Ion Cristoiu consideră că declarațiile șefului serviciului ucrainean de Securitate (SBU) reprezintă un moment care nu a mai avut loc în istorie. Generalul Vasili Maliuk, a vorbit despre campania de asasinate a Kievului pentru a elimina cetățenii ucraineni care colaborează cu Rusia sau chiar ruși apropiați de Putin

Gandul: Ion Cristoiu, despre declarațiile șefului serviciului ucrainean: „Nu tresare nimeni. Unde sunt liderii occidentali?!”

Ion Cristoiu, publicist și scriitor, a fost invitatul lui Marius Tucă într-o ediție transmisă live de Gândul. Acesta spune că declarațiile șefului serviciului ucrainean reprezintă un moment care nu a mai avut loc în istorie.

[…]

„Nu tresare nimeni. Unde sunt liderii occidentali? Cum să nu trasară nimeni? Am spus de atâtea ori. Democrația, așa-zisă democrație, se face prin toate slăbiciunile dictaturii, adică slăbiciunile politice – bătălia pentru putere. Această bătălie, când e relaxată, respectă democrația. Adevărata democrație se vede în momente de criză. Unii lideri sunt semințe de dovleac prăjite. Ei nu s-au născut democrați. Sunt în stare de orice. Aș vrea să știu unde este societatea. Vine Macron și face acele declarații, dar nu iese nimeni în stradă. Măcar pentru pace. Nu am văzut nicio manifestare pentru pace”, a declarat Ion Cristoiu, în emisiunea ”Marius Tucă Show”.

[…]

Emisiunea o puteți urmări pe mariustuca.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook  Marius Tucă – și Gândul și pe canalul de YouTube Gândul. Tineți aproape!”

 

Iata si ce putem citi la Ucraina duce o campanie secreta de asasinare a celor care colaborează cu Rusia, spune șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei de pe Marius Tuca:

Într-un interviu televizat de o oră, ofițerul superior al SBU, general-locotenentul Vasyl Malyuk, a declarat că spionii ucraineni au vizat „foarte multe” persoane responsabile de crime de război și atacuri împotriva cetățenilor ucraineni, scrie SkyNews

El a oferit, de asemenea, o perspectivă neobișnuită asupra unei campanii de asasinate – desfășurată prin rețele de agenți secreți și agenți clandestini – care a eliminat cetățeni ucraineni care colaborează cu Kremlinul pentru a aresta și tortura alți ucraineni.

Malyuk a spus că Ucraina nu își poate asuma în mod oficial responsabilitatea crimelor, spunând postului național de televiziune ICTV: „Oficial, nu vom admite acest lucru. Dar, în același timp, pot oferi câteva detalii”.

Odată ce informațiile au fost confirmate, SBU este chemată să comită asasinatul de către autoritățile civile, a spus  Malyuk.

Cine a fost ucis sau vizat?

Poate că cea mai cunoscută crimă a fost cea a lui Vladlen Tatarsky, născut în Ucraina, un propagandist de la Kremlin și personalitate mass-media.

Malyuk a spus că a fost vizat pentru serviciul său militar în lupta împotriva Ucrainei și pentru apelurile sale pentru eliminarea ucrainenilor.

Propagandistul a fost ucis când i s-a înmânat o statuetă manipulată cu explozivi într-o cafenea din Sankt Petersburg în aprilie anul trecut.

Șeful spionajului ucrainean a spus că agenții au păcălit un intermediar, o tânără, pentru a-i preda statuia domnului Tatarsky.

Malyuk a spus că SBU nu își asumă responsabilitatea pentru asasinat, dar Tatarsky l-a meritat din cauza abuzului său repetat asupra prizonierilor de război ucraineni.

O altă execuție importantă a fost fostul membru al parlamentului ucrainean Ilya Kyva, care a vorbit împotriva independenței Ucrainei și a fugit de autoritățile de la Kiev.

Kyva a fost condamnată pentru trădare și a colaborat cu FSB din Rusia când a fost ucisă de un asasin care a împușcat-o de la mică distanță, a spus Malyuk.

