Saccsiv – Weblog

HARTA ANIMATA: Expansiunea NATO. De ce a continuat si dupa 1990?

Posted in Uncategorized by saccsiv on aprilie 2, 2015

Foto: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c3/Map_of_NATO_chronological.gif

Pana in anii 80 expansiunea putea avea o noima. De ce insa a continuat si dupa 1990?

 

Tagged with:

OBLIGATORIU DE CITIT: Viata Sfintei MARIA EGIPTEANCA

Posted in Uncategorized by saccsiv on aprilie 2, 2015

zosima

   Iata ce putem citi la VIATA SFINTEI MAICII NOASTRE MARIA EGIPTEANCA:

Taina împărătească a o păzi bine este, iară lucrurile lui Dumnezeu a le descoperi şi a le vesti, datorie sfântă este. Drept aceea şi eu, zice Sfântul Sofronie, temându-mă a ascunde în tăcere cele dumnezeeşti, aducându-mi aminte de soarta cea înfricoşată a slugii ceii leneşe, carele luând dela Domnul talantul, l-a îngropat în pământ, şi pre cel dat pentru lucrare l-a ascuns, nelucrându-l, nu voiu tăcea povestirea aceasta sfântă carea a ajuns până la mine; nimenea însă să nu fie necredincios celor ce voiu scrie, pre carile eu singur le-am auzit, nici să socotească cineva că îndrăznesc a scrie lucruri neadevărate, îndoindu-se de asemenea lucru mare. Să nu-mi fie mie a minţi celor sfinte. Iară de vor fi oarecari din cei ce vor ceti scrierea mea, şi de lucrul acesta minunându-se, nu vor voì cu lesnire să crează, milostiv le fie Domnul şi acelora: De vreme ce ei, neputinţa firii omeneşti cugetându-o, socotesc că sânt cu neputinţă cele ce pentru oameni preaslăvite se grăiesc. Să începem dară povestirea de lucrul acesta preaminunat, carele s’a făcut în neamul nostru.

Într’una din Monastirile Palestinei a fost un bătrân Ieromonah cu numele Zosima [ Cuviosul Zosima, prãznuit la 4 aprilie, a trãit în veacul al V-lea. Nu stim cine a fost ereticul Zosima. ], carele atât era de îmbunătăţit şi atât de vestit întru fapta bună, cât mulţi din monahii cei din Monastirile cele de primprejur de multe ori alergau la dânsul ca să auză cuvânt din gura lui. Acesta a petrecut în Monastirea unde trăia, cincizeci şi trei de ani, şi toate nevoinţele pusniceştei vieţi le-a trecut, şi toată pravila cea dată dela cei desăvârşit monahi o a păzit, şi toate acestea făcându-le, niciodinioară n’a fost nebăgător de seamă de învăţăturile Dumnezeeştilor cuvinte, ci şi culcându-se, şi sculându-se, şi în mâini având lucrul, şi hrană gustând, un lucru avea netăcut şi necontenit: de a cânta lui Dumnezeu totdeauna şi de a face învăţături din Dumnezeeştile cuvinte.

Iară dupre aceasta turburându-se de oarecari gânduri, socotindu-se întru toate a fi fost desăvârşit, şi dela alţii nicidecum trebuindu-i povăţuire, grăia cu gândul întru sineşi: Oare este pre pământ vreun monah carele să mă poată folosi pre mine şi să-mi arate mie chip de pustnicie, pre care eu nu l-aş fi făcut? Oare afla-se-va în pustie vreun om ca să mă întreacă în săvârşirile cele bune? Aşa gândind Stareţul, i s’a arătat îngerul şi i-a zis: O, Zosima, precum era cu putinţă unui om te-ai nevoit, şi bine pustniceasca alergare o ai trecut; însă nimenea este între oameni carele s’ar fi arătat pre sineşi desăvârşit. Mai multă îţi este nevoinţa care îţi zace înainte, pre carea tu nu o ştii, decât ceea ce ai trecut. Ca să cunoşti dară câte căi sânt şi altele spre mântuire, ieşi din pământul tău, precum Avraam acel vestit între Patriarhi, şi mergi întru una din Monastirile ce sânt pre lângă râul Iordanului. Deci îndată Stareţul urmând celuia ce-i grăia, a ieşit din Monastirea întru carea din pruncie se făcuse monah, şi ajungând la Iordan, a fost povăţuit de cela ce l-a chemat în Monastirea întru carea Dumnezeu i-a poruncit lui să fie; şi bătând cu mâna în poarta Monastirii, a aflat pre monahul carele păzea poarta, şi aceluia mai întâiu i-a spus pentru sine, iar acela a vestit igumenului, carele priimindu-l şi văzându-l în chipul monahicesc, a făcut obicinuita închinăciune şi rugăciunea cea monahicească şi apoi l-a întrebat: De unde eşti, frate, şi pentru ce ai venit la noi, bătrânii şi săracii? Iară Zosima a răspuns: De unde am venit, nu este de nevoie a spune, ci pentru folos, o, părinte, am venit! Pentru că am auzit de lucrurile cele mari şi vrednice de laudă ale voastre, carile pot să împrietenească pre suflet cu Dumnezeu. Iar igumenul i-a zis lui: Singur Dumnezeu, frate, cela ce vindecă neputinţele sufletului, acela să ne înveţe voile sale cele Dumnezeeşti şi să ne povăţuiască pre toţi a face cele folositoare; pentru că omul pre om nu poate să folosească, dacă nu fieştecarele va lua aminte de sine totdeauna, şi trezvindu-se cu Duhul, va lucra cele folositoare, având pre Dumnezeu ajutor. Ci de vreme ce dragostea lui Hristos te-a pornit ca să ne vezi pre noi, săracii bătrâni, petreci cu noi, dacă pentru aceasta ai venit; şi pre noi toţi ne va hrăni cu darul Sfântului Duh, Păstorul cel bun, carele au dat sufletul său pentru noi.

