Erupție vulcanică uriașă în Peninsula Kamceatka din estul Rusiei. Coloana de fum s-a ridicat la 20 de kilometri în aer
Unul dintre cei mai mari vulcani din estul Rusiei a erupt în această dimineaţă. Erupţia a produs o coloană de fum, înaltă de 15-20 kilometri, iar o echipă de cercetători a fost surprinsă de fumul dens, în timp ce studia activitatea vulcanului. Traficul aerian a fost afectat şi el. Avioanele comerciale au fost deviate spre alte trasee, iar unele zboruri chiar anulate. Cenușa produsă de erupţie a fost împrăştiată pe o rază de 500 de kilometri. În doar patru ore, stratul a ajuns la aproximativ 10 centimetri în cel mai apropiat sat. Autoritățile locale au închis școlile și le-au impus oamenilor aflaţi în apropierea vulcanului să rămână în case. Vulcanul a avut aproximativ 60 de erupții de amploare în ultimii 10.000 de ani, ultima erupție majoră fiind în 2007.
Mai multe sate au fost acoperite cu cenușă și traseele aeriene au fost modificate în urma erupției unui vulcan din Peninsula Kamceatka, în estul Rusiei.
Unul dintre cei mai activi vulcani din Rusia a erupt marți în peninsula Kamceatka din estul îndepărtat, formând un nor uriaș de cenușă. În localitățile din zonă stratul de cenușă are peste 8,5 centimetri. De asemenea, autoritățile au emis o avertizare pentru aviatorii care trebuie să ocolească zona afectată.
Vulcanul Shiveluch a erupt imediat după miezul nopții, iar norul de cenușă s-a extins pe o suprafață de peste 100.000 de kilometri pătrați, potrivit Reuters. Lava a topit zăpada, a distrus vegetație și se îndreaptă către o autostradă.
Unele școli din peninsula aflată la aproximativ 6.800 km est de Moscova, au fost închise, iar rezidenții au fost sfătuiți să nu plece de acasă.
Aproximativ 300.000 de oameni trăiesc în Peninsula Kamceatka din Oceanul Pacific, la nord-est de Japonia. Vulcanul Shiveluch a erupt de cel puțin 60 în ultimii 10.000 de ani. Ultima mare erupție a avut loc în 2007.
Comentariu saccsiv:
„Sigur” 10 000 de ani…
Video: Eruptia vulcanului Ebeko din Insulele Kurile (Rusia)
Vulcanul Ebeko a erupt pentru prima oară în ultimii 10 ani și a aruncat o coloană de cenușă de peste doi kilometri înălțime.
Potrivit specialiștilor, în regiune a fost stabilit un cod portocaliu de pericol, însă doar pentru spațiul aerian.
Seismologii spun că, deocamdată, nu se poate vorbi de riscuri pentru localitățile din apropiere.
Așadar, cel mai probabil, și alți turiști se vor putea bucura în următoarele zile de imaginile inedite oferite de vulcanul cu o înălțime de peste 1.100 de metri.
Erupția vulcanului Kilauea din Hawaii a reînceput
- Vulcanul Kilauea din Hawaii a reintrat joi în erupţie.
- Nivelul de alertă pentru vulcanul Kilauea a fost ridicat la gradul ,,roşu” .
- Erupția are loc la mai puțin de o lună după ce a încetat să mai elibereze lavă.
Vulcanul Kilauea din Hawaii a reintrat joi în erupţie, a anunţat Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS), scrie Reuters.
Nivelul de alertă pentru vulcanul Kilauea a fost ridicat la gradul ,,roşu” după evaluarea erupţiei şi a pericolelor asociate, se precizează în anunţ.
Ce este vulcanul Kilauea
Vârful Kilauea se află în interiorul Parcului Național al Vulcanilor din Hawaii. Parcul este situat pe insula Hawaii, cunoscută sub numele de ,,Insula Mare” , care este cea mai mare dintre insulele Hawaii.
Kilauea este unul dintre cei mai activi vulcani din lume. Când a erupt ultima dată în septembrie 2021, a continuat să scuipe lavă timp de 16 luni.
Timp de aproximativ două săptămâni, începând de la sfârșitul lunii noiembrie, lava a ieșit cu repeziciune atât din Kilauea, cât și din vulcanul vecin Mauna Loa, deoarece și acesta din urmă a erupt, înainte ca ambii vulcani să înceteze să mai scuipe rocă topită fierbinte aproximativ în același timp.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
In 2022 au avut loc peste 100 de eruptii vulcanice
In 2022 au avut loc peste 100 de eruptii vulcanice
Anul acesta au avut loc peste 100 de erupții ale vulcanilor din întreaga lume. Din Islanda până în Indonezia sau Guatemala, anul 2022 a adus un adevărat spectacol de aburi, cenușă și lavă.
