Ucraina și Balcanii
Global Research: Ukraine and the Balkans
Ucraina și Balcanii
De Dr. Vladislav B. Sotirović, 27 Aprilie 2023, Global Research
Criza pe termen lung în relațiile dintre Federația Rusă și Ucraina a intrat în faza finală – de război – la 24 februarie 2022. Reacțiile oficiale la ultimele evenimente dramatice din Europa de Est, venite din partea occidentalilor, inclusiv cea mai importantă adresă politică occidentală de peste ocean, sunt de obicei dominate de două fraze: ‘încălcarea flagrantă a dreptului internațional public’ și ‘încălcarea integrității teritoriale a unui stat recunoscut pe plan internațional’. Autorul faptelor este, bineînțeles, Rusia, iar, după cum se afirmă, victima nevinovată este Ucraina vecină. Cu toate acestea, aceiași occidentali nu vor să vadă nici încălcarea flagrantă de către regimul de la Kiev a drepturilor omului în regiunea Donbass începând din 2014, nici încălcarea flagrantă a dreptului internațional public și a integrității teritoriale a statului recunoscut internațional în cazul Balcanilor (Iugoslavia) în anii 1990.
Preşedintele Serbiei a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă din cauza situatiei din Kosovo
Armata sârbă a informat că şi-a plasat trupele în alertă ridicată luni seară, situaţie care subliniază recentele tensiuni din Kosovo unde s-au înregistrat tiruri şi explozii şi unde au fost ridicate blocaje rutiere, notează AFP.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic, pe aeroportul militar Batajnica, de lângă Belgrad Foto: Darko Vojinovic / AP – The Associated Press / Profimedia
„Preşedintele Serbiei (…) a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă, la nivelul utilizării forţei armate”, a declarat ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, într-un comunicat.
Generalul Milan Mojsilovic, şeful Statului Major al armatei sârbe, a anunţat că a fost trimis de preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la graniţa cu Kosovo.
„Situaţia de acolo este complicată”, a declarat Mojsilovic la televiziunea Pink duminică seară, în drum spre Raska, la zece kilometri de frontiera cu Kosovo.
El a adăugat că este nevoie de „prezenţa armatei sârbe de-a lungul liniei administrative”, termen folosit de autorităţile sârbe pentru a desemna graniţa cu Kosovo.
Şi Ministerul de Interne sârb a indicat că „toate unităţile” vor intra „imediat sub comanda şefului Statului Major”.
Incidente în ziua de Crăciun
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii sudice, populată majoritar de albanezi, proclamată în 2008. Belgradul îi încurajează pe cei 120.000 de sârbi din Kosovo să sfideze autorităţile locale, într-un context în care Pristina vrea să-şi consolideze suveranitatea pe întreg teritoriul.
Câteva sute de sârbi kosovari au ridicat blocaje rutiere în nordul Kosovo începând cu 10 decembrie pentru a protesta faţă de arestarea unui fost poliţist sârb, paralizând traficul către două puncte de trecere a frontierei cu Serbia.
Cu puţin timp înainte de plecarea generalului Mojsilovic în zona de frontieră, mai multe media sârbe au postat pe reţelele sociale o înregistrare video, în care se aud focuri de armă, susţinând că sunt „lupte” care au avut loc la începutul serii, când forţele kosovare au încercat să înlăture o baricadă.
Poliţia kosovară a dezminţit imediat pe pagina sa de Facebook că membrii săi ar fi participat la vreun schimb de focuri.
Presa din Pristina, în schimb, a afirmat că o patrulă a Forţei de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR), o misiune NATO, se afla în zona tirurilor. Ministrul de interne kosovar, Xhelal Svecla, a declarat că patrula KFOR a fost atacată.
La rândul său, KFOR a anunţat că va desfăşoară o anchetă în legătură cu tirurile „din 25 decembrie, în apropierea unei patrule a misiunii NATO în Kosovo”. „Nu au fost răniţi sau pagube materiale”, a spus KFOR într-un comunicat.
La începutul lui noiembrie, sute de poliţişti sârbi integraţi poliţiei din Kosovo, precum şi judecători, procurori şi alţi funcţionari publici au demisionat în masă, în semn de protest faţă de o decizie, de acum suspendată de guvernul de la Pristina, de a interzice sârbilor care locuiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare eliberate de Serbia.