Acestea zicând igumenul către Zosima, s’a închinat acela, şi cerându-şi rugăciune şi binecuvântare, şi zicând Amin, a petrecut în Monastirea aceea. Şi a văzut acolò pre bătrâni strălucind cu lucrurile cele bune şi cu gândirea de Dumnezeu, cu duhul arzând, Domnului slujind; pentru că cântarea lor era neîncetată, starea de toată noaptea, având pururea în mâini lucrul şi Psalmi în gurile lor; iară cuvinte deşarte nu erau întru dânşii. Grija de câştiguri vremelnice şi gâlcevi lumeşti, nici cu numirea între dânşii nu se cunoştea. Numai una era sârguinţa, şi cea întâiu, şi carea se urma cu sporire dela toţi, ca să se aibă pre sineşi morţi cu trupul. Hrană aveau neîmpuţinată, pre cuvântul lui Dumnezeu; iară trupul îl hrăneau cu pâine şi cu apă, precum fieştecăruia îi era înfocarea cea spre dragostea lui Dumnezeu. Pre acestea văzându-le Zosima, se folosea foarte şi se întindea spre nevoinţa ce-i zăcea înainte. Şi multe zile trecând, s’a apropiat vremea sfântului marelui Post, iară porţile Monastirii erau încuiate totdeauna şi niciodată nu se deschideau, fără numai când cineva dintre dânşii ar fi ieşit, trimis fiind pentru vreo nevoie de obşte; pentru că pustiu era locul acela, şi nu numai neintrat de alţii, ci şi neştiut era de mireni. Şi era în Monastirea aceea astfel de rânduială, pentru carea Dumnezeu şi pre Zosima l-a adus acolò: În cea dintâiu Duminecă a Postului făcea preotul sfânta Liturghie, şi toţi se împărtăşeau cu preacuratul Trup şi Sânge al lui Hristos, Dumnezeul nostru, şi puţin din bucatele cele pusniceşti gustau. Dupre aceea se adunau în biserică, şi făcând rugăciunea cea cu deadinsul, şi destule plecări de genunchi, se sărutau unul pre altul bătrânii şi fieştecarele pre igumenul cu închinăciune, rugându-l pentru blagoslovenie şi rugăciune, care să le ajute şi împreună să călătorească spre nevoinţa ce le zăcea înainte. Şi dupre ce le făcea acestea, deschideau porţile Monastirii şi cântau cu tocmit glas: Domnul este luminarea mea şi Mântuitoriul meu, de cine mă voiu teme? Domnul este scutitoriul vieţii mele, de cine mă voiu înfricoşa? Şi cealaltă parte a psalmului aceluia sfârşindu-o, ieşeau toţi în pustie, lăsând numai pre unul sau pre doi fraţi păzitori Monastirii. Nu ca să păzească averile cele ce ar fi fost înlăuntru, pentru că nu era într’însa ceva de a fura tâlharii, ci să nu rămâie biserica fără de Dumnezeiasca slujire. Şi treceau râul Iordanului. Şi fieştecarele îşi ducea luişi hrana, pre cât putea şi voia, dupre trebuinţa cea măsurată a trupului. Unul puţină pâine, altul smochine, altul finice, iar altul linte muiată în apă; iar altul nimica, fără numai trupul său şi rasele cu carile era îmbrăcat, şi se hrăneau, când firea trupului îi silea, cu verdeţurile ce creşteau în pustie.

Aşa trecând Iordanul, se despărţeau departe dela eişi, şi nu vedea unul pre altul cum se posteşte, sau cum se nevoieşte. Iară de se întâmpla să vază altul pre prietenul său viind către dânsul, îndată se abătea spre altă parte, şi singur petrecea cântând lui Dumnezeu totdeauna, şi foarte puţină hrană gustând în vremea cea rânduită. Deci aşa tot postul săvârşind, se întorceau în Monastire în Dumineca ceea ce este mai nainte de Învierea lui Hristos, întru carea a luat Biserica a face prăznuire Stâlpărilor. Şi se întorcea fieştecarele avându-şi mărturie a ostenelelor sale cunoştinţa cugetului său, care îi mărturisea ce a lucrat. Şi nimenea nicidecum întreba pre altul, cum şi în ce chip şi-a săvârşit nevoinţa ostenelii; pentru că aşa era rânduiala Monastirii aceleia.