A fost un an încărcat pentru vulcanii din întreaga lume
A fost un an încărcat pentru vulcanii din întreaga lume. A început în forță cu o explozie în Tonga , unde erupția a proiectat milioane de tone de vapori de apă la mare înălțime în atmosferă.
Profesor de vulcanologie la Universitatea din Cambridge: „Această erupție a fost a unui vulcan subacvatic, ceea ce a generat un tsunami violent, care s-a dovedit a fi deosebit pentru impactul atmosferic. Așadar, a fost o explozie foarte puternică, care a aruncat în atmosferă o coloană de cenușă, o mulțime de gaze și, în special, o mare cantitate de vapori de apă. Cred că este pentru prima dată când sateliții au înregistrat materiale vulcanice la peste 50 de kilometri în atmosferă, iar cantitatea de apă care a fost proiectată este semnificativă.”
O altă erupție spectaculoasă a fost a unui vulcan din Islanda
O altă erupție spectaculoasă care, deși a atras mai puțin atenția presei în 2022, a fost a unui vulcan din Islanda. Acesta nu a mai erupt din secolul al XIII-lea și a devenit imediat o adevărată atracție turistică. Erupția, produsă la aproximativ 40 de kilometri de capitala Reykjavik, nu a reprezentat o amenințare pentru populația orașului.
Clive Oppenheimer, vulcanolog: „Unul dintre aspectele foarte interesante ale erupției este că, atunci când a început, anul trecut, a ajuns la un rezervor de magmă foarte, foarte adânc, la baza scoarței terestre, la o adâncime de aproximativ 15 kilometri. Așadar, majoritatea erupțiilor vulcanice pe care le vedem provin din zone de rocă topită aflate la o adâncime de cinci până la șapte kilometri, dar aceasta a atins cu adevărat o sursă foarte adâncă, iar prin studii ale rocilor s-a descoperit că, pe parcursul a două săptămâni, cât a durat erupția, aceasta a ajuns la o adâncime și mai mare, într-un strat al Pământului cunoscut sub numele de mantaua. Acest lucru a fost observat foarte rar până acum.”
Etna, cel mai înalt și activ vulcan din Europa, a erupt în luna februarie
Etna, cel mai înalt și activ vulcan din Europa, a erupt în luna februarie, iluminând cerul din sudul Italiei prin explozii și scurgeri de lavă. Erupția vulcanului a propulsat în atmosferă o coloană de fum înaltă de opt kilometri.
Clive Oppenheimer, vulcanolog: „Astfel, a fost folosită o serie de senzori acustici care ascultau vârful muntelui Etna, pe insula Sicilia. S-a detectat un semnal extraordinar, care sună ca și cum cineva ar cânta la orgă și un fel de glissando (n.r. – fragment melodic), deoarece aceste note se ridică înainte de erupție. S-a reușit chiar modelarea frecvențelor sunetului pentru a afla cât de adânc se află magma și pentru a putea calcula ascensiunea acesteia la suprafață.”
Ni se spune ca vom avea o iarna grea din cauza eruptiei vulcanului Hunga Tonga din 15 ianuarie
Răcirea stratosferei din emisfera sudică, la un nivel-record, nemaiînregistrat vreodată de sateliții moderni, poate avea consecințe severe pentru iarna care vine în Europa și America de Nord. De vină este erupția din ianuarie a unui vulcan submarin.
Norii și stratosfera
Toți norii (și ceea ce numim noi „vreme”) se află în stratul cel mai de jos al atmosferei, troposfera, de la altitudini de până la 8 km deasupra polilor și de până la 14-16 km peste tropice.
Deasupra este un strat mult mai înalt, stratosfera, care are cam 30 de kilometri și este foarte uscat. Stratul de ozon se află peste stratosferă. Sunt straturi atmosferice care pot însă avea influențe majore asupra condițiilor meteorologice din troposferă, mai ales asupra vortexului polar.
Vortexul polar este practic un ciclon foarte mare, care înconjoară polul nord în timpul iernii din emisfera nordică. Când vortexul este puternic, ține practic închis în zona polară aerul cel mai rece, dar când slăbește îi permite să coboare spre latitudini mai sudice, aducând iernile cele mai grele.
