Acord UE: Gospodăriile vor plăti pentru poluarea provocată de utilizarea carburanţilor şi încălzirea cu gaz
După circa 30 de ore de discuţii aprige, negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului UE au ajuns în cursul nopţii la un acord pentru creşterea ambiţiilor şi extinderea câmpului de aplicare a pieţei carbonului, potrivit unui comunicat al PE.
Pentru a-şi acoperi emisiile de CO2, producătorii de electricitate şi industriile energofage (siderurgie, ciment) din UE trebuie în prezent să cumpere „permise de poluare” de pe piaţa europeană a cotelor de emisii (ETS), creată în 2005 şi care se aplică la 40% din emisiile de pe continent. Totalul cotelor create de state au fost reduse de-a lungul timpului pentru a-i determina pe aceşti mari producători să polueze mai puţin.
Reforma propusă în iulie 2021 de Comisia Europeană vizează consolidarea acestui obiectiv pentru a îndeplini ambiţiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Pactul verde al UE.
Potrivit acordului la care s-a ajuns, ritmul de reducere a cotelor propuse se va accelera, urmând să ajungă până în 2030 la o scădere cu 62% faţă de 2005 (faţă de un obiectiv precedent de 43%), ceea ce înseamnă de facto că marile companii industriale vor fi obligate să-şi reducă emisiile cu 62%.
Piaţa carbonului se va extinde progresiv la sectorul maritim, la emisiile zborurilor aeriene intraeuropene (pentru care cotele gratuite alocate în prezent vor fi suprimate) şi din 2028 la siturile de incinerare a deşeurilor, sub rezerva unui studiu favorabil al Bruxellesului.
În contrapartidă la instituirea unei „taxe carbon” la frontiere, UE va renunţa progresiv la cotele de emisii gratuite distribuite până acum industriaşilor europeni pentru a le permite să înfrunte concurenţa extra-europeană.
Cel puţin 48,5% din aceste „drepturi de poluare” gratuite vor fi suprimate până în 2030 şi vor dispărea total până în 2034, un calendar care a făcut obiectul unei dispute aprinse între PE şi Consiliul UE.
Alt punct controversat al reformei este faptul că executivul UE va propune crearea unei a doua pieţe a carbonului (ETS2) pentru încălzirea locuinţelor şi carburanţii rutieri.
Alarmaţi de impactul social al unui astfel de cost suplimentar, eurodeputaţii pledau ca măsura să se aplice iniţial în cazul imobilelor de birouri şi camioanelor grele.
În final s-a stabilit că gospodăriile vor plăti un preţ pentru emisiile de carbon provocate de utilizarea carburanţilor pentru automobile şi încălzirea cu gaz începând din 2027, dar acest preţ va fi plafonat până în 2030. Dacă creşterea accentuată a preţurilor din energie va continua, aplicarea va fi amânată cu un an.
Încasările provenite din această nouă piaţă a carbonului vor alimente un „Fond social pentru climă”, în sumă de 86,7 miliarde de euro, creat pentru a ajuta gospodăriile şi companiile vulnerabile în tranziţia energetică.
Preţurile locuinţelor în Europa ar putea fi în pragul declinului, a avertizat Comitetul European pentru Risc Sistemic / Scăderea, provocată de faptul că mediul economic se deteriorează
Preţurile locuinţelor europene ar putea fi în pragul declinului, deoarece mediul economic se deteriorează şi sectorul imobiliar comercial este în pericol, a avertizat Comitetul European pentru Risc Sistemic (ESRB), transmite Reuters.
Comitetul European pentru Risc Sistemic – organismul care supervizează stabilitatea financiară în Uniunea Europeană – este condus de preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.
“Ciclul real imobiliar în câteva state membre UE ar putea atinge un punct de cotitură”, se arată în raportul ESRB.
“Datele privind tranzacţiile şi studiile realizate în rândul gospodăriilor, care arată o scădere a intenţiilor de a achiziţiona sau de a construi o locuinţă, sugerează că probabilitatea declinului preţurilor în viitorul apropiat sporeşte”, a avertizat Comitetul.
Instituţia susţine că o corecţie pe piaţa imobiliară comercială ar putea provoca pierderi investitorilor, ar spori riscul creditării pentru bănci şi instituţii non-bancare şi ar determina un declin al valorii garanţiilor.
Băncile europene riscă să aibă profiturile afectate semnificativ, dacă preţurile la locuinţe în regiune încep să scadă. Deşi bilanţurile robuste ale băncilor fac ca scăderea preţurilor la locuinţe să nu reprezinte probabil un risc sistemic, nivelul expunerii creditorilor la sectorul imobiliar arată că ele vor fi afectate în privinţa câştigurilor, relevă un recent raport al S&P Global Ratings.
