Ce mănâncă greierii care sunt transformați în făină? “Toată lumea ar trebui să afle”
Consumul de insecte și riscuri pentru sănătate – Un expert în creșterea insectelor vorbeşte despre ce tipuri de viruși, bacterii și contaminanți chimici pot fi găsiţi în greierii de casă, care ulterior sunt transformaţi în făină şi ajung în pe farfuriile locuitorilor Uniunii Europene.
Consumul de insecte poate avea riscuri pentru sănătate: ce spune crescătorul de insecte
În ianuarie anul acesta Uniunea Europeană a aprobat făina de greieri de casă pentru circulația alimentelor. Acest lucru duce la trei numărul de insecte care pot fi consumate în UE. Anterior, adică în iunie 2021, Comisia Europeană a permis adăugarea larvelor de viermi de făină în alimente, iar în noiembrie 2021 a adăugat lăcustele migratoare pe lista produselor alimentare. Se crede că insectele comestibile sunt o sursă bună de proteine, acizi grași, vitamine și minerale. Cu toate acestea, trebuie amintit că până acum insectele comestibile au fost recoltate mai ales în mediul natural. Crescătorii de insecte subliniază că mulți consumatori nu știu cum arată reproducerea în masă a insectelor sau ce boli pot avea insectele și ce impurități chimice pot fi găsite în mâncarea obținută din acestea.
Problema posibilelor riscuri pentru sănătate a fost discutată de Marina Brusadelli, psiholog clinician și crescător de insecte amator, într-un articolul din „ilParagone”.
“O parte din fecale și resturi de insecte moarte pot ajunge în produsele finale”
Referindu-se la aprobarea de către Comisia Europeană a greierilor de casă ca hrană potrivită pentru oameni, Brusadelli a explicat că până acum insectele au fost vândute pentru a hrăni anumite specii de animale insectivore sau mamifere. Ea a adăugat că reproducerea acestor insecte este foarte costisitoare.
Insectele se reproduc la temperaturi ridicate (25/30 de grade). Mii de exemplare sunt adunate în fermele de insecte. Aceste insecte mănâncă și excretă în mod constant. După cum explică expertul în creșterea lor, insectele se mănâncă unele pe altele, lăsând pe fundul recipientului, în afară de praful aproape invizibil (fecale), rămășițele rudelor lor. O parte din fecale și resturile de insecte moarte pot ajunge în produsele finale.
Bacterii, viruși și antibiotice pot ajunge în făina de greieri
Specialistul italian subliniază că pentru fermieri, cea mai sigură și mai ușoară cale de a combate contaminarea bacteriană printre insecte este să le dea antibiotice. Potrivit lui Brusadelli, studiile au arătat că zeci de mii de bacterii și viruși diferiţi se găsesc în fecalele greierilor de crescătorie. Datorită temperaturii ridicate a culturii, acești agenți patogeni se înmulțesc rapid. Potrivit expertului, consumul de insecte poate reprezenta o amenințare serioasă pentru oameni și alte specii de animale.
Potrivit Marinei Brusadelli, din cauza costurilor mari de producție, costul făinii de greieri este în jur de 70 de euro pe kilogram. Deoarece este dificil să obțineți un permis de reproducere a insectelor în scopuri alimentare, practic o companie din Vietnam deține monopolul creșterii greierilor de casă. Totuși, această țară nu are prevederi echivalente cu cele din Europa în materie de siguranță alimentară.
„Problema reacțiilor alergice este o problemă fundamentală care ar trebui să ne facă să ne temem de aceste noi reglementări, care de facto perturbă echilibrul (microbiota/microbiom) transmis și menținut de generații. Mai mult, impactul psihologic al noilor reguli asupra vieții persoanelor alergice și a familiilor acestora nu trebuie subestimat. Datorită introducerii pe piața din UE a alimentelor cu făină de insecte, acești oameni vor trăi cu frica de alte probleme de sănătate și vor deveni sclavii citirii etichetelor (unde aditivul pentru insecte este ascuns sub denumiri latine sau acronime greu de descifrat), spune Brusadelli.
Poluarea, o altă mare problemă
Expertul avertizează împotriva introducerii alimentelor pe bază de insecte în meniul zilnic al europenilor. Pe lângă riscurile pentru sănătate menționate anterior, ea mai subliniază că fermele de insecte generează multă poluare pentru mediu, legată nu doar de emisia de cantități mari de Co2, ci și de antibioticele folosite pentru reproducere.