De asemenea, a fost vizat cetățeanul ucrainean Zakhar Prelepin, un înalt oficial de poliție într-un guvern „separatist” susținut de Kremlin din regiunea Luhansk din estul Ucrainei.

Prelepin a cerut public uciderea ucrainenilor, a spus Malyuk.

El a supraviețuit unei explozii la casa sa de la țară din Luhansk, care a ucis mai mulți polițiști adunați acolo în septembrie 2022.  Malyuk a spus că a rămas cu răni grave la nivelul abdomenului.

Un alt oficial înalt de poliție din regiunea Luhansk care lucrează cu Rusia, Igor Kornet, a supraviețuit și el unei explozii care a lovit o frizerie în mai 2023.

Malyuk a adăugat că o nouă tentativă de asasinat de mare profil, de data aceasta împotriva filosofului politic rus și apropiat al lui Vladimir Putin, Aleksandr Dughin.

Tentativa a eșuat când Dughin a schimbat mașinile cu fiica sa, care a fost ucisă de bombă manipulată de agenți.

OPINIE: Victimele invizibile ale războiului din Ucraina

Global Research: The Invisible Victims of the War in Ukraine

Victimele invizibile ale războiului din Ucraina

De Dr. Leon Tressell, 23 Februarie 2023, Global Research

„Este de datoria scriitorului să spună adevărul teribil, iar datoria civică a cititorului este să afle acest adevăr. A întoarce spatele, a închide ochii și a trece pe lângă, înseamnă a insulta memoria celor care au pierit.” – Vasili Grossman, din The Road: Stories, Journalism, and Essays (Drumul: Povestiri, Jurnalism și Eseuri).

Pe 20 februarie, Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, a anunțat că un nou centru internațional va fi înființat în luna iulie a acestui an, pentru a investiga crimele de război comise de forțele rusești în Ucraina, în cursul anului trecut. Cu toate acestea, atunci când ucrainenii sunt torturați de propriul lor guvern, UE nu dă doi bani.

Deputații europeni Clare Daly și Mick Wallace și-au exprimat îngrijorarea în fața Comisiei Europene cu privire la situația tinerilor comuniști Mihail Kononovici și Aleksander Kononovici, care au fost torturați de către SBU. Josep Borrell, vicepreședintele Comisiei Europene, le-a răspuns cu aroganță că „Ucraina a demonstrat capacitatea de rezistență a instituțiilor sale care garantează democrația, statul de drept și drepturile omului”, ignorând situația dificilă a acestor tineri comuniști.

În mijlocul fanfarei din mass-media occidentală cu privire la această problemă, există o tăcere de piatră atunci când vine vorba despre anchetarea crimelor de război comise împotriva populației vorbitoare de limbă rusă din regiunile Donețk și Lugansk, cunoscute în prezent sub numele de Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, RPD/RPL.

Începând din primăvara anului 2014, așezările civile din RPD/RPL au fost supuse unor atacuri neîncetate din partea armamentului greu al forțelor armate ucrainene. Cel mai utilizat armament a fost reprezentat de sistemele de artilerie grea, care au fost cele mai mari ucigașe de civili în ultimii 9 ani.

Biroul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a estimat că în perioada aprilie 2014 – 31 decembrie 2021, între 14.200-14.400 de persoane au murit în războiul civil din estul Ucrainei. Dintre acestea, cel puțin 3.400 au fost civili, iar restul combatanți din ambele tabere.

Ar trebui subliniat faptul că numărul exact al victimelor este încă nedeterminat, din cauza numărului mare de persoane dispărute, a faptului că mulți civili aflați sub focul artileriei și-au îngropat rudele în morminte improvizate, precum și a faptului că mulți dintre milițienii din RPD/RPL nu aveau uniforme și, prin urmare, mulți dintre ei vor fi fost clasificați ca morți din rândul civililor.

Ministrul de externe al RPL, Anna Sororka, în cadrul unei conferințe de presă recente, numită ‘Memoria pârjolită a Donbassului: crime de război ale armatei ucrainene și noi date privind masacrele asupra populației civile’, a oferit cifre privind numărul de victime care contrastează puternic cu cele ale ONU. Soroka a declarat că peste 2.000 de civili din RPL au fost uciși între aprilie 2014 și februarie 2022, și că 3.365 au fost răniți, dintre care 88 de copii.