Deci, atuncea şi Zosima dupre obiceiul Monastirii a trecut Iordanul, puţină oarece din hrană ducându-şi pentru trebuinţa trupească, şi haina cu carea era îmbrăcat; iară rânduiala sa cea de rugăciune o săvârşea umblând prin pustie, şi vremea cea de hrană dupre nevoia cea firească cu deadinsul o păzea, şi puţin dormea, zăcând pre pământ, şi şezând puţin se odihnea oriunde îl apuca vremea de noapte; şi foarte de dimineaţă iarăşi sculându-se, îşi făcea alergarea sa. Şi dorea ca să intre în pustia cea mai din lăuntru, nădăjduind că va afla pre cineva din părinţi acolò nevoindu-se, dela carele ar fi putut ca să se folosească; şi i se adăogea lui dorire spre dorire. Şi mergând douăsprezece zile, a stătut puţin în laturi din cale, şi întorcându-se spre răsărit, cânta Ceasul al Şaselea, făcându-şi obicinuitele rugăciuni, pentru că înceta puţin din călătorie în vremea pravilei sale, în fiecare ceas cântând şi închinându-se. Iară când sta cântând, a văzut de partea dreaptă o umbră ca de trup omenesc. Mai întâiu s’a spăimântat, părându-i-se că vede o nălucire drăcească, şi tremurând s’a însemnat cu semnul crucii, apoi lepădând frica, când îşi sfârşea rugăciunea, s’a întors cu ochii spre amiază-zì şi a văzut pre oarecine mergând gol cu trupul şi negru de arşiţa soarelui, perii avându-şi pre cap albi ca lâna şi scurţi cât numai până la grumazi ajungeau. Aceasta văzând Zosima, a început a alerga spre partea aceea, bucurându-se cu bucurie mare; pentru că nu văzuse în acele zile vedere omenească, nici altă oarecarea vietate. Iar acea vedenie, dupre ce a văzut pre Zosima de departe, a început a fugi în pustia cea mai adâncă; iară Zosima, ca cum şi-ar fi uitat bătrâneţile sale şi osteneala cea de cale, repede alerga, vrând să ajungă pre ceea ce fugea; deci el gonea, iar aceea fugea. Însă a fost alergarea lui Zosima mai grabnică decât a aceleia ce fugea.

Iară dupre ce s’a apropiat cât să se poată auzi glasul, a început a striga Zosima cu lacrămi, zicând: Pentru ce fugi de mine, bătrânul păcătos, robule al adevăratului Dumnezeu, pentru carele în pustia aceasta petreci? Aşteaptă-mă, pre nevrednicul şi neputinciosul! Aşteaptă-mă, pentru nădejdea răsplătirii ostenelelor tale; stai şi dă mie, bătrânului, rugăciunea şi blagoslovenia ta. Rogu-te, pentru Dumnezeu, carele nu s’au îngreţoşat de nimenea. Acestea Zosima cu lacrămi grăind, s’a mai apropiat de ceea ce fugea, alergând spre un loc unde era un semn de pârău uscat. Iară dupre ce a ajuns la acel loc, ceea ce fugea a trecut de ceea parte; iară Zosima ostenindu-se şi nemaiputând să alerge, a stătut de ceastă parte de pârău şi a adaos lacrămi către lacrămi şi strigare către strigare. Atuncea trupul acel ce fugea, un glas ca acesta a slobozit: Avva Zosima, iartă-mă pre mine, pentru Domnul, că nu pot întorcându-mă să mă arăt ţie; că sânt femeie goală, precum mă vezi, şi având neacoperită ruşinea trupească. Ci dacă voieşti să dai mie, femeii ceii păcătoase, rugăciunea ta şi blagoslovenia, aruncă ceva din hainele tale ca să-mi acopăr goliciunea, şi întorcându-mă voiu priimi rugăciune dela tine.

Atuncea cutremur şi frică mare şi spaima minţii a cuprins pre Zosima, căci a auzit numindu-l pre nume aceea carea niciodată îl văzuse şi de carele niciodinioară auzise, şi a zis întru sine: De n’ar fi fost aceasta înainte văzătoare, nu m’ar fi numit pre nume. Şi a făcut degrab ceea ce i se zisese lui: dezbrăcând de pre sine o haină veche şi ruptă pre carea o purta, o a aruncat la dânsa, întorcându-se cu faţa despre dânsa.