„Suntem dispuși să sacrificăm tradiția noastră, bucătăria italiană de renume mondial și modul nostru de a mânca și de a trăi pentru un mod presupus mai ecologic de a mânca? Ni se spune că nutriția trebuie promovată în țările lumii a treia… la 70 de euro pe kg? Încă o dată, nu ni s-a cerut nimic, ni s-a impus”, cu aceste cuvinte își încheie articolul crescătorul de insecte italian.
Sursa: ilParagone, ZiarulRomanesc.de
Parlamentul European a votat reducerea emisiilor de CO2 ale statelor membre cu 40% până în 2030
Parlamentul European a adoptat marți un act normativ care prevede înăsprirea ţintelor naţionale referitoare la reducerea emisiilor de CO2, adoptând totodată un obiectiv mai ambiţios privind absorbţiile de carbon ale ecosistemelor naturale precum pădurile pentru a reduce, până în 2030, gazele cu efect de seră cu până la 57% comparativ cu 1990.
Primul act normativ adoptat astăzi, cu 486 de voturi pentru, 132 împotrivă și 10 abțineri, are în vedere revizuirea aşa-numitului Regulament privind partajarea eforturilor. Textul stabileşte reduceri anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru transporturile rutiere, încălzirea clădirilor, agricultură, micile instalaţii industriale şi gestionarea deşeurilor pentru fiecare stat membru al Uniunii şi reglementează în momentul de faţă circa 60% din toate emisiile din Uniune, informează Parlamentul European printr-un comunicat.
Astfel, textul revizuit creşte obiectivul de reducere a GES pentru 2030 de la 30% la 40% comparativ cu nivelurile din 2005. Pentru prima oară, toate ţările Uniunii trebuie acum să reducă emisiile de GES cu 10%-50%, în funcţie de ţară. Obiectivele pentru 2030 ale fiecărui stat membru sunt stabilite în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor şi de raportul cost-eficacitate. De asemenea, statele membre vor trebui să garanteze anual că nu depăşesc nivelul anual de emisii de gaze cu efect de seră alocate.
„Prin această lege, facem un mare pas înainte spre atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii. Noile norme referitoare la reducerea emisiilor naţionale garantează că toate statele membre îşi aduc contribuţia în acest sens şi că eliminăm diverse lacune existente”, a declarat raportoarea Jessica Polfjärd (PPE, Suedia).
PE adoptă un obiectiv și mai ambițios privind absorbțiile de carbon pentru 2030
Cel de al doilea act normativ, adoptat marţi, cu 479 voturi pentru, 97 voturi împotrivă și 43 abțineri, vizează revizuirea regulamentului referitor la sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii (LULUCF). Acesta urmăreşte îmbunătăţirea absorbanţilor naturali de carbon pentru ca Uniunea Europeană să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 şi pentru a îmbunătăţi biodiversitatea, aşa cum prevede Pactul verde european, transmite PE într-un comumicat.
Obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 referitor la absorbţiile nete de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii va fi stabilit la 310 milioane de tone de CO2 echivalent, o cantitate cu aproximativ 15% mai mare decât cea vizată actual. Noul obiectiv al Uniunii ar trebui să reducă, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune cu circa 57% (faţă de obiectivul precedent de 55%), comparativ cu nivelurile din 1990.
Toate ţările Uniunii vor avea obiective obligatorii la nivel naţional pentru 2030 referitoare la absorbţiile şi emisiile din LULUCF pornind de la nivelurile recente de absorbţie şi de la potenţialul lor de creştere. Normele actuale se vor aplica până în 2025, iar ţările Uniunii vor trebui să se asigure că emisiile din sectorul LULUCF nu depăşesc cantitatea de emisii absorbite. Din 2026, ţările Uniunii vor avea un buget pe patru ani, pentru perioada 2026-2029, în loc de obiective anuale obligatorii.
„Absorbanţii din Uniunea Europeană au înregistrat un declin în ultimul deceniu. Această lege va obliga sectorul exploatării terenurilor să contribuie la combaterea crizei climatice. Acum avem un obiectiv mai ambiţios şi o serie de garanţii, precum date de o calitate superioară şi cerinţe de raportare mai stricte, mai multă transparenţă, dar şi o revizuire până în 2025”, a declarat raportul Ville Niinisto (Verzi/ALE, Finlanda).
Parlamentul European a aprobat ambele legi cu o majoritate confortabilă. În lunile următoare legile urmează să fie supuse votului în statele membre UE şi, dacă vor fi aprobate, vor intra în vigoare.