Situaţia cu Kosovo este „în pragul unui conflict armat”, a estimat săptămâna trecută premierul sârb, Ana Brnabic. (Agerpres)
Comentariu saccsiv:
Sa ne amintim:
Octombrie 2022
Iunie 2020
Parchetul special pentru Kosovo îl pune sub acuzare pe Hashim Thaci
Iulie 2011
O INFORMATIE CARE SPUNE MULTE: Soros vrea sa cumpere carbunele din Kosovo
Iulie 2010
În seara zilei 24 martie 1999 a început bombardarea Serbiei de către blocul euro-atlantic. Bombardamentele au durat până pe 11 iunie 1999.
Au fost lansate fără aprobarea Consiliului de Securitate ONU, după refuzul preşedintelui Slobodan Miloşevici de a accepta un acord de pace cu grupările teroriste albaneze din Kosovo, înarmate şi sprijinite activ de Occident şi unele state din Orientul Mijlociu.
Preliminariile Euro 2024: Romania joaca cu un stat pe care nu-l recunoaste
România a căzut într-o grupă ușoară în preliminariile Euro 2024, dar problemele ar putea apărea de unde te aștepți mai puțin: țara noastră va fi obligată să joace oficial împotriva unei țări care, din punctul ei de vedere, nu există: Kosovo.
Problema competițiilor sportive între state care au disensiuni între ele nu e nici nouă, nici lesnicioasă.
FIFA, spre exemplu, calcă pe ouă atunci cînd e vorba de asemenea cazuri și ia măsuri: spre exemplu, fără Armenia și Azerbaijan, China și Taiwan, Maroc și Saharawi etc în aceeași grupă. Un meci Israel-Palestina e greu de imaginat, de asemenea, ori Cipru – Republica Turcă a Ciprului de nord.
UEFA a interzis acum cîteva luni disputarea vreunui meci din cupele europene în Transnistria, unde activează Sheriff Tiraspol, pentru că o situație și așa complicată, Moldova nerecunoscînd Tranistria, a devenit și mai complicată din cauza invaziei ruse în Ucraina. Oricum, Moldova a fost adesea criticată pentru că permite echipei Sheriff să activeze în campionatul său. Cît despre echipa din Donbasul invadat de ruși, Șahtior Donețk, s-a mutat la Kiev pentru a evita problemele.
Acum doi ani, tot Moldova a fost nevoită să organizeze meciul său cu Kosovo, stat pe care nici ea nu îl recunoaște, în afara teritoriului național, într-o țară neutră. Prima lor opțiune a fost România, dar ai noștri au transmis că nici noi nu recunoaștem Kosovo. Așa că meciul s-a jucat la Parma, în Italia.
FRF a decis, la rîndul ei, să interzică meciul Ungaria-Ținutul Secuiesc care trebuia să se dispute în iulie, invocînd tot felul de chichițe procedurale, dar era limpede că federația nu voia să riște sub nicio formă declanșarea unui scandal cu iz naționalist. Acum trei ani, echipa de fotbal Steaua Roşie Belgrad a fost blocată de autoritățile sîrbe să meargă în Kosovo pentru un meci din Cupa Serbiei cu o formaţie locală, autocarul campioanei Serbiei fiind întâmpinat de un amplu dispozitiv poliţienesc la punctul de frontieră.
Faptul că există mai multe state care nu recunosc Kosovo a blocat FIFA pînă acum cîțiva ani chiar în a admite echipa țării.
Pînă la urmă, Kosovo a fost admisă, dar problemele rămîn.
Statele care nu recunosc Kosovo, precum Spania, Cipru, România, Grecia, Moldova, Slovacia, Serbia se confruntă cu situații complicate, pentru că ele însele au probleme cu regiuni care își clamează independența, iar acceptarea înfruntării cu regiuni de asemenea tip înseamnă, practic, a se faulta singure.
Spania, spre exemplu, a avut un meci cu Kosovo în preliminariile mondialului din 2022, și a recurs la subterfugii aproape penibile. Oficialii spanioli s-au referit strict, în declarații, la ”’teritoriul din Kosovo”, iar pe stadion și la televiziuni numele țării a fost scris cu litere mici. Pentru a nu arăta drapelul lui Kosovo, pe tabelele stadionului au fost afișate stemele celor două naționale, nu și steagurile.
