96 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania
Izgonirea bolşevicilor din fosta Basarabie ţaristă de către Arata Română, urmată de Proclamarea Unirii acestei provincii cu Patria Mamă România (27 martie 1918), de rînd cu Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia (1 decembrie 1918) şi cruntul război româno-ungar de la 1919, toate acţiuni ferme, justificate de către diplomaţia română în occident i-au făcut pe delegații Franței, Imperiului Britanic, Italiei și Japoniei să semneze la 28 octombrie 1920, Tratatul de la Paris, unde se recunoștea unirea Basarabiei cu România, iar la 4 iunie 1920, Tratatul de la Trianon, care recunoştea alipirea Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului la România. Sovieticii niciodată nu au semnat Tratatul de la Paris chiar dacă a mimat ulterior unele negocieri în această privinţă cu România.
Cititi va rog mai multe la:
27 martie 1918 – 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România
Rusia ar putea construi o baza militara in Transnistria pentru a proteja regiunea de “PERICOLUL ROMANESC”
Citez integral articolul In Transnistria ar putea aparea o baza militara rusa pentru a proteja regiunea de “PERICOLUL ROMANESC”
Tiraspolul vrea să înlocuiască misiunea de pacificare de pe Nistru cu o nouă bază militară rusească, căutând astfel să se pună la adăpost de “pericolul românesc”, scrie cotidianul moscovit Nezavisimaia Gazeta, citând surse apropiate liderului transnistrean Evgheni Şevciuk, potrivit cărora această perspectivă a fost discutată în timpul vizitei efectuate recent în regiune de către ministrul rus adjunct al afacerilor externe, Grigori Karasin.
Deschiderea unei noi baze militare ruseşti ar ajuta Tiraspolul să facă faţă pericolului românesc ce creşte odată cu revenirea preşedintelui suspendat, Traian Băsescu în fotoliul prezidenţial, consideră ministru transnistrean al apărării, Vladislav Finaghin.
“Acest pericol a devenit o realitate după aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană. Iar în ultima perioadă acesta s-a amplificat, la fel ca apelurile de unire a Republicii Moldova cu România. În contextul în care o serie de lideri de la Chişinău sunt cetăţeni români, aceste apeluri nu par zadarnice. Mai ales că unirea, şi încă împreună cu Transnistria, constituie scopul preşedintelui Băsescu”, a explicat Finaghin. “Înţelegând seriozitatea situaţiei, facem tot posibilul ca prezenţa trupelor de pacificare să crească”, a adăugat el.
Potrivit surselor apropiate liderului transnistrean, Tiraspolul a propus Rusiei să-şi desfăşoare o bază militară în autoproclamata republică şi să folosească aerodromul fostei armate a 14-a. În schimb, autorităţile regiunii cer Rusiei sprijin financiar pentru crearea unui sistem puternic de securitate. Anterior, perpectivele unei baze militare ruseşti în Transnistria au fost discutate de Şevciuk şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin. (more…)
Germania si Rusia vor federalizarea Basarabiei, ca sa impiedice unirea cu Romania?
Citez integral articolul Vor să creeze o republică federativă, care să includă Republica Moldova, dar şi teritorii din România şi Ucraina
După negocierile confidenţiale în problema transnistreană din Bavaria şi anunţul sec al premierului Vlad Filat că Angela Merkel va veni în Moldova, politicienii, analiştii şi jurnaliştii de la Chişinău sunt tot mai alarmaţi de existenţa unui posibil plan de federalizare a Republicii Moldova.
Tonul a fost dat de portalul Romanian Global News, care a scris că oficialii germani şi ruşi ar face presiuni pentru federalizarea Republicii Moldova şi eliminarea în acest fel a „pericolului” reunirii Republicii Moldova cu România. Potrivit sursei, la întâlnirea de săptămâna trecută, din Germania, dintre premierul Vlad Filat şi liderul separatist Evgheni Şevciuk a fost invocată inclusiv Găgăuzia, care ar putea fi parte a procesului de federalizare.
