Saccsiv – Weblog

GEORGE ENESCU a fost MASON

Posted in GEORGE ENESCU, MASONERIE, MUZICA by saccsiv on Octombrie 7, 2011

Iata ce aflam din articolul Botoşanii – trei zile gazda unui eveniment masonic de grad zero:  

Vreme de trei zile, masonii cu cele mai înalte grade de perfecţie din întreaga ţară s-au întrunit la Botoşani pentru a participa la desfăşurarea ediţiei a III-a a Simpozionului naţional de istorie masonică cu tematica „Istoria artelor şi literaturii masonice româneşti”.
Evenimentul a debutat vineri seară, la templul masonic, Orientul Botoşani, unde un cvartet al Filarmonicii de stat a susţinut un concert de muzică, creaţii ale muzicienilor masoni, ştiut fiind faptul că toţi marii muzicieni ai Europei au făcut parte din Masonerie, inclusiv marele nostru muzician George Enescu. Audienţa formată din masoni veniţi din aproape toate judeţele ţării s-a arătat deosebit de încântată de prestaţia muzicală a ieşenilor. Concertul a fost urmat de o agapă frăţească, ocazie cu care participanţii şi invitaţii la simpozion au făcut cunoştinţă cu bucătăria Popasului „Cucorăni”, rămânând uimiţi de calitatea şi originalitatea bucatelor servite, dar mai ales de preţul lor scăzut.
(more…)

MUGUR VASILIU: „Suntem prea aproape de noi însine si prea departe de Dumnezeu”. Si ceva despre festivalul masonului George Enescu, care a costat enorm, din banii nostri, spre desfatarea zidarilor …

Posted in GEORGE ENESCU, MISA, MUGUR VASILIU by saccsiv on Octombrie 6, 2011

   Preiau integral articolul fratelui Mugur Vasiliu:

Suntem prea aproape de noi înşine şi prea departe de Dumnezeu

Schimbările majore, care se petrec într-adevăr, nu sunt tot una cu discursurile sau cu festivităţile, şi nu sunt determinate nici de focurile de artificii sau de mitralieră – care crează un “eveniment unic”, o “schimbare sigură” sau o “revoluţie spontană” populară. Schimbările esenţiale sunt inodore, incolore şi insipide – aşa cum învăţam la şcoală, despre apă. Fie că e vorba despre schimbări care se petrec în mod firesc, ca rezultat al raportului normal dintre istorie şi iconomia dumnezeiască, fie că e vorba de schimbări provocate de practicarea unui raport inventat de mintea omenească şi, tocmai de aceea şi aberant, între aceşti doi poli. Noi luăm act sau vedem doar consecinţele schimbării, adică o vedem când totul e prea târziu, când procesul a fost consumat. Tot atunci se şi afirmă „oficial” schimbarea – cu care, de altfel, lumea deja a început să se obişnuiască. Dar, simultan cu imaginea schimbării – tehnic vorbind – se lansează zvonul (un fel de vietate care contaminează sufletele cu neîncredere şi minţile cu teamă, prin simpla atingere a timpanului). Zvonul este lăsat să facă o frumoasă carieră de zvon ce este – adică o minciună cu totul şi cu totul specială. Zvonul este o interfaţă de o mare utilitate pentru falsa schimbare – e un fel de obosire a vânatului. Falsa schimbare înseamnă schimbarea artificială, produsă nefiresc, neorganic.
(more…)