În România, Kosovo ”lovește” nu într-un punct, ci în mai multe: Ținutul Secuiesc, Moldova și chiar Transnistria. Nu e de mirare că, deși aliați extrem de de devotați americanilor care au provocat ruperea Iugoslaviei și independența Kosovo, liderii de la București au fost foarte tranșanți în a respinge recunoașterea Kosovo. Un act care poate alimenta peste noapte valuri imense de naționalism, iar consecințele politice ar fi greu de cuantificat.
„Autonomia pe criterii etnice nu poate exista. Nu există un astfel de concept acceptabil pentru statul român. Şi proba că România nu acceptă un astfel de concept este că, în pofida poziţiei tuturor marilor noştri aliaţi, a refuzat să recunoască Kosovo. Exact din acest motiv. Şi credeţi-mă că nu e comod să-ți menţii poziţia când aliaţii tăi sunt SUA, Germania, Franţa, Italia şi multe alte state mari. Interesul naţional prevalează în faţa prieteniilor şi a alianţelor”, declara Traian Băsescu, acum cîțiva ani.
Ne amintim scandalul monstru – mult exagerat, în opinia noastră – cînd premierul Viorica Dăncilă a confundat într-o vizită oficială capitala Muntenegru cu cea a Kosovo. Politiciana a fost de-a dreptul sfîșîiată de clasa politică și de presa de la noi, ca și de cea din Munenegru. Tot aspru a fost criticat și premierul Victor Ponta, cînd și-a manifestat deschiderea către recunoașterea Kosovo, cu ani în urmă.
Acum, în preliminarii, echipa țării pe care România nu o recunoaște va veni, teoretic, la București, își va face auzit imnul de stat pe stadion, și, în general, va beneficia de recunoaștere maximă.
Ori va recurge și România la subterfugii precum spaniolii.
De jucat, România a avut ceva jocuri cu Kosovo, la alte sporturi decît fotbalul,dar s-a mers pe sub radardar pentru că ele nu aveau cum să atragă atenția la fel de mult precum preliminariile pentru Euro 2024, an electoral, la noi, să nu uităm, și cu naționalismul în creștere.
Fostul premier și ministru de Externe Adrian Năstase, contactat de Inpolitics, s-a recunoscut surprins de problematică, delicată, cum spuneam, și a cerut un răgaz pentru studierea problemei, considerînd-o ”foarte interesantă”.
Un alt ex-ministru de Externe, Adrian Severin, a fost însă foarte tăios:
”După părerea mea, nu poate exista această confruntare. Cred, de asemenea că echipa unui stat nerecunoscut nu poate fi admisă într-un campionat internațional organizat de o federație în care sunt membre state dintre cele care nu îl recunosc. La noi însă totul este o zăpăceală fără sens. Noi admitem ca în organizațiile internaționale în care suntem membri să primească statut de membru state pe care nu le recunoaștem. Ce logică mai este aici? Este logica slugii hoațe. Nu vrem să ne punem în cap nici opinia publică națională, nici stăpânii străini. Așa că oficial nu recunoaștem un anumit stat, dar după aceea îl lăsăm să se bucure de toate efectele practice ale recunoașterii” a spus fostul ministru, pentru Inpolitics.
E mai mult ca sigur că situația ar fi putut fi evitată dacă FRF făcea o întîmpinare la UEFA vizavi de cazul Kosovo, iar federația europeană care, cum spuneam, are deschidere spre asemenea situații, ar fi luat măsurile de rigoare. FRF nu a făcut asta.
Rămîne de văzut, din acest punct, care vor fi consecințele, dar am paria că reacțiile politice nu vor întîrzia să apară, la noi. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Președintele Aleksandar Vučić: Serbiei i s-a promis aderarea rapidă la UE, dacă Serbia va permite Kosovo să se alăture ONU
Președintele sîrb Aleksandar Vučić sosind la reuniunea Comunității Politice Europene, Praga, 6 octombrie 2022.
Președintele sîrb Aleksandar Vučić spune că Franța și Germania ar fi încurajat Serbia să-i permită fostei sale provincii Kosovo să se alăture instituțiilor și organizațiilor internaționale, inclusiv Națiunilor Unite, în schimbul primirii mai devreme în Uniunea Europeană.