Iar aceea luându-o, şi-a acoperit partea trupului carea se cădea să o acopere mai mult decât pre celelalte părţi, pre cât era cu putinţă încingându-se, şi întorcându-se spre Zosima, ;a zis către dânsul: Pentru ce ai voit tu, Avva Zosima, să vezi o femeie păcătoasă? Ce-ţi trebuia să auzi dela mine sau ce să te înveţi, că nu te-ai lenevit a suferi atâta osteneală? Iar el aruncându-se la pământ, cerea ca să ia blagoslovenie dela dânsa. Asemenea şi aceea s’a aruncat pre sineşi, şi zăceau amândoi pre pământ cerând unul dela altul blagoslovenie, şi nimica se putea auzi dela amândoi grăindu-se, fără numai: Blagosloveşte! Iară dupre multă vreme a zis femeia către Zosima: Avva Zosima, nu se cade ţie să mă blagosloveşti, şi rugăciuni să faci, pentru că tu eşti cinstit cu vrednicia preoţiei, şi de mulţi ani stând înaintea Sfântului Altar, aduci Domnului darurile dumnezeeştilor Taine. Aceste cuvinte, spre mai mare frică au pornit pre Zosima, şi tremurând bătrânul, se uda cu lacrămi şi suspina. Apoi a grăit către dânsa cu prea ostenită şi obosită răsuflare: O, Maică duhovnicească, tu de Dumnezeu te-ai apropiat, şi cu mai multă parte te-ai omorît lumii; apoi văd în tine o dăruire carea este dată ţie mai mult decât altora, că m’ai numit pre nume, şi preot m’ai numit pre mine, pre carele niciodată m’ai văzut. Deci tu mai vârtos mă blagosloveşte, pentru Domnul, şi-mi dă rugăciunea, celui ce-mi trebuieşte a ta desăvârşire. Deci priimind în sfârşit aceea stăruinţa bătrânului, a zis: Bine este cuvântat Dumnezeu, cel ce voieşte mântuirea sufletelor omeneşti. Iară Zosima zicând: Amin, s’au sculat amândoi dela pământ. Apoi aceea a zis către bătrânul: Pentru ce ai venit, omule al lui Dumnezeu, la mine păcătoasa? Pentru ce ai voit ca să vezi o femeie goală, carea nu are nici o faptă bună? Poate că darul Sfântului Duh te-a îndemnat să vii să săvârşeşti oarecarea slujbă trupului meu la vreme de trebuinţă.

Deci spune-mi, părinte, cum vieţuiesc acuma creştinii? Cum stau Sfintele Biserici? Iară Zosima a răspuns: Cu rugăciunile voastre cele sfinte, pace a dăruit Dumnezeu. Priimeşte însă rugămintea nevrednicului bătrân, şi te roagă Domnului şi acum pentru toată lumea, şi pentru mine, păcătosul, ca să nu-mi fie fără de roadă umblarea prin pustia aceasta. Iar aceea a răspuns către dânsul: Ţie mai ales se cade, Avva Zosima, să te rogi pentru mine şi pentru toţi; că spre aceasta şi rânduit eşti. Însă de vreme ce datori sântem a face ascultare, deci ceea ce mi se porunceşte voiu face. Aceasta zicând, s’a întors spre răsărit, şi ridicându-şi ochii în sus, şi mâinile înălţându-şi, a început a se ruga încet, şi nu se auzeau cuvintele ei; sau măcar Zosima nu a înţeles nimica, ci sta tremurând, căutând în jos şi nimica grăind; însă se jura, pre Dumnezeu puind martor: Că în vremea când zăbovea aceea la rugăciune, ridicându-mi puţin ochii dela pământ, o am văzut înălţată ca de un cot dela pământ, şi în aer stând şi rugându-se. Şi aceasta dacă o a văzut Zosima, s’a cuprins de frică, s’a aruncat la pământ, şi cu lacrămile udându-se, nimica zicea, fără numai „Doamne miluieşte,” crezând că acea arătare nu este în trup, ci nălucă. Şi întorcându-se aceea, a ridicat pre bătrânul şi i-a zis: Pentru ce, Avva Zosima, te turbură gândurile, zicându-ţi că duh sânt, şi rugăciunea o prefac. Rogu-te, părinte fericite, să fii încredinţat că sânt o femeie păcătoasă, îngrădită cu sfântul botez, şi nu sânt duh, ci pământ, praf şi cenuşă, şi cu totul trup, nimic duhovnicesc cândva gândind. Şi acestea zicând, şi-a însemnat cu semnul crucii fruntea, ochii, gura şi pieptul, zicând aşa: Dumnezeu să ne ferească de cel viclean şi de cursele lui, că multe sânt războaiele lui asupra noastră.

(more…)

Din nou Franta: INTERZISA celebrarea Caii Crucii in public

Posted in Uncategorized by saccsiv on aprilie 2, 2015

Iata ce putem citi la În Franţa a fost interzisă celebrarea Căii Crucii în public:

În Franţa a fost interzisă celebrarea Căii Crucii în public

În aceste zile când în Biserica Romano-Catolică se sărbătoreşte Săptămâna Sfântă, Ministerul de Interne al Franţei a emis un decret prin care interzice celebrarea Căii Crucii în public.
Pretextul? Nu o să vă vină să credeţi: ministrul nici măcar nu mai face apel la secularismul sacru. Acesta invocă de data aceasta riscul atacurilor teroriste și planul de apărare “Vigipirate”, motiv pentru care le cere episcopilor să celebreze Calea crucii în interiorul bisericilor.
În ultimii ani, numărul celebrărilor Căii Crucii pe străzi a fost în creştere. Doar în Paris, există cel puțin 26 de astfel de celebrări. La fel, în orașele de provincie, această practică a avut tendinţa de a recâștiga puţin în vizibilitate.
Nu știm care va fi reacţia episcopilor francezi. Probabil, se va recurge la o acțiune în instanţă pentru a fi anulată această interdicție ce îngrădeşte liberatea religioasă.