În mod obişnuit, împrumuturile pentru locuinţe reprezintă între 30% şi 50% din totalul creditelor acordate clienţilor de băncile europene, susţine agenţia de evaluare financiară, adăugând că probabil instituţiile trebuie să pună deoparte mai mult numerar pentru potenţiale incapacităţi de plată, în cazul în care condiţiile economice se înrăutăţesc.
“Sporirea riscului de credit în portofoliile de credite ipotecare va duce la o creştere proporţională a provizioanelor băncilor pentru neachitarea împrumuturilor, fiind direct afectate perspectivele lor de câştig”, avertizează S&P.
Comentariile sprijină îngrijorările din raportul prezentat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), în care se arată că băncile din UE au raportat împrumuturi şi avansuri garantate cu proprietăţi imobiliare de peste 4.100 miliarde de euro, aproximativ o treime din toate creditele către gospodării şi firme non-financiare.
În ultimii ani, băncile şi-au sporit “substanţial” expunerea la credite ipotecare şi se observă unele indicii timpurii ale deteriorării calităţii activelor, avertizează EBA.
Băncile din Irlanda şi Ungaria se vor confrunta cu cea mai ridicată pondere a creditelor ipotecare neachitate în cazul unui scenariu economic dificil, avertizează S&P.
Îngrijorare în Germania; scenariul blackout, tot mai credibil: La iarnă, din cauza lipsei de gaz, reţeaua electrică ar putea să cadă
În acelaşi timp, preşedintele federal, Frank-Walter Steinmeier, s-a arătat îngrijorat de o creştere a numărului de persoane care îşi vor pierde locuinţele din cauza creşterii preţurilor.
În Germania, din cauza creşterii vertiginoase a costurilor de trai, persoanele şi familiile sărace care nu îşi mai pot plăti chiria sau întreţinerea şi-ar putea pierde locuinţele, a avertizat, duminică, preşedintele federal, Frank-Walter Steinmeier.
Într-un discurs rostit la Palatul Bellevue, el a cerut o largă colaborare la nivelul societăţii pentru ca oamenii aflaţi în dificultate să nu ajungă în stradă. Afirmaţiile au fost făcute cu prilejul Zilei Persoanelor fără Adăpost, eveniment desfăşurat la reşedinţa oficială a preşedintelui şi la care au luat parte oameni politici, medici, reprezentanţi ai industriei imobiliare şi oameni cândva fără adăpost.
Îngrijorare în Germania: La iarnă, din cauza lipsei de gaz, reţeaua electrică ar putea să cadă
Asociaţia germană a Oraşelor şi Municipalităţilor avertizează, la rândul ei, că Germania ar putea fi lovită de ample întreruperi ale energiei electrice, pe fondul crizei din acest domeniu. Există pericolul unui blackout, o mare pană de curent, a spus directorul asociaţiei, Gerd Landsberg, pentru ziarul Welt am Sonntag.
Un test de stres al reţelei electrice realizat recent de guvernul federal a ajuns la concluzia că, deşi situaţiile de criză în sistemul energetic sunt puţin probabile la iarnă, ele nici nu pot fi complet excluse. Landsberg a avertizat în mod special asupra pericolului unei supraîncărcări a reţelei electrice dacă pică alimentarea cu gaz şi lumea porneşte cele 650.000 de aeroterme vândute în acest an.
Scenarii realiste sunt şi atacurile cibernetice, a mai spus Landsberg, precizând că Germania este insuficient de echipată pentru o atare eventualitate. El a făcut apel la cetăţeni să ia în serios recomandările guvernului federal privind prevenirea dezastrelor şi să aibă apă şi alimente în casă, relatează Rador.
Scenariul blackout, tot mai credibil
În noiembrie 2021, Europa era pusă pe jar după ce Austria a anunțat că se pregăteşte de un posibil blackout: „Ar trebui să avem în casă mâncare pentru cel puţin două săptămâni”.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si articolul din 2021:
Se prabuseste piata imobiliara americana?
Sursa: https://flux24.ro/piata-imobiliara-americana-s-a-prabusit/
Vânzările de locuințe unifamiliale noi au scăzut în SUA în aprilie, deoarece creșterea ratelor dobânzilor ipotecare și creșterea vertiginoasă a prețurilor la locuințe au afectat piața. Vânzările de case noi au scăzut luna trecută cu 16,6% față de cifrele revizuite din martie, potrivit datelor Biroului de Recensământ publicate marți. Vânzările au scăzut cu 26,9% față de aprilie 2021, scrie Politico.
„Scăderea din aprilie a vânzărilor de case noi este un avertisment clar de recesiune”, a declarat Robert Dietz, economist șef al Asociației Naționale a Constructorilor de Case.
Prețul mediu de vânzare al caselor noi vândute luna trecută a fost de 450.600 de dolari, cu 19,6% mai mare decât cu un an mai devreme. Rata medie la un credit ipotecar fix pe 30 de ani a fost de aproximativ 5,3% săptămâna trecută, potrivit Freddie Mac, în creștere de la 3,2% în prima săptămână a lunii ianuarie.