Între timp, Comisarul pentru Drepturile Omului din RPD, Daria Morozova, a declarat în aceeași conferință de presă, că peste 5.000 de persoane, inclusiv 91 de copii, au fost ucise în această perioadă. Pe lângă aceasta, peste 8.000 de civili au fost răniți în perioada aprilie 2014-februarie 2022.

De remarcat, de asemenea, că autoritățile din RPD notează că un număr mare de civili au fost uciși/vătămați de armamentul furnizat de Occident. Dimitri Kalshnikov, șeful biroului de expertiză medico-legală al RPD, a declarat următoarele:

„În ultimii cinci ani, am constatat că s-au folosit gloanțe speciale, folosite de NATO. Noi nu am avut niciodată astfel de muniție. În calitate de experți, astfel de gloanțe pur și simplu ne surprind: la intrare lasă o mică gaură, iar la ieșire rupe țesutul cu totul, nu am mai văzut așa ceva. Aceasta fiind asistență pentru Ucraina, din partea organizațiilor internaționale.”

Pe parcursul ultimului an de război, OHCHR a estimat că peste 7,1 mii de civili au fost uciși și alți 11.756 au fost răniți. Organizația menționează că cifrele reale sunt probabil mult mai mari.

Misiunea RPD la Centrul Comun de Control și Coordonare (JSCC) a estimat că trupele ucrainene au tras de 15.000 de ori asupra zonelor civile din republică. Pe canalul său de Telegram, luni, 20 februarie, aceasta a scris că 108.866 de muniții de diferite calibre au fost trase de trupele ucrainene în ultimul an. Printre acestea se numără 39 de rachete Toch-U, 231 de rachete HIMARS, precum și 22.366 de proiectile de calibru NATO de 150 mm. Potrivit JSCC, au existat 92 de incidente în care civili au fost loviți de mine antipersonal.

În comunicatul său de presă, misiunea RPD la Centrul Comun de Control și Coordonare a estimat că pe parcursul ultimului an de lupte au murit 4.440 de locuitori, inclusiv 132 de copii.

Estimarea sa privind pagubele provocate de bombardamentele ucrainene ar fi următoarea: 9.889 de case rezidențiale și 2.441 de facilități de infrastructură civilă, inclusiv 138 de instituții medicale și 488 de instituții de învățământ, 965 de facilități de securitate socială, 70 de facilități de infrastructură critică, 780 de facilități de furnizare a energiei electrice, a apei, a căldurii și a gazului.

Din fericire, câțiva jurnaliști independenți curajoși, care în Occident sunt catalogați drept apologeți ai Kremlinului, au relatat despre această problemă în ultimii 8 ani. Eva K Bartlett, Christelle Neant și Graham Philips au înregistrat cu perseverență războiul guvernului de la Kiev împotriva civililor din Donbass. Pentru mine, cel care se remarcă este veteranul marinei americane Patrick Lancaster, care a publicat zilnic rapoarte video pe Youtube, care arată în detalii grafice și sfâșietoare impactul bombardamentelor ucrainene asupra civililor din cele două republici.

Din păcate, mass-media și elitele politice occidentale au ignorat complet crimele de război comise zilnic de forțele ucrainene împotriva civililor din RPD și RPL. Când veți auzi următoarea poveste isterică din mass-media occidentală despre presupusele crime de război rusești, atunci ar trebui să vă puneți întrebarea: de ce nu raportează bombardamentele intensive zilnice asupra civililor din Donețk?

Familiile îndurerate ale victimelor invizibile ale războiului din Ucraina merită simpatia și sprijinul nostru.

S-a incheiat ultima etapa a procesului de anexare: Vladimir Putin a promulgat legea / CE URMEAZA? Se va incheia si „operatiunea speciala”? Va incepe un „razboi antiterorist”? Va incepe un razboi in toata regula? Se va extinde un astfel de razboi si cat de mult? MAI VREA CINEVA PACEA?