Norul din vapori de apă
Coloana vulcanică a atins altitudini foarte mari, având un vârf în mezosferă, stratul de peste stratosferă. După aceea, norul vulcanic a persistat în stratosfera medie și superioară, în conjurând întrega emisferă sudică. În nor se află multe particule diferite, dar cele mai importante sunt vaporii de apă.
Ca și sulfurile, vaporii de apă au un efect de răcire, dar nu la suprafață. De fapt, răcesc stratosfera. Ei resping radiația solară, dar și mențin căldura dedesubt, încălzind astfel suprafața.
După erupția lui Hunga Tonga s-a calculat că a crescut cantitatea de apă de la 1.500 la peste 1.700 teragrame (1 Tg = 1 milion de tone), adică cu peste 10% din tot conținutul de vapori de apă din stratosferă. O creștere mare penru un singur eveniment.
Norul din vapori de apă persistă și în prezent în stratosfera sudică. El a trecut și ecuatorul, având vârfuri care au ajuns până în Florida și sudul Statelor Unite.
Analize și prognoze
Efectul de răcire din stratosfera sudică a fost observat în luna mai, centura celor mai puternice anomalii termice fiind situată în jurul latitudinii 30S.
În iulie anomaliile au devenit și mai puternice, cu 10 grade sub normal. Iar în octombrie, temperaturile mai reci domneau peste majoritatea emisferei sudice, efectul cel mai puternic al norului din vapori de apă fiind între latitudinile 30S și 65S.
Iar răcirea va continua cât timp va persista norul în stratosferă. Nu doar temperaturile, ci și presiunea este mai scăzută în zonele în care sunt prezente anomaliile termice.
Pentru a avea o indicație privind impactul asupra vremii de pe glob, în special despre iarna 2022/23, a fost urmărit indexul temperaturilor din stratosfera de peste latitudinile mijlocii ale emisferei sudice începând din anul 1980.
Alăturat celui cu temperaturile și presiunile din iernile emisferei nordice, oferă o corelație liniară și o comparație a parametrilor, care dezvăluie o potențială asociere.
Este de notat că o corelație nu înseamnă în mod necesar cauză și efect, întrucât un factor ascuns poate avea aceleași consecințe asupra anomaliilor de presiune. Sunt necesare noi cercetări pentru confirmarea rezultatului meteorologic al răcirii stratosferice.
Dar datele pot confirma o corelație între răcirea stratosferică și vremea de iarnă.
Se observă că răcirea din stratosfera emisferei sudice este asociată cu un model NAO negativ de presiune. NAO vine de la North Atlantic Oscillation și descrie modelul de presiune de peste Atlanticul de nord și Europa.
Model NAO negativ înseamnă presiuni ridicate peste Atlanticul de nord și Groenlanda și presiuni mai scăzute la sud. Iar sezoanele de iarnă care au urmat după răciri anormale din stratosfera sudică oferă exemple de model NAO negativ. Sunt date statistice care nu indică și că răcirile sunt cauzele modelelor.
Dar datele din aceiași ani arată că presiunile din emisfera nordică au generat o circulație mai slabă a vortexului polar. Ca urmare, aerul rece polar a putut coborî peste regiunile Europei și Americii de Nord. Și cantitățile de zăpadă căzută peste acele regiuni au fost mai mari în acei ani.
Iar în acest an, erupția din ianuarie a lui Hunga Tunga a injectat atâta apă în stratosferă, că a provocat o răcire semnificativă a acesteia, care va continua în următoarea perioadă.
Așa că iarna ce vine în emisfera nordică va fi un uriaș „test de laborator”, dar în condiții reale, pentru a trage noi concluzii privind potențialele evoluții meteo globale. foto: Dreamstime
Sursa: Severe Weather Europe
Video: Etna erupe din nou
Pe parcursul unei perioade de 6 luni, in 2021, acesta a erupt atat de mult material vulcanic, incat inaltimea sa a crescut cu aproximativ 30 de metri.
Cititi va rog si:
Daca Pamantul e Plat, atunci cum au ajuns de la vulcanul Tonga la Sibiu doua unde de soc din doua directii?
Dupa cum stiti, în Pacificul de Sud a avut loc o erupție violentă a unui vulcan subacvatic.
În Sibiu, prima undă de șoc a ajuns la ora 21:34, 15 ianuarie, iar a doua undă la ora 02:42 am, 16 ianuarie”, descriu reprezentanții aerliber.ro, singura platformă independentă pentru măsurarea calității aerului din Sibiu.