Traducere: ACC

Sursa:lesalonbeige.blogs.com

   Comentariu saccsiv:

(more…)

Tagged with: ,

MASACRUL DE LA FANTANA ALBA – 1 aprilie 1941, Sfintele Pasti …

Posted in Uncategorized by saccsiv on aprilie 1, 2015

ATITUDINI: Noi minuni ale Cuviosului Părinte Justin Pârvu. Grabnic ajutător şi mângâietor celor ce îl cheamă în ajutor

Posted in Uncategorized by saccsiv on martie 31, 2015

   Iata ce putem citi la Noi minuni ale Cuviosului Părinte Justin Pârvu. Grabnic ajutător şi mângâietor celor ce îl cheamă în ajutor:

Pr. JustinNoi minuni ale Cuviosului Părinte Justin Pârvu
Grabnic ajutător şi mângâietor celor ce îl cheamă în ajutor
Pentru mine Părintele Justin a devenit un sfânt ocrotitor pe care îl iubesc mult
Ceea ce urmează să vă mărturisesc este o intenţie de face cunoscută tuturor o minune pe care Dumnezeu mi-a dat să o trăiesc alături de fiica mea, Anastasia şi pe care am promis că voi încerca să o dezvălui. Dacă mă puteţi ajuta să-mi împlinesc promisiunea făcută sfinţilor chemaţi în ajutor, vă rog să publicaţi gândurile mele, dacă nu, înseamnă că aşa a fost voia Lui Dumnezeu.
,,Dumnezeul meu preaiubit, ai milă de noi!” Cu acest stăruitor gând am plecat spre Iaşi într-o dimineaţă înnorată, în luna iunie a acestui an 2014, alături de fiica mea de 4 luni şi de soţul meu, la Spitalul de copii Sfânta Maria, pentru investigaţii suplimentare, după ce în prealabil făcusem două rânduri de analize la Spitalul din Piatra-Neamţ.
Povestea noastră a început însă în luna mai când micuţa noastră a făcut bronşiolită şi am fost internate la Piatra pentru tratament. Boala s-a remis cu greutate după mai multe zile de antibiotic, deşi ar fi trebuit să se vadă îmbunătăţiri după primele doze, motiv pentru care doamna doctor, care ne-a ţinut sub observaţie, s-a gândit că este o altă cauză ce întreţine boala, astfel că a cerut analize suplimentare pentru depistarea acesteia.
Rezultatele arătau valori ale transaminazelor (la ficat) mai mari, iar amilaza pancreatică era 1, în condiţiile în care limita minimă trebuia să fie 13. După o lună de tratament am revenit pentru analize. Rezultatele ne-au şocat, transaminazele mai scăzuseră, însă amilaza era 2, se ridicase doar cu o unitate. S-a ajuns la concluzia că sistemul digestiv este afectat şi i s-a dat un diagnostic provizoriu – insuficienţă pancreatică. Am înţeles că după confirmarea lui la Iaşi ar fi urmat dozări cu insulină şi alte intervenţii atât de dure pentru trupşorul ei firav. De parcă lovitura nu ar fi fost destul de dureroasă, am aflat că această insuficienţă poate ascunde o altă boală fără vindecare, ce afectează substanţial calitatea vieţii. Practic, casa noastră ar fi trebuit să fie spitalul, pentru mulţi ani de acum încolo. Nu pot să exprim în cuvinte ce am simţit când am văzut acel diagnostic prezumtiv despre care citisem mult înainte să plecăm la Iaşi. Acesta însă, trebuia certificat prin teste şi repetarea analizelor.
De luni până miercuri am trăit momente pe care nu ştiu cum aş putea să le definesc. Am oscilat între durerea că-mi voi vedea copila suferind chinuită de aceste boli şi nădejdea că o minune se va întâmpla cu ea şi analizele vor ieşi de data aceasta, bune.
Parcă totul se prăbuşea în jur, şiroaie grele de lacrimi îmi năvăleau cu putere peste obraz, iar gândul că nu o pot ajuta cu nimic îmi făcea inima bucăţele. E cumplit ca părinte să aştepţi un diagnostic pentru copilul tău, care ţi-ar putea schimba viaţa pentru totdeauna.
În slăbiciunea mea mă întrebam deznădăjduită cu ce am greşit şi-L rugam pe Dumnezeu să-mi dea mie orice suferinţă fizică numai să o salveze pe ea. Toate aceste năvalnice valuri de durere creaseră profunde răni în inima mea. Mă întrebam dacă voi mai putea să am grijă de cei doi băieţi ai noştri, dacă voi mai putea să le înveselesc copilăria ori să le zâmbesc duios când vor avea nevoie de mama lor. De la etajul al patrulea al spitalului priveam fără speranţă lumea din jur, iar aşteptarea era atât de apăsătoare! Aş fi preferat să rămân acolo decât să-i dau soţului meu posibila veste că analizele confirmă temerile pe care le aveam.
Preabunul Dumnezeu, însă, mi-a întins mâna Lui mângâietoare şi m-a tras din hăul în care mă aflam sufleteşte. Mi-a adus aminte că a lăsat printre noi atâţia sfinţi grabnic ajutători care nu aşteaptă decât să-i strigăm şi ei ne vor duce rugăciunea la tronul Mântuitorului Care nu va lăsa pe nimeni nemângâiat.