Video: Președintele Siemens AG, la Forumul de la Davos, cere ca un miliard de oameni să nu mai mănânce carne
Jim Hagemann Snabe, președintele conglomeratului Siemens AG, cu sediul în Germania, conform ZIUA:
„Dacă un miliard de oameni nu mai mănâncă carne, vă spun că are un mare impact. Nu numai că are un impact mare asupra sistemului alimentar actual, dar va inspira și inovarea sistemelor alimentare”
„Aceasta este o misiune pe care trebuie să ne-o asumăm. Vă pot inspira să vă uitați poate la o organizație numită Eat – ușor de reținut, Eat – care are toate datele în acest sens și care are politicile necesare, inovațiile necesare și scara necesară pentru a face sistemele alimentare durabile și sănătoase”
„Prevăd că în viitor vom avea proteine care nu provin din carne, probabil că vor avea un gust chiar mai bun. Deci, de ce încercăm să imităm carnea dacă putem avea un gust mai bun? Vor fi cu zero emisii de carbon și mult mai sănătoase decât tipul de alimente pe care le consumăm astăzi”
Conform https://en.wikipedia.org/wiki/Jim_Hagemann_Snabe Jim Hagemann Snabe este membru al consiliului de administratie al Forumului Economic Mondial.
De asemenea:
Membru al Consiliului Consultativ Global la Deutsche Bank
Presedinte al Consiliului de Administratie la Maersk
Membru Supervisory Board la Allianz
Acord UE: Gospodăriile vor plăti pentru poluarea provocată de utilizarea carburanţilor şi încălzirea cu gaz
După circa 30 de ore de discuţii aprige, negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului UE au ajuns în cursul nopţii la un acord pentru creşterea ambiţiilor şi extinderea câmpului de aplicare a pieţei carbonului, potrivit unui comunicat al PE.
Pentru a-şi acoperi emisiile de CO2, producătorii de electricitate şi industriile energofage (siderurgie, ciment) din UE trebuie în prezent să cumpere „permise de poluare” de pe piaţa europeană a cotelor de emisii (ETS), creată în 2005 şi care se aplică la 40% din emisiile de pe continent. Totalul cotelor create de state au fost reduse de-a lungul timpului pentru a-i determina pe aceşti mari producători să polueze mai puţin.
Reforma propusă în iulie 2021 de Comisia Europeană vizează consolidarea acestui obiectiv pentru a îndeplini ambiţiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Pactul verde al UE.
Potrivit acordului la care s-a ajuns, ritmul de reducere a cotelor propuse se va accelera, urmând să ajungă până în 2030 la o scădere cu 62% faţă de 2005 (faţă de un obiectiv precedent de 43%), ceea ce înseamnă de facto că marile companii industriale vor fi obligate să-şi reducă emisiile cu 62%.
Piaţa carbonului se va extinde progresiv la sectorul maritim, la emisiile zborurilor aeriene intraeuropene (pentru care cotele gratuite alocate în prezent vor fi suprimate) şi din 2028 la siturile de incinerare a deşeurilor, sub rezerva unui studiu favorabil al Bruxellesului.
În contrapartidă la instituirea unei „taxe carbon” la frontiere, UE va renunţa progresiv la cotele de emisii gratuite distribuite până acum industriaşilor europeni pentru a le permite să înfrunte concurenţa extra-europeană.
Cel puţin 48,5% din aceste „drepturi de poluare” gratuite vor fi suprimate până în 2030 şi vor dispărea total până în 2034, un calendar care a făcut obiectul unei dispute aprinse între PE şi Consiliul UE.
Alt punct controversat al reformei este faptul că executivul UE va propune crearea unei a doua pieţe a carbonului (ETS2) pentru încălzirea locuinţelor şi carburanţii rutieri.
Alarmaţi de impactul social al unui astfel de cost suplimentar, eurodeputaţii pledau ca măsura să se aplice iniţial în cazul imobilelor de birouri şi camioanelor grele.
În final s-a stabilit că gospodăriile vor plăti un preţ pentru emisiile de carbon provocate de utilizarea carburanţilor pentru automobile şi încălzirea cu gaz începând din 2027, dar acest preţ va fi plafonat până în 2030. Dacă creşterea accentuată a preţurilor din energie va continua, aplicarea va fi amânată cu un an.
Încasările provenite din această nouă piaţă a carbonului vor alimente un „Fond social pentru climă”, în sumă de 86,7 miliarde de euro, creat pentru a ajuta gospodăriile şi companiile vulnerabile în tranziţia energetică.
Dioxidul de carbon nu este un poluant care provoacă încălzirea globală, ci „elixirul” vieții însăși
NATURAL NEWS: Carbon dioxide isn’t a “pollutant” causing global warming, it’s the elixir of life itself
Dioxidul de carbon nu este un ‘poluant’ care provoacă încălzirea globală, ci elixirul vieții însăși
De Ethan Huff, 17 Noiembrie 2022, Natural News
Atunci când cineva vă va spune că trebuie să ne reducem cu toții ‘amprenta de carbon’ pentru a salva planeta de ‘schimbările climatice’, amintiți-i că dioxidul de carbon (CO2) este elixirul vieții.