Aceștia explică și de ce unda de șoc a fost măsurată de două ori. ”De ce două unde? Pentru că prima undă a venit pe direcție sud-est, pe care distanța de la noi până în Tonga este de cca. 15.000 km, iar a doua a venit din sud-vest, pe care distanța până în Tonga este de peste 20.000 km”
Cititi va rog mai multe la:
Erupția vulcanului din Pacific, măsurată de la Sibiu: ”prima undă de șoc a ajuns la ora 21:34”
Aici se afla Tonga fata de Australia:
Si cam asa ar arata harta lumii conform teoriei Pamantului Plat (cam la fel cu emblema ONU):
Daca Pamantul e Plat, atunci cum au ajuns de la vulcanul Tonga la Sibiu doua unde de soc din doua directii?
Erupția vulcanului din Pacific, măsurată de la Sibiu: ”prima undă de șoc a ajuns la ora 21:34”
Cea de-a doua erupție a unui vulcan subacvatic din statul insular Tonga a generat o undă de șoc atât de puternică încât a fost măsurată și la Sibiu. De două ori.
Cea de-a doua erupție a vulcanului produsă în cursul zilei de sâmbătă și surprinsă inclusiv din spațiu, a generat o undă de șoc care s-a propagat pe întregul glob. ”Calculele arată că unda a parcurs întregul glob cu o viteză de aproximativ 1.100km/h. La peste 17.000 km, Europa a fost atinsă mai târziu, după 15 ore. Unda a fost percepută prin variații destul de importante ale presiunii atmosferice: aproximativ 2-3 milibari și a durat preț de aproximativ două ore. În Sibiu, prima undă de șoc a ajuns la ora 21:34, 15 ianuarie, iar a doua undă la ora 02:42 am, 16 ianuarie”, descriu reprezentanții aerliber.ro, singura platformă independentă pentru măsurarea calității aerului din Sibiu.
Aceștia explică și de ce unda de șoc a fost măsurată de două ori. ”De ce două unde? Pentru că prima undă a venit pe direcție sud-est, pe care distanța de la noi până în Tonga este de cca. 15.000 km, iar a doua a venit din sud-vest, pe care distanța până în Tonga este de peste 20.000 km”, mai arată cei de la aerliber.ro pe pagina lor de Facebook.
Erupţia de sâmbătă a vulcanului subacvatic Hunga Tonga-Hunga Ha’apai, aflat la 65 de kilometri nord de capitala Tonga, Nuku’alofadin, a fost una dintre cele mai puternice din lume din ultimele decenii şi a fost auzită până în Alaska, relatează Agepres. Erupția a declanşat un tsunami care a inundat coastele Oceanului Pacific, din Japonia până în SUA şi trecând prin Peru, unde a provocat moartea a două persoane luate de ape pe o plajă. Cenuşa şi ploaia acidă au afectate mare parte din zona Pacificului.
Sursa foto: Sunday Times
Erupție uriașă a vulcanului Semeru din Indonezia. 13 persoane au murit și 57 au fost rănite
Cel puțin 13 persoane au murit și 57 au fost rănite după erupția vulcanului Semeru de pe insula indoneziană Java. Foto: Profimedia
ACTUALIZARE ORA 07:15 (5 decembrie). Bilanţul erupţiei vulcanului Semeru din Indonezia a crescut de la unu la 13 morţi, a raportat duminică agenţia de gestionare a dezastrelor, în timp ce echipele de salvare continuă să cerceteze zona, notează AFP.
„Bilanţul este acum de 13 morţi. Salvatorii au găsit mai multe corpuri”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al agenţiei, Abdul Muhari, precizând că 10 persoane surprinse de erupţia de sâmbătă au fost găsite în viaţă în zona situată în estul Insulei Java.
Satul Lumajang a fost acoperit cu un strat gros de lavă rece şi cenuşă, potrivit corespondenţilor AFP, iar locuitorii din mai multe de sate au fost nevoiţi să meargă în adăposturi şi moschei pentru a-şi petrece noaptea.
Cel puţin 57 de persoane au fost rănite în erupţie, dintre care 41 cu arsuri, a anunţat agenţia de gestionare a dezastrelor într-un comunicat, conform Agerpres.
Imagini ale Agenţiei de meteorologie şi geofizică din Indonezia au arătat cenuşă căzând în Oceanul Indian.
Ultima erupţie majoră a vulcanului Semeru a avut loc în decembrie 2020. Atunci, mii de persoane au fost nevoite să fugă şi sate întregi au fost acoperite cu cenuşă.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
4 comments