(more…)

Hackerul GUCCIFER – un luptator al NOM contra fNOM …

Posted in Uncategorized by saccsiv on martie 31, 2015

   Iata ce putem citi la INTERVIU ÎN ÎNCHISOARE cu Guccifer, hackerul român care a dezvăluit secretele unora dintre cei mai importanţi oameni din lume:

Guccifer, hackerul român care a devenit celebru după ce a spart conturile de e-mail ale mai multor persoane publice din România şi politicieni de talie internaţională, îşi ispăşeşte în prezent o condamnare de şapte ani în închisoarea din Arad. Într-un interviu acordat în exclusivitate Gândul, Guccifer povesteşte cum a reuşit să provoace un scandal care pune în pericol candidatura lui Hillary Clinton la preşedinţia Statelor Unite ale Americii.

Guccifer este un deţinut-model care, fără îndoială, ştie cum să se îmbrace: încălţăminte sport, comodă, pantaloni negri reiaţi şi un tricou şic, de culoare roşie peste care poartă o foarte elegantă geacă din stofă reiată. Aşezat pe un scaun din talaş presat, Guccifer stă la o masă situată în incinta clubului penitenciarului de maximă siguranţă din Arad. Clubul este, practic, o încăpere de nouă metri pătraţi, cu gratii hexagonale la ferestre şi plină de pliante colorate cu titluri motivaţionale de genul: „Îngerul păzitor nu te apără de SIDA”, sau „Zborul devine cădere când drogurile îţi frâng aripile”.

Guccifer – pe numele său din buletin, Marcel Lazăr Lehel –  nu este însă închis aici pentru droguri. Guccifer este un hacker român care susţine că luptă, pe cont propriu, cu Guvernul Mondial din Umbră, Illuminati, familiile Rockefeller şi Rothschild şi, în general, cu toate acele forţe oculte pe care simplii muritori le împachetează generic sub denumirea de „teoria conspiraţiei universale”. Guccifer – o combinaţie între glamour-ul hainelor de firmă şi Lordul Întunericului – este un Robin Hood virtual. Câmpul său de bătălie e mărginit de ecranul oricărui calculator din lume conectat la internet. De aici, din umbra proxi-serverelor anonime, împrăştiate în toate colţurile planetei, Guccifer se bate cu Agenţii Sistemului: sparge adresele de mail ale înalţilor oficiali pentru a le deconspira secretele mai mult sau mai puţin murdare. Între timp, Sistemul l-a învins.

Marcel ispăşeşte în închisoarea de la Arad o pedeapsă de şapte ani de închisoare, după ce a spart conturile de e-mail ale fostului director SRI, George Maior, şi ale altor personalităţi publice din ţară. În România, a devenit o mică vedetă locală după ce a făcut publică idila platonic-virtuală în care actualul europarlamentar Corina Creţu îi trimitea, într-o engleză torturată, diverse apropouri online fostului secretar de stat american, Collin Powel. Treaba asta nu are nicio legătură cu misiunile Apollo pe Lună, viaţa lui Elvis în Cuba sau atentatele de la 11 septembrie din New York. Pur şi simplu, Guccifer a dat peste aceste mailuri dintr-o întâmplare cauzată de un simplu ricoşeu electronic: el, de fapt, îl „vâna” pe Collin Powel şi aşa a dat peste mesajele Corinei Creţu.

În restul lumii, Guccifer a devenit celebru după ce a făcut publice, în premieră, tablourile pictate de fostul preşedinte american, George W. Bush. Acum, acelaşi Guccifer a revenit, din nou, în atenţia mondială, după dezvăluirile din presa americană potrivit cărora Hillary Clinton şi-a folosit contul de e-mail personal în perioada 2009-2013, când era secretar de stat american. Vorbim despre un veritabil scandal în care însuşi Guccifer şi-a băgat coada: în martie 2013, hackerul arădean reuşea să spargă contul de mail al unui consilier al lui Clinton – Sidney Blumenthal.

„În agenda de contacte a secretarului de stat Collin Powel, am găsit, printre miile de contacte, şi pe Sidney Blumenthal”, îşi aminteşte Marcel. „Acesta este, de zeci de ani de zile, persoana de casă a familiei Clinton”, spune el. În opinia lui Guccifer, acest Blumenthal este, de fapt, un veritabil reprezentant al celor care conduc, din umbră, lumea. „El este persoana de casă a familiei Clinton care, de zeci de ani, se ocupă de treburile curate şi murdare ale familiei. Ei bine, eu am intrat în contul de e-mail al acestui Sidney Blumenhal”, spune Guccifer. „Normal că acolo am găsit, printre contacte, şi pe Hillary Clinton. Contul ei era hl22, sau ceva de genul ăsta”, îşi aminteşte hackerul român.

În realitate, respectiva adresă personală a lui Hillary Clinton era hdr22@clintonemail.com. „HDR” vine de la „Hillary Diane Rodham”, numele de dinainte de căsătorie al secretarului de stat american. Asistenţii lui Clinton contestă ideea potrivit căreia ar exista ceva ilegal în folosirea e-mailului personal în activitatea guvernamentală. Potrivit New York Times, Hillary Clinton nu a avut o adresă de e-mail guvernamentală în timpul celor patru ani de mandat, iar asistenţii ei nu au salvat e-mailurile pe serverele Departamentului de Stat la vremea respectivă, aşa cum prevede legea federală. Ei au revăzut abia recent zeci de mii de pagini de corespondenţă şi au decis să predea Departamentului în total 55.000 de pagini de e-mailuri, în urmă cu două luni.