Subiectul a fost dezvoltat de presa rusă, care susţine că Germania ar fi gata să finanţeze acest plan. „Ambiţiile politice ale Germaniei se extind deja în afara zonei euro, iar Transnistria poate fi un teren de antrenament pentru iniţiativa ruso-germană de securizare a Europei. E de presupus că Moscova şi Berlinul şi-au împărţit deja atribuţiile: ruşii vor asigura partea politică a tranzacţiei, bazându-se pe orientarea pro-moscovită a Tiraspolului, iar germanii sunt dispuşi să finanţeze atât procesul de federalizare a Moldovei, cât şi faza postoperaţională prin investiţii masive”, se arată într-un comentariu publicat de ziarul „Komsomolskaia Pravda”.
În acelaşi context, publicaţia „Moskovskii Komsomolets” scrie că federalizarea este un mijloc de a menţine Moldova în sfera de influenţă a Rusiei. „Pentru a nu admite apropierea Moldovei de România, aceasta trebuie să-şi păstreze statutul de neutralitate, să nu adere la NATO şi să se unească cu Transnistria în condiţii dure – să nu poată face niciun pas fără acordul Tiraspolului”, scrie ziarul citat. (more…)
22 iunie 1941. Ion Antonescu: “Ostasi, Va ordon: treceti Prutul!”
Citez din articolul Au trecut 70 de ani: “Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul!” VIDEO:
“Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit si miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi”.
“Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre (…) Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori. Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbânda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!” – Mareşalul Ion Antonescu, 22 iunie 1941. România intra atunci în războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub criminala ocupaţie a Uniunii Sovietice.
România pleca la război pentru provinciile sale răpite printr-un diktat ce retrasa zonele de influenţă ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice, în urma Pactului Ribentropp – Molotov semnat la 23 august 1939. România pierduse în acelaşi an 1940, pe lângă Basarabia şi Bucovina şi Transilvania de Nord, cât şi două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor.La cea din urmă avusese loc un transfer de populaţie între România şi Bulgaria.
Bătălia pentru Basarabia şi Bucovina de Nord a impus şi pierderi în vieţi omeneşti, răniţi şi dispăruţi. Patru sute de mii de militari români au fost concentraţi pentru operaţiunile militare alături de Axă. La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc fusese eliberat. Populaţia românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea şi a oferit momente de fraternitate deosebite. Până la acest punct atât Conducătorul statului, general Ion Antonescu, cât şi mare parte a politicienilor români căzuseră de acord că eliberarea trecea drept obiectiv al politicii naţionale, transmite Radio România Actualităţi. Contribuţia românească la campania din Est a fost deosebită prin materialul de război pus în dispozitiv de luptă, cât şi prin dimensiunea jerfei umane. România şi-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticenţelor ori a cursului conflictului, indiferent de starea tehnică a armatelor sale şi a erorilor strategice comise de germani.
(more…)
BASARABIA: De la imperiul tarist la cel bolsevic, iar acum spre Europa sodomizata …
Iata doua articole preluate de pe blogul fratelui Apologeticum:
In urma semnarii tratatului de pace de la Bucuresti (16/28 mai 1812), Imperiul rus anexeaza paminturile de la est de Prut ale Moldovei, numite ulterior (1813) Basarabia.
Termenul de Basarabia , desemna Bugeacul, zona restrinsa de la nordul gurilor Dunarii, care se afla sub dominatia otomana. Ulterior a fost extins la intreg teritoriul cuprins intre Nistru si Prut.
Din momentul anexarii si pe parcursul deceniilor secolului al XIX-lea tarismul a urmarit doua scopuri principale in politica sa in Basarabia. Un scop presupunea integrarea cit mai rapida a provinciei in structurile social-politice ale imperiului, lichidarea specificului national local si rusificarea populatiei autohtone. Cel de-al doilea scop tinea de interesele geopolitice si strategice ale Tarismului in Sud-Estul Europei. El presupunea cultivarea unei imagini atractive a modelului rusesc de buna guvernare in ochii poparelor balcanice. Aceste doua scopuri se aflau in permanenta contradictie. In primele doua decenii dupa anexare s-a acordat preferinta celui de-al doilea scop, nefiind neglijat nici primul, care va deveni dominant incepind cu sfirsitul anilor 20 ai secolului al XIX-lea.
Politica tarismului s-a manifestat in organizarea politica-administrativa, in relatiile social-economica si viata national-culturala.