Fără CO2, toate plantele ar muri – iar asta înseamnă că toți oamenii și animalele ar muri și ele. Până la urmă, CO2 este hrană pentru plante, facilitând fotosinteza și ciclul vieții în sine.
Eliminarea CO2 de pe planetă, așa cum cer adepții cultului climei, ar face ca întreaga lume să fie lipsită de viață. Ar deveni rapid un pustiu marcat de moarte și distrugere – și cu siguranță nu ar fi un paradis.
În ultimii ani, mass-media controlată de corporații, politicienii de stânga și membrii ‘bisericii încălzirii globale’, ne-au spus tuturor că CO2 este un ‘poluant’. Nimic mai fals. (Pe acest subiect: CO2 nu are absolut nicio legătură cu temperaturile globale).
„Emisiile de CO2 provenite din procesele industriale din ultimele două secole au fost extrem de benefice pentru creșterea plantelor”, a scris VijayJayaraj.
„Studiile științifice arată că CO2 a jucat un rol semnificativ în reîmpădurirea Pământului, după ce nivelurile anormal de scăzute de CO2 au limitat o mare parte din vegetația planetei, din cauza lipsei de CO2.”
Creșterea masivă a producției de alimente din ultimul secol, care permite hrănirea a opt miliarde de oameni din întreaga lume, de asemenea, nu ar fi fost posibilă fără CO2 – ca să nu mai vorbim de temperaturile ușor mai ridicate în unele zone, care le-au făcut mai potrivite pentru agricultură.
Scientific American spune că CO2 este un îngrășământ care menține pădurile și natura plină de viață
În mod destul de ironic, CO2 este, de asemenea, responsabil pentru menținerea planetei verzi, adică bogată și luxuriantă, plină de arbori, faună și alte forme de viață vegetală. Fără CO2, întreaga planetă ar fi maro și stearpă.
Cu toate discuțiile lor despre adoptarea unei agende ‘verzi’, ecologiștii luptă împotriva lucrurilor care mențin de fapt culoarea verde a planetei. Aici vorbim de nebunie.
Potrivit Scientific American, CO2 acționează ca un îngrășământ pentru a menține intacte ecosistemele naturale. Pădurile, junglele, savana, tundra și tot ce se află între acestea se bazează pe CO2 pentru a prospera, menținând animalele și oamenii în viață, ca parte a lanțului trofic.
În mod uimitor, creșterile de CO2 din epoca preindustrială până în prezent au permis o productivitate ‘crescută a copacilor’, de aproximativ 23%. Acest lucru înseamnă că CO2 înverzește în mod activ planeta și o face mai locuibilă.
„Pentru majoritatea celorlalte plante pe care le consumă oamenii – inclusiv grâul, orezul și soia – un nivel mai ridicat de CO2 le va ajuta în mod direct… Dublarea CO2 față de nivelurile preindustriale, crește productivitatea culturilor precum grâul cu aproximativ 11,5% și a celor precum porumbul, cu aproximativ 8,4%”, a spus Francis Moore, profesor la UC Davis.
În special în zonele din lume care, în mod tradițional, nu erau atât de favorabile agriculturii, creșterea nivelului de CO2 a contribuit la creșterea gradului de cultivabilitate și de productivitate a terenurilor, pentru alimente. Iar asta înseamnă că mai mulți oameni au ce mânca.
În India, studiile au arătat că fermierii care folosesc sere, au reușit să cultive de șapte ori mai multe alimente folosind cu 90% mai puțină apă, totul datorită creșterii nivelului de CO2.
„Optzeci și doi la sută dintre fermierii din India au exploatații la scară mică, de mai puțin de cinci acri”, notează Jayaraj. „Pentru ei, fermele de sere cu niveluri ridicate de CO2 se pot dovedi a fi un efort care să le schimbe viața, mai ales atunci când întreaga instalație de seră costă doar 2.500 de dolari.”
„Sărbătoresc CO2 nu doar pentru produsele de seră pe care le alimentează, ci și pentru că permite și îmbogățește viața pe planeta noastră”, conchide el. „Demonizarea acestui elixir, al practic tuturor lucrurilor vii, este o adevărată nebunie.”
Mai multe știri de ultimă oră despre oculta climatică pot fi găsite pe Climate.news.
Sursele pentru acest articol includ:
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
VIDEO: EXPERIMENT – CO2 e benefic plantelor
8 comments