Foto: https://jurnalul.ro/stiri/externe/vladimir-putin-a-promulgat-legea-de-anexare-a-celor-patru-regiuni-din-sud-estul-ucrainei-911176.html

Dupa cum stiti:

Consiliul Federației Ruse a ratificat anexarea celor patru regiuni

S-a incheiat si ultima etapa a acestui proces:

Hot News: Vladimir Putin a promulgat legea privind anexarea celor patru regiuni ucrainene ocupate de ruși

Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat miercuri legea care oficializează anexarea celor patru regiuni din Ucraina controlate parţial de forţele ruse, scrie Reuters, citând agenţia de presă de stat TASS.

Anexarea vizează regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, care reprezintă în jur de 18% din teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei.

[…]

Video (in direct): Vladimir Putin la ceremonia de anexare a teritoriilor

 

Vladimir Putin a semnat decretele de recunoaștere a independenței regiunilor Herson și Zaporojie

Sursa: https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25818936-putin-semnat-decretele-recunoastere-independentei-regiunilor-herson-zaporojie.htm

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat, joi seară, decrete de recunoaştere a independenţei regiunilor Herson şi Zaporijie, care este un pas intermediar către anexarea oficială a acestor teritorii, informează Reuters.

„Ordon recunoaşterea suveranităţii şi independenţa de stat” în regiunile Zaporojie şi Herson, se arată în aceste decrete semnate de Putin, scrie news.ro.

Kremlinul va găzdui vineri, la ora 15:00, o ceremonie în care va fi oficializată anexarea regiunilor ucrainene Doneţk şi Lugansk (est) şi Herson şi Zaporojie (sud).

Rusia recunoscuse deja independenţa Republicii Populare Doneţk şi a Republicii Populare Lugansk, la cererea liderilor lor separatişti pro-ruşi, la sfârşitul lunii februarie, cu puţin timp înainte de începerea ofensivei sale în Ucraina.

Vladimir Putin va susţine vineri cu această ocazie „un discurs important”, potrivit purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov.

Global Research: SUA sunt principalul instigator al conflicului din Ucraina. Faptele istorice

Global Research: The US Is the Major Instigator of the Ukraine Conflict. The Historical Facts

SUA sunt principalul instigator al conflicului din Ucraina. Faptele istorice

În mijlocul tulburărilor și controverselor, este util să trecem în revistă cele mai importante evenimente precedente și să analizăm cum s-a întâmplat acest lucru. În cele ce urmează vom trece în revistă câteva evenimente cheie și fapte istorice care au condus la criza actuală din Ucraina.

Fapt 1. În februarie 2014, o lovitură de stat a răsturnat guvernul ucrainean, care ajunsese la putere în urma unor alegeri certificate de OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare). Președintele Viktor Ianukovici a fost forțat să fugă pentru a-și salva viața.

Această situație a fost analizată  la acea vreme de către Seumas Milne, care a scris:  „Încercarea de a introduce Kievul în tabăra vestică prin înlăturarea unui lider ales a făcut ca acest conflict să devină unul sigur. Ar putea fi o amenințare pentru noi toți.”

Faptul 2. Lovitura de stat a fost promovată de oficialii Statelor Unite. Neo-conservatorii precum Victoria Nuland și John McCain au susținut activ protestele. După cum s-a confirmat într-un apel telefonic înregistrat în secret,  Nuland a stabilit compoziția după lovitura de stat cu săptămâni înainte. Mai târziu, Nuland s-a lăudat că a cheltuit 5 miliarde de dolari în această campanie timp de două decenii. Înainte ca lovitura de stat să fie „moșită”, Nuland a respins cu hotărâre un posibil acord de compromis european care ar fi condus la un guvern de compromis. „La dracu’ cu UE!”, a spus ea. Nuland a reușit lovitura de stat, dar vicepreședintele Biden a fost cel care s-a aflat în vârful acțiunii. După cum spune Nuland în apelul telefonic, Biden a reprezentat nivelul cel mai înalt de la care liderii puciști au primit laude. Ulterior, fiul lui Joe Biden a beneficiat personal de lovitura de stat. Victoria Nuland are și mai multă putere acum ca subsecretar de stat pentru afaceri politice. Serviciile secrete americane, cum ar fi Agenția Centrală de Informații CIA, trebuie să fie și ele implicate.