Explicaţiile pe care reprezentanţii lui Clinton le-au oferit au fost considerate “alarmante” de către foşti oficiali de la Arhivele Naţionale americane, care au denunţat o încălcare gravă a protocolului. Iar posibila candidatură a lui Hillary la preşedinţia Statelor Unite este acum umbrită de acest scandal.

Din închisoarea de maximă securitate de la Arad, Guccifer jubilează. „Nu îmi pare deloc rău pentru ea!”, spune el. „Şi asta nu e pentru că am eu o antipatie… nu fac eu politica în America. Părerea mea este că Hillary Clinton nu are ce să caute în postura de preşedinte american, după toate problemele pe care le-a avut. Vă aduc aminte de Benghazi”, spune Marcel Lazăr Lehel.

Dacă ar fi să luăm de bune imaginile publicate pe net ale acestui schimb de mesaje, Blumenthal îi trimitea lui Clinton, pe adresa personală, un soi de pseudo-rapoarte de informaţii, inclusiv date legate de atacurile teoriste din Benghazi, Libia, din 2012, în urma cărora fostul ambasador american din această ţară a fost ucis. „Ea (Hillary Clinton) trebuie să răspundă în faţa justiţiei americane şi să facă închisoare pentru ceea ce a făcut”.

Cine sunt aceşti Illuminati ?

În timp ce vorbeşte, Guccifer aruncă, din când în când, câte o privire printre notiţele frumos caligrafiate din caietul dictando pe care îl poartă tot timpul asupra sa, ca pe o amuletă. În lipsa unui calculator, acel caiet este „Desktop File”-ul său analogic, manuscrisul în care este conturat Marele Plan. „Îmi pare foarte bine să văd ce i se întâmplă lui Hillary. Să nu mai candideze!”, decretează Guccifer, care spune că va continua, cu toate puterile sale, cruciada sa pornită împotriva Iluminaţilor care conduc lumea din umbră.

„În general, nu îmi reproşez niciodată, nimic”, spune el. „Nu am regrete sau remuşcări, niciodată. Nu am păreri de rău. Ştiu că ce fac, fac pentru o cauză bună”, spune Guccifer. „Ştiam că, la un moment dat, voi ajunge aici (în închisoare). Eram ferm convins: până la urmă, noi vorbim despre cei care sunt deasupra acestor preşedinţi americani: Illuminati – Consiliul care conduce lumea şi cei care fac toate potlogăriile astea: ei au făcut potlogăriile de 11 septembrie, toate astea, războaiele pe care le vedeţi”. Când te afli în faţa unor astfel de dezvăluiri, se naşte o întrebare: cine sunt, totuşi, aceşti Illuminati ? „Complexul militar industrial american”, vine răspunsul din partea lui Guccifer. „Toată această maşinărie de sute de miliarde de dolari  care macină vieţi peste tot în lume. Americanii sunt responsabili de moartea a 500 de milioane de oameni, de 60 de ani încoace. Nu vorbeşte nimeni despre asta în mainstream media. Iar lupta mea merge până în pânzele albe. Nu mă voi opri niciodată. Să nu aibă nimeni niciodată senzaţia că eu mă voi opri. Niciodată!”, avertizează Guccifer. Câteva minute mai târziu, se ridică de la masă şi părăseşte, cu capul sus, clubul penitenciarului. Pe hol, e preluat de un gardian şi condus spre celulă.

Marcel Lazăr Lehel a fost condamnat de justiţia română la câte trei ani de închisoare pentru spargerea conturilor de e-mail ale directorului SRI George Maior şi ale europarlamentarului Corina Creţu. Instanţa a dispus contopirea pedepselor şi aplicarea unui spor de pedeapsă de un an, astfel încât hackerul Guccifer a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar. Totodată, Marcel Lazăr Lehel mai fusese condamnat, în 8 februarie 2012, de Judecătoria Sectorului 3, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru spargerea conturilor de e-mail ale unor vedete. Astfel, Tribunalul Bucureşti a adăugat pedeapsa de trei ani la condamnarea din dosarul privind spargerea conturilor de e-mail a cu executare le lui George Maior şi Corinei Creţu, hackerul urmând să execute o pedeapsă de şapte ani de închisoare. De asemenea, instanţa i-a interzis lui Lehel mai multe drepturi, pe o durată de trei ani după executarea pedepsei principale.

Restricţii la Casa Albă în privinţa e-mail-urilor

Surse care cunosc adresa privată de e-mail a lui Clinton au declarat pentru Associated Press că aceasta era cunoscută de aproximativ 100 de persoane, dar nu era larg distribuită în cadrul Departamentului. Clinton a folosit o adresă personală de e-mail şi când era senatoare (2001-2009), însă nu există obligaţia arhivării e-mailurilor şi altor documente private ale senatorilor. Dezvăluirea cu privire la folosirea e-mailului a fost făcută de ziarul The New York Times (NYT) şi a pus Casa Albă în poziţia delicată de a-şi apăra bilanţul în domeniul transparenţei şi să susţină totodată familia Clinton.