„Combinația dintre prețuri mai mari și rate ale dobânzilor crescute generează o încetinire notabilă a pieței imobiliare”, a spus Dietz. „În timp ce națiunea are nevoie de locuințe suplimentare, vânzările de locuințe sunt în scădere, deoarece înăsprirea politicii monetare continuă să pună presiune în sus asupra ratelor ipotecare, iar întreruperile lanțului de aprovizionare cresc costurile de construcție”.
ASIGURAREA OBLIGATORIE A LOCUINTEI
Citez din articolul Totul despre asigurarea obligatorie a locuinţei:
Prima poliţă de asigurare obligatorie a locuinţelor a fost semnată ieri. Proprietarii sunt obligaţi să-şi asigure casele în termen de şase luni, altfel vor fi amendaţi de primari. Preţul unei poliţe este de 10 euro, respectiv 20 de euro, în funcţie de tipul locuinţei. Despăgubirea se acordă doar pentru pagubele produse de calamităţile naturale.
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), societate comercială constituită prin asocierea a 13 companii de asigurări, a început ieri emiterea poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor. „Inundaţiile din ultima lună a determinat PAID să demareze emiterea primelor poliţe chiar dacă un pachet de modificări legislative este încă în Parlament”, a declarat Angela Toncescu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).
Preţul poliţei: 10 euro sau 20 de euro
Prima poliţă a fost semnată ieri de Mihai Capră, secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţei şi Internelor. Tot de ieri, cei aproximativ 8,3 milioane de proprietari sunt obligaţi să-şi asigure casele în termen de şase luni. În caz contrar, vor fi amendaţi de primari cu sume cuprinse între 100 de lei şi 500 de lei. Preţul unei poliţe este de 10 euro pentru locuinţele de tip B – construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic (35% din total), respectiv 20 de euro pentru casele de tip A – cu structură de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn (65%).
Pentru asistaţii sociali, aproximativ 400.000 de proprietari, primele de asigurare vor fi plătite de administraţii din bugetele locale. Astfel, aproape 6,6 milioane de euro urmează să fie plătite de administraţii asigurătorilor. Societăţile nu vor încheia poliţe pentru proprietarii locuinţelor cu risc seismic ridicat şi nici pentru cei care au fost afectaţi curând de inundaţii. „Proprietarii caselor afectate de inundaţii, dacă îşi încheie astăzi poliţa, nu vor primi despăgubiri. Trebuie să-şi refacă locuinţele aşa cum au fost înainte şi abia apoi vor putea fi asigurate”, a explicat preşedintele CSA.
Despăgubiri de maximum 20.000 de euro
Poliţa are o valabilitate de un an, iar suma asigurată, pe care proprietarul o poate primi în cazul producerii unor daune, este de 10.000 de euro, respectiv 20.000 de euro. Despăgubirile sunt plătite în termen de 10-15 zile de la transmiterea dosarului de daună. Pentru asigurarea unei valori mai mari, asigurătorii recomandă încheierea unei poliţe facultative, care, pe lângă riscul producerilor unor dezastre naturale, acoperă şi alte riscuri – explozie, incendiu, furt, inundaţii produse de spargerea unei conducte şi altele.
„Asigurarea obligatorie acoperă doar o mică parte din valoarea locuinţei, întrucât produsul are o componentă de protecţie socială. Pentru a acoperi întreaga valoare trebuie încheiate poliţe facultative”, a mai spus Toncescu. Asiguratorii au lansat deja mai multe oferte şi estimează că vor vinde prin cross-selling alte 10-15 poliţe facultative la fiecare 100 de poliţe obligatorii.
Proprietarii care deţin o poliţă facultativă sunt obligaţi să încheie asigurarea obligatorie a locuinţei după expirarea perioadei de valabilitate a acesteia, dacă aceasta are loc după 15 ianuarie 2011. Cele 17 companii de asigurări care încheie asigurări facultative ale locuinţelor au peste 3.000 de dosare de daună avizate în urma inundaţiilor din ultima perioadă. Valoarea despăgubirilor se ridică la 10 milioane de euro, iar sumele plătite deja se ridică la 330.000 de euro.
Un milion de contracte
Reprezentanţii PAID estimează că vor încheia în următoarele şase luni un milion de contracte de asigurare obligatorie a locuinţei, cumulând prime de aproximativ 16,5 milioane de euro. Poliţele pot fi încheiate la oricare din cei 13 asigurători din componenţa PAID – Groupama, Astra, Uniqa, Generali, Ardaf, Euroins, Carpatica Asig, Grawe, Credit Europe, ABC Asigurări, Certasig, City Insurance şi Platinum.
Bază de date incompletă
Baza de date a Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) este completată doar în proporţie de 10% din fondul naţional de locuinţe, care cuprinde aproximativ 8,3 milioane de unităţi. Reprezentanţii PAID estimează că aceasta va fi completată în proporţie de 65% în următorul an şi în totalitate până în 2012.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
9 comments