Vučići a adăugat că o astfel de soluție este inacceptabilă pentru autoritățile de la Belgrad și contravine Constituției sîrbe.
Nici Parisul, nici Berlinul nu au confirmat oferta pentru un asemenea târg.
„Ideea de bază e ca Serbia să permită Kosovo să se alăture tututor organizațiilor internaționale, inclusiv la ONU, iar pentru asta Serbia va fi acceptată rapid în UE și va primi probabil beneficii economice semnificative”, a spus președintele sîrb la o conferință de presă sâmbătă la Belgrad.
Vučić și Partidul Progresist aflat la guvernare au respins în mod repetat declarația de independență a Priștinei din 2008 și au dus o lungă campanie de descurajare a recunoașterii ca stat a aceste foste provincii sîrbești, care a purtat un război de independență cu Serbia între 1998-1999.
Președintele sîrb a admis că e posibil ca poziția de acum a Belgradului să aducă pagube țării, și posibilitatea ca obiecțiile de acum ale Serbiei să nu merite un cost așa de mare. El a spus că guvernul său își va urma politica legată de Kosovo „până când pagubele aduse Serbiei vor fi atât de mari încât vom fi nevoiți să acceptăm o realitate diferită”, adăugând: „poate că o guvernare viitoare va lua o altă decizie”.
Parchetul special pentru Kosovo îl pune sub acuzare pe Hashim Thaci
Preşedintele kosovar Hashim Thaci. (Getty Images)
Un tribunal special care se ocupă de revolta populaţiei din Kosovo împotriva guvernării sârbeşti din 1998-1999 a declarat, pe 24 iunie, că l-a pus sub acuzare pe preşedintele kosovar Hashim Thaci pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii, inclusiv aproape 100 de ucideri.
Parchetului Special a fost înfiinţat la Haga în 2015 pentru a ancheta cazuri de presupuse crime comise de către gherilele Armatei de Eliberare din Kosovo (KLA) în timpul războiului care a dus la independenţa Kosovo faţă de Serbia un deceniu mai târziu.
Rechizitoriul este „rezultatul unei investigaţii îndelungate şi reflectă decizia Parchetului Special că poate demonstra toate acuzaţiile”, a declarat organizaţia într-un comunicat.
Acesta a menţionat că „alţii” au fost, de asemenea, inculpaţi, inclusiv Kadri Veseli, fost preşedinte al parlamentului kosovar. Thaci şi Veseli, ambii ex-comandanţi de rang înalt ai KLA, au negat anterior implicarea în vreo crimă de război în timpul conflictului de la sfârşitul anilor 1990. Parchetul nu a oferit detalii despre presupusele crime de război.
De asemenea, a notat că se bănuieşte că Thaci şi Veseli „au desfăşurat o campanie secretă de subminare a legii care a creat Tribunalul şi că obstrucţionează activitatea acestuia încercând să se asigure că nu se confruntă cu justiţia.”
Nu a existat nicio reacţie imediată din partea lui Thaci. Dar biroul său a declarat, miercuri, că a anulat o călătorie la Casa Albă pentru o primă rundă planificată de discuţii cu Serbia, mediate de SUA, cu privire la normalizarea relaţiilor – una dintre condiţiile pe care Uniunea Europeană le-a stabilit ca ţările să se alăture blocului.
Parchetul Special este guvernat de legislaţia kosovară, dar are judecători şi procurori internaţionali.
Acuzaţiile pentru crime de război împotriva KLA au apărut pentru prima dată într-un raport din 2011 al agenţiei pentru drepturile Consiliului Europei care acuză gherilele de omorârea unor civili sârbi şi adversari politici etnici albanezi în timpul conflictului din 1998-99.