In zilele noastre, Basarabia este supusa unui proces amplu de europenizare, incluzand etape de sodomizare si islamizare. Ca si in cazul Romaniei, teritoriul romanesc de la est de Prut este fortat sa accepte (farade)legile evreopene, fiind amenintata cu intreruperea trativelor de aderare la UE. Noi deja ne-am lamurit cum sta treaba in UE si cate neajunsuri ne-a adus aceasta blestemata de aderare. Credem si vrem ca fratii nostri sa nu treaca prin asa ceva si prin urmare sa se opuna aderarii la UE. Insa nici pe mana bolsevicilor nu trebuie sa ramana. Solutia ar fi UNIREA cea mult asteptata a celor doua teritorii romanesti si renuntarea la UE a statului nou format.
Asa sa ne ajute bunul Dumnezeu!
(more…)
Moldova sovietica: Biserici transformate in muzeu al ateismului sau planetarium. Cum i-a pedepsit Dumnezeu pe cei mai inversunati prigonitori
Citez din articolul Culmea comunismului la Chişinău: o biserică a fost transformată în muzeu al ateismului:
„Dosar nr.114. Clădirea – Capela «Sf. Teodor Tiron» trece de la balanţa Comitetului executiv la balanţa Ministerului Culturii, pentru a fi transformată în muzeu al ateismului – 26 august 1980”.
După voinţa mai-marilor vremii, pe pereţii fostului lăcaş din centrul Chişinăului aveau să fie expuse materiale de propagandă care să le scoată cu totul din cap basarabenilor ideea de Dumnezeu. Li se spunea, de exemplu, că la sfinţirea agheasmei se foloseşte aur, că religia e opiumul popoarelor, că preoţii duc vieţi desfrânate. „Predici” obişnuite pentru acea vreme, însă cu o valoare care se dorea sporită de cadrul în care erau aşezate.
„Erau standuri cu materiale băgate în pereţi cu metale zdravene, de parcă aşteptau să treacă tancurile prin biserică”, îşi aminteşte părintele Ioan Ciuntu, actualul paroh al Catedralei „Sfântul Teodor Tiron şi Sfânta Teodora de la Sihla” din Chişinău.
La 26 august 1980, când dosarul numărul 114 primea semnături şi ştampile, comunismul încă visa la veşnicie. Bisericile ocolite de buldozerele sovietice serveau, cel mult, ca dovezi ale unei epoci de piatră a omenirii, ale unor obiceiuri care trebuiau repede stârpite.
(more…)
28 iunie 1940: Ciuma bolsevica rapeste Basarabia
22 iunie 1941. Ion Antonescu: “Ostasi, Va ordon: treceti Prutul!”
Citez din articolul Au trecut 70 de ani: “Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul!” VIDEO:
“Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit si miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi”.
“Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre (…) Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori. Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbânda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!” – Mareşalul Ion Antonescu, 22 iunie 1941. România intra atunci în războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub criminala ocupaţie a Uniunii Sovietice.
România pleca la război pentru provinciile sale răpite printr-un diktat ce retrasa zonele de influenţă ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice, în urma Pactului Ribentropp – Molotov semnat la 23 august 1939. România pierduse în acelaşi an 1940, pe lângă Basarabia şi Bucovina şi Transilvania de Nord, cât şi două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor.La cea din urmă avusese loc un transfer de populaţie între România şi Bulgaria.
Bătălia pentru Basarabia şi Bucovina de Nord a impus şi pierderi în vieţi omeneşti, răniţi şi dispăruţi. Patru sute de mii de militari români au fost concentraţi pentru operaţiunile militare alături de Axă. La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc fusese eliberat. Populaţia românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea şi a oferit momente de fraternitate deosebite. Până la acest punct atât Conducătorul statului, general Ion Antonescu, cât şi mare parte a politicienilor români căzuseră de acord că eliberarea trecea drept obiectiv al politicii naţionale, transmite Radio România Actualităţi. Contribuţia românească la campania din Est a fost deosebită prin materialul de război pus în dispozitiv de luptă, cât şi prin dimensiunea jerfei umane. România şi-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticenţelor ori a cursului conflictului, indiferent de starea tehnică a armatelor sale şi a erorilor strategice comise de germani.
(more…)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
7 comments