpetenia unioniştilor la 1859: membru în Comitetul Central al Unirii (tuturor vrăjmaşilor Românilor împotriva Românilor), a condus propaganda pentru unire în paginile Stelei Dunării (ziarul Lojei cu acelaşi nume), a indrumat lucrările Adunării ad-hoc a Moldovei. Dar lucrarea cea mai vrednică de pomenire a lui M. K. este, fără îndoială, aceea împotriva Bisericii lui Hristos, ca mînă dreaptă a fratelui său întru răutăţi Cuza Vodă, al cărui cuvînt de laudatio l-am săvîrşit nu cu multă vreme în urmă. Să ne aducem aminte ce scriam cu acel prilej despre lucrarea de nimicire a Sfintelor Mănăstiri Neamţu şi Secu. Căci, chiar dacă repetăm unele lucruri, e bine aşa, pentru a ne lămuri cine au fost „înaintaşii” noştri (iar mai bine zis înaintaşii celor care le sînt acum urmaşi). Deci să citim iarăşi din cronica ieromonahului Andronic Popovici:
Florin Stuparu: PRINTESA EUROPA ŞI MINOTAURUL
Preiau integral articolul PRINŢESA EUROPA ŞI MINOTAURUL:
SCURTĂ POVESTIRE ZOOFIL ZOOTEHNICĂ
Învăţaţi să cinstim „cultura clasică greco-romană” încă din primele zile ale vieţii, noi nici nu ne putem închipui ce însemna lumea păgînă înainte de întruparea Dumnezeu-Cuvîntului şi de propovăduirea în toată lumea a bunei Sale vestiri (Evanghelia).
Să luăm de pildă legenda Europei, căci despre „Europa” va fi vorba în multe din paginile ce ne stau înainte. Întîi de toate, să zicem că etimologia numelui de „Europa” nu se cunoaşte, unii zicînd că e semitică, alţii că e celtică sau grecească. Ce se ştie e că numele se află pentru întîia oară în mitologia elină, Hesiod zicînd (în veacul al VII-lea înainte de Hristos) că Europa era ori una din cele trei mii de Oceanide3, ori fiica regelui Tyrului, răpită de Zeus, această poveste fiind şi cea mai cunoscută. Să ne-o amintim cît mai pe scurt cu putinţă.
Aşadar, s-a întîmplat că Zeus – marele tartor al Elinilor4 – a văzut-o pe fată pe cînd aceasta culegea flori şi, nestăpînit cum era de felul său, s-a aprins de dorinţă curvească pentru ea. Şi ce a făcut? S-a schimbat într-un frumos taur alb şi, luînd-o pe grumaz (ea ţinîndu-se de coarnele lui), a înnotat peste mare, ducînd-o în insula Creta. Iar acolo s-au împreunat – precum ne putem închipui – şi prinţesa i-a născut pe Minos, Sarpedon şi Rhadamante.
Dar povestea cu tauri albi nu se termină aici. Căci, înainte de a dobîndi tronul Cretei, Minos a avut de luptat cu fraţii săi pentru dreptul la stăpînire şi l-a rugat lui Poseidon („zeul” apelor, unchiul său după tată) să-i trimită un semn că „zeii” îi binecuvîntau domnia. Iar unchiul i-a trimis un frumos taur alb ca zăpada, care s-a ivit din apa mării (precum tatăl lui Minos cu ani în urmă). Minos ar fi trebuit să jertfească dobitocul, arătîndu-şi astfel supunerea către „dumnezeii” cerului şi ai pămîntului, dar nu a făcut aşa, ci l-a păstrat pentru sine. Cînd Poseidon a aflat despre lipsa de „evlavie” a nepotului, a făcut ca Pasipha, femeia acestuia, să se îndrăgostească nebuneşte de taur. Iar aceasta l-a pus pe Daedalus, vestitul arhitect, să-i facă o vacă din lemn goală pe dinăuntru. Şi, intrînd în forma aceea dobitocească, femeia s-a împreunat în chip dobitocesc cu taurul, ca şi soacra sa pe vremuri. Iar din împreunare s-a zămislit monstrul numit „Minotaur”, „taurul lui Minos”, o jivină cu cap şi coadă de taur şi trup de om.
Ce a urmat se ştie: Minotaurul a pricinuit atîtea rele pe insulă, încît Daedalus a trebuit să construiască pentru el, la cererea lui Minos, labirintul, în care a fost închis. Acolo, el primea spre mîncare tributul adus Cretei de către Atena, adică şapte tineri şi şapte fecioare în fiecare an. Asta pînă cînd a fost ucis de eroul Tezeu, povăţuit de firul Ariadnei, fiica lui Minos şi ajutat de sabia magică dată tot de ea.
Lăsînd de-o parte înfricoşătoarea şi scîrbavnica poveste, să ne gîndim că toate noroadele păgîne – începînd cu Babilonienii şi cu Egiptenii, cei dintîi închinători la idoli, adică la chipurile diavolilor – au avut drept „dumnezeu” cîte un taur: primii pe Baal-Moloch, iar cei de-al doilea pe Apis. Iar de la ei, animalul cornut a fost cinstit de toţi ceilalţi păgîni, ba chiar şi de norodul ales, atunci cînd acesta s-a smintit în pustie şi i-a cerut lui Aaron să le facă viţelul de aur5. Şi pe cine închipuie animalul cornut şi copitat, desfrînat şi sălbatic? Ştim prea-bine, din întîmplările trăite de Părinţii Bisericii din pustie, aceia care au înfruntat duhurile necurate faţă către faţă: pe însuşi diavolul cel mare, începătorul răutăţii, vrăjmaşul lui Dumnezeu şi al oamenilor. Iată aşadar „mitul întemeietor” al „Europei”, împărăţia zidită în vremile noastre de strănepoţii Minotaurului.
Cititi va rog si:
UNIUNEA EUROPEANA si BABILONUL CEL MARE , mama desfrânatelor şi a urâciunilor pământului
Florin Stuparu: REVOLUTIA MASONICA de la 1848 in Principatele Romane
Despre 1848 în Principatele Române
Marile ţări agricole situate între Marea Baltică şi Marea Neagră nu pot fi izbăvite de barbaria patriarhală-feudală decât cu ajutorul unei revoluţii agrare care să transforme ţăranii în proprietari de pământ liberi, o revoluţie cu totul asemănătoare celei care a avut loc în 1789 în satele franceze. Engels
În sfârşit, pe primăvară, sosiră din Paris tineri studenţi aparţinând clasei boiereşti mijlocii, care nu voiau să creadă într-o îngrădire în spaţiu a revoluţiei franceze. Unul dintre ei, C.A. Rosetti, credea realizabilă în cel mai apropiat viitor o înfrăţire idilică a tuturor oamenilor. Iorga
(more…)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
9 comments