Parchetul Special are sediul în Olanda pentru a contribui la asigurarea protecţiei martorilor.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
HASHIM THACI, castigatorul alegerilor din KOSOVO, ucidea prizonieri sarbi pentru TRAFICUL DE ORGANE…
Foto: Protest „George Floyd” in … Kosovo
Protestatari în fața Ambasadei S.U.A. din Pristina, Kosovo. Aceștia îngenunchează și ridică pumnii în aer ca semn de revoltă pentru uciderea lui George Floyd, un bărbat de culoare ucis în Minneapolis (S.U.A.) Din câte se știe, în Kosovo nu există o comunitate reprezentativă a persoanelor de culoare (se pare că la protest nu s-a prezentat vreuna) (Foto: AP Photo/Visar Kryeziu)
KOSOVO: peste 150 de biserici şi mănăstiri au fost distruse. SI SE CONTINUA …
Iata ce putem citi la Genocid cultural: NATO a distrus peste 150 de biserici şi mănăstiri în Kosovo:
Ambasadorul Serbiei în Rusia, Slavenko Terzic, a criticat Occidentul pentru faptul că altarele din Kosovo sunt încă distruse.
“Tragedia sârbilor din Kosovo și Metohia se întâmplă sub ochii celor din Europa, SUA, iar întreaga lume este martoră oculară a acestei tragedii. Lumea creștină occidentală tace, vizavi de lăcaşurile distruse, nu numai sârbeşti, ci, totodată, mănăstiri medievale creștine. Suntem martorii unei lipse de solidaritate creștină”, a spus ambasadorul, pentru programul “Biserică și lume”, al canalului Rossija-24 TV.
Potrivit acestuia, Kosovo și Metohija sunt leagănul identităţii sârbe, capitala Bisericii Sârbe, centrul istoric al acesteia – Patriarhia din Pec – fiind încă situat acolo. Au existat mai multe capitale ale regilor sârbi și ale țărilor. Există sute de biserici și de mănăstiri în acest teritoriu.
Terzic a raportat că, de la începutul agresiunii NATO, peste 150 de biserici şi mănăstiri au fost distruse în Kosovo, numind această acţiune un “genocid cultural”.
“Din vara anului 1999, am trecut printr-o mare tragedie în Kosovo, exilarea în masă a sârbilor, eliminarea și uciderea lor. Peste 250.000 de sârbi au fost exilați în acești ani. Ei nu se mai pot întoarce. Casele, averile lor sunt distruse și furate, nu există securitate elementara”, a încheiat acesta, citat de Interfax.
DINTR-ALE LICURICIULUI: Comparatie Ucraina – Serbia, Libia, Siria …
Pentru cei mai noi pe blog, iata cam ce inseamna rebeli in Siria:
Video: Rebel sirian mancand inima unui soldat. PE CINE INARMEAZA „STATELE DEMOCRATE”?
Video – Siria: Un CRESTIN S-A LEPADAT dupa care … L-AU DECAPITAT
Ponta vrea recunoasterea KOSOVO – un stat rezultat din genocidul impotriva poporului sarb ortodox
Preiau articolul: Victor Ponta: Sunt in favoarea recunoasterii rapide a KOSOVO
Premierul Victor Ponta a precizat luni că îl va informa pe preşedintele Traian Băsescu asupra discuţiilor din Comisiile de politică externă pe tema recunoaşterii independenţei provinciei Kosovo, el declarându-se în favoarea unui proces rapid de recunoaştere şi arătând că şeful statului manifestă prudenţă. Această poziţie vine probabil după instrucţiunile primite de la consilierul său, generalul american Wesley Clark, vinovat în opinia unora de crime de război săvârşite în fosta Iugoslavie.
“Am discutat deja cu preşedintele. Am avut o discuţie informală. Îl voi informa asupra a ceea ce s-a discutat în Comisiile de politică externă şi ne coordonăm tot timpul pentru că aici e vorba de trei actori instituţionali – Preşedinţie, Guvern şi Parlament. Este ideal ca poziţiile celor trei instituţii să fie coordonate, chiar dacă eu sunt mai degrabă în favoarea unui proces rapid de recunoaştere, preşedintele e mai prudent decât mine, iar foştii miniştri de Externe au punctele lor de vedere“, a spus Ponta, citat de Mediafax. “Am mai stabilit că nu este subiect tabu, e un subiect despre care trebuie să discutăm (…) Trebuie să fim flexibili şi pragmatici”, a mai spus premierul social-democrat.
Preşedintele Traian Băsescu l-a primit, vineri, la Cotroceni, pe premierul sârb, Ivica Dacic, transmiţându-i “felicitări” pentru găsirea de resurse pentru un acord cu Priştina şi menţionând că înţelege foarte bine “cât este de greu”, însă a fost necesară plierea pe realităţi politice. (more…)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
15 comments