(more…)

JADE HELM – uriasul exercitiu militar (10 state americane) este de fapt un antrenament realistic pentru instaurarea LEGII MARTIALE?

Posted in Uncategorized by saccsiv on martie 31, 2015

Iata ce putem citi la Isn’t it obvious? If Operation Jade Helm were happening in any other country, it would be immediately labeled a military drill for martial law:

Sunt mereu uimit de cat de usor sunt manipulati oamenii de catre mass-media sa ignore realitatea. In momentul de fata, America este ca hipnotizata, refuzand sa inteleaga importanta exercitiilor militare ce au loc pe strazile oraselor, ce au ca scenariu legea martiala. Si in mod ciudat nimeni nu are voie sa numeasca aceste exercitii ca fiind antrenamente pentru legea martiala… desi e clar ca aceasta este realitatea.

Cei mai multi americani nu stiu ca un urias exercitiu militar, ce va cuprinde 10 state americane, va pune in miscare trupe militare, elipcotere, blindate si armament militar, direct pe strazile oraselor din intreaga tara. “Operatiunea Jade Helm va incepe in luna iulie si va dura timp de 8 saptamani”, raporteaza Daily Mail. “Soldatii vor participa la aceasta operatiune in orasele din Texas, New Mexico, Arizona, California, Nevada, Utah si Colorado. In aceste exercitii unii dintre soldati vor fi parasutati, inarmati cu armament real, dar folosind gloante oarbe. Exercitii pe care oficialii le-au numit un antrenament militar realistic.”

Exercitiul militar numeste statele Texas si Utah ca teritoriu inamic, iar trupe speciale vor incerca sa traverseze teritoriul acestora, fara a fi detectati. Houston Chronicle: “Vor forma echipe speciale pe care le vor testa sa vada cat de eficient se pot deplasa fara a fi observati de catre comunitatea locala”, a declarat Roy Boyd, serif din Virginia. “Isi testeaza abilitatile de a se ascunde in mediul inconjurator cat mai eficient.”

Operatiunea Jade Helm este descrisa in acest document declasificat, ce a fost prima oara publicat de catre InfoWars si de catre All News Pipeline. Ambele publicatii au fost criticate aspru pentru ca au sugerat ca aceste exercitii ar fi antrenamente privind aplicarea legii martiale… in acelasi mod in care oricine sugereaza ca piata bursiera este o uriasa bula este criticat desi este clar ca piata bursiera indica spre o uriasa bula (este mult supraevaluata datorita modului in care Federal Reserve creeaza banii).

E de notat cum in America, jurnalistul NBC Brian Williams, ce a fost prins mintind, a fost suspendat pentru 6 luni. Daca ar fi fost prins spunand adevarul privind realitatiile zilei de azi, cel mai probabil, ar fi fost dat afara de tot.

In America de azi, nici o analiza corecta si realistica, pe un subiect important, nu este lasata sa fie transmisa publicului larg. Principala functie a mass-mediei este sa joace teatru, pentru a distrage atentia oamenilor de la evenimentele reale ce se intampla in jurul lor. Metodele utilizate implica folosirea unor tehnici psihologice pentru ca oamenii sa nu observe lucrurile care se afla chiar sub ochii lor. Nu credeti ca e posibil asa ceva? Cititi despre experimentul cu gorila invizibila de pe un teren de baschet in care oamenii nu au observat o gorila care se afla chiar sub ochii lor.

Mass-media spune ca nu avem de ce sa ne ingrijoram cand trupe militare se afla in orasele noastre

“Un razboi secret ce urmeaza sa inceapa in Texas starneste frici privind federalizarea prin forta” relateaza Houston Chronicle. Iar InfoWars care a acoperit acest subiect inca de la inceput are si mai multe informatii. Dupa cum relateaza si Daily Mail:

(more…)

Harta state cu pasapoarte biometrice …

Posted in Uncategorized by saccsiv on martie 31, 2015

Din ce in ce mai multe FILME cu ROBOTI in ROLURI PRINCIPALE

Posted in Uncategorized by saccsiv on martie 31, 2015

Inca de la inceputurile literaturii sf, robotii au ocupat un rol mai mult sau mai putin important in unele astfel de romane sau nuvele mai mult sau mai putin celebre. Deci evident ca au aparut si in filme, dar rareori in roluri principale. In general erau “personaje” secundare, chiar daca filmele respective au avut un impact major in istoria cinematografica si nu numai. Ca de exemplu:

Film artistic: ‘’METROPOLIS’’. ANALIZA: simbolismul ocult al filmului si importanta lui in cultura muzicii Pop

Dar iata ca in ani 80 – 90 – 2000 supercalculatorul contructor de roboti a devenit personaj central prin doua superproductii: Terminator si Matrix. Apoi, de cativa ani incoace, asistam la o adevarata explozie a productiilor in care robotul e “eroul”.

Iata cateva exemple:

I, Robot

(more…)

Rugaminte pentru CUNOSCATORII LIMBII PORTUGHEZE: Ce zice presedinta Dilma Rousseff despre MICROCIPUL in BRAZILIA?

Posted in Uncategorized by saccsiv on martie 30, 2015

 

Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 2,496 other followers