Faptul 3. Guvernul instaurat după lovitura de stat a acționat imediat cu ostilitate față de cetățenii săi vorbitori de rusă. Pentru aproximativ 30% dintre cetățenii ucraineni limba rusă este limbă maternă dar, în prima zi de la preluarea puterii, noul regim a acționat pentru ca limba rusă să nu mai fie o limbă oficială de stat. Au urmat apoi și mai multe acțiuni ostile. După cum se documentează în videoclipul „Crimele naziștilor Euromaidan”, un convoi de autobuze care se întorcea în Crimeea a fost atacat. În Odesa, peste treizeci de oponenți ai guvernului loviturii de stat au murit când au fost atacați iar cladirea Camerei de Comerț din Odesa a fost incendiată.

Faptul 4. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când germanii au invadat Uniunea Sovietică, au existat simpatizanți naziști în vestul Ucrainei. Această simpatie continuă și astăzi sub forma lui Svoboda și a altor partide naționaliste de extremă dreapta. Guvernul ucrainean a adoptat chiar o legislație care eroizează colaboratorii naziști în timp ce înlătură statuile ridicate în cinstea patrioților antinaziști. Situația a fost descrisă în urmă cu trei ani într-un articol „Neo-naziștii și extrema dreaptă sunt în marș în Ucraina” . Autorul a întrebat de ce SUA sprijină acest lucru. Sub președintele Poroșenko (2014-2019) naționalismul a crescut și chiar și Biserica Ortodoxă s-a despărțit.

Faptul 5. Secesiunea Crimeei, Donețk și Lugansk este un rezultat direct al loviturii de stat din 2014. În Crimeea, un referendum a fost organizat rapid. Cu 83% prezență la vot și 97% votând pentru, locuitorii din Crimeea au decis să se separe de Ucraina și să se reunească cu Rusia. Crimeea făcea parte din Rusia din 1783. Când administrația Crimeei a fost transferată Ucrainei în 1954, toți făceau parte din Uniunea Sovietică, transferul făcându-se atunci fără consultarea populației.

Nota autorului: Am vizitat Crimeea în 2017 și am discutat cu diverși oameni, inclusiv cu oficialii consiliului municipal ales de cetățeni. Nu există nicio îndoială cu privire la sprijinul copleșitor pentru reunificarea cu Rusia.

În provinciile Lugansk și Donețk de la granița cu Rusia, majoritatea populației vorbește limba rusă și nu au nimic împotriva Rusiei. Regimul instaurat de lovitura de stat de la Kiev a fost ostil și a implementat politici cu care aceștia nu au fost deloc de acord. În primăvara anului 2014, Republicile Populare Lugansk și Donețk și-au declarat independența față de regimul de la Kiev.

Faptul 6. Acordurile de la Minsk din 2014 și 2015 au fost semnate de Ucraina, rebelii ucraineni, Rusia și alte autorități europene. Ele au fost concepute pentru a opri vărsarea de sânge din estul Ucrainei și pentru a păstra integritatea teritorială a Ucrainei, acordând în același timp o oarecare autonomie provinciilor Luhansk și Donețk. Acest fapt nu este unul neobișnuit, existând 17 zone autonome în Europa. Acordurile au fost ulterior respinse de guvernele de la Kiev și Washington, fapt care a condus la decizia Rusiei din 21 februarie 2022 de a recunoaște Republicile Populare Donețk (DPR) și Luhansk (LPR).

Dar nu este cumva ilegală secesiunea, conform dreptului internațional? SUA și NATO nu prea au credibilitate să se opună secesiunii, deoarece au promovat destrămarea Iugoslaviei, secesiunea Kosovo de Serbia, secesiunea Sudanului de Sud de Sudan și eforturile secesioniste kurde în Irak și Siria etc. Secesiunea