GASELNITA: INCALZIREA GLOBALA ar putea duce … la o racire dramatica si Pamantul ar putea intra rapid intr-o era glaciara
Citez din articolul Earth could plunge into sudden ice age:
Expertii spun: „Marele inghet” de acum 12.800 ani s-a petrecut in luni de zile.
Filmul „The Day After Tomorrow” a fost un foarte bun film de fictiune cand a aparut in 2004, dar acum cercetatorii gasesc adevaruri de speriat legate de posibilitatile de schimbare brusca a temperaturii.
In filmul, „The Day After Tomorrow„, lumea este acoperita de gheata in timp de doar cateva saptamani. Cercetatorii sugeraza acum ca un eveniment similar s-ar fi putut intampla in trecut.
Privind in viitor, nu exista nici un motiv pentru care acest fel de inghet nu s-ar putea produce din nou – si intr-un mod ironic ar putea fi grabit daca schimbari curente ale climei forteaza topirea imediata a ghetii din Groenlanda, spun cercetatorii.
Incepand de acum aproximativ 12.800 de ani, emisfera nordica a fost cuprinsa de un frig care a tinut cam 1.300 de ani. Cunoscuta cercetatorilor ca perioada Dryas Tinara si poreclita „Marele Inghet„, probe geologice sugereaza ca s-a petrecut cand o mare cantitate de apa dulce – un volum mai mare decat toate apele Lacurilor Americii de Nord impreuna – s-a varsat in Atlantic si Oceanele Arctice.
Acest influx brusc a fost provocat in momentul in care Lacului glaciar Agassiz din America de Nord i-au cedat barierele. A schimbat circulatia curentului de apa calda din nordul Atlanticului, aducand la o oprire a „bandei de convexie”. Fara aceasta influenta calda, dovezile arata ca temperaturile din emisfera nordica au scazut drastic.
Nici un timp de reactie
Dovezi anterioare din monstre de gheata din Groenlanda au sugerat ca aceasta „modificare drastica” in clima s-a produs in timpul unei decade sau aproximativ.
Acum cercetatorii spun ca in mod surprinzator s-ar fi putut intampla in cursul a cateva luni, a unui an sau doi cel mult.
„Ca sistemul vremii poate sa se porneasca si sa se opreasca asa de rapid este ceva foarte important„. A spus cercetatorul sistemului pamantului Henry Mullins de la Universitatea Syracuse, care nu a luat parte in aceasta cercetare. „Odata ce punctul maxim este atins nu mai exista nici o posibilitate a oamenilor de a reactiona.”
Pentru doi ani, biochimistul izotopilor William Patterson de la Univesitatea Saskatchewan din Canada si colegii sai au investigat un nucleu de noroi – un tub de noroi sedimentat – luat din vechiul lac Lough Monreach din Irlanda. Deoarece sedimentul era depozitat incet in timp, fiecare strat din acest tub reprezinta efectiv o mica imagine a istoriei, cu felii de doar jumatate de milimetru grosime prezentand una pina la trei luni.
„Practic, am calatorit in vestul Irlandei cautand conditiile potrivite – sedimente, vegetatie si lac – pentru a obtine cea mai completa inregistrare a climatului„, a explicat Patterson.
Detaliile
Uitandu-se la izotopii carbonului din fiecare felie de sediment cercetatorii au putut deduce cat de productiv era lacul. Cand plantele cresc in lac, ei prefera datarea cu carbon-12 ca sa evidentieze resturile organice – adica, atomi de carbon care au 12 protoni si neutroni in total in nucleu. Acest lucru lasa lacul cu mai multi izotopi de carbon-13. In acelasi timp, izotopii oxigenului dau o imagine a temperaturii – cand animale sau plante produc carbonat de calciu, ratia de izotopi oxigen-16 si oxigen-18 din probe sunt legate de temperatura.
La inceputul perioadei glaciare Younger Dryas, Patterson si colegii sai au descoperit ca temperaturile si productivitatea lacului au scazut in timp de doar cativa ani.
„Ar fi ca si cum am lua Irlanda astazi si am muta-o sus la Cercul Arctic, creand conditii de gheata intr-o perioada foarte scurta de timp„, a declarat Patterson.
Descoperirile lor sugereaza deasemenea ca s-ar putea ca revenirea lacului si a climei sa se fi normalizat in 100 pana la 200 de ani, decat acei zece ani indicati de tuburile de gheata din Groenlanda.
„Acest lucru are sens deoarece ar dura ceva timp ca oceanul si circulatia atmosferica sa se reactiveze” a spus Patterson.
Diferentele dintre dovezile din nucleul de noroi si din nucleul de gheata s-ar putea datora diferentelor modului prin care materialul a circulat prin gheata. „Uneori exista topire, si exista o filtrare a materialului intre straturile poroase, care poate incetosa inregistrarile”, a explicat Patterson. „Am descoperit un nucleu care nu a fost deranjat nici macar cu un milimetru, asa ca sedimentele sau stratificat in ordine de cand s-au depozitat.”
Un viitor friguros
Privind catre viitor, Patterson a spus ca nu exista impedimente ca un nou inghet sa se produca din nou.
„Daca banchiza din Groenlanda s-ar topi imediat ar fi catastrofic„, a declarat el.
„Acest tip de scenariu nu ar exclude dovezile care arata o incalzire globala – totusi, el inclina pe faptul ca banchiza din Groenlanda se topeste.
Am putea spune ca incalzirea globala ar putea duce la o racire dramatica„, a spus Patterson pentru LiveScience. „Acest lucru ar trebui sa fie un avertisment decat o alarma falsa”.
„Oamenii cred ca noi suntem legati de politica, ca suntem ori pro-incalzire-globala sau anti-incalzire-globala, cand de fapt nu suntem de nici un fel„, a adaugat Patterson. „Telul nostru este de a intelege vremea.”
Patterson si colegii sai au detaliat descoperirile lor la conferinta BOREAS a European Science Foundation asupra oamenilor din timpul perioadei Arctice, in Rovaniemi, Finlanda.
Cititi va rog si:
ONU pregatita sa conduca Guvernul Mondial al Mediului?
EDIFICATOR: Cand a inceput nebunia masurilor impotriva INCALZIRII GLOBALE? Conexiunea cu EUGENIA
Răspândiți:
- Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru partajare pe WhatsApp(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Twitter(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a imprima(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Reddit(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Pinterest(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe LinkedIn(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Pocket(Se deschide într-o fereastră nouă)
- Dă clic pentru a partaja pe Tumblr(Se deschide într-o fereastră nouă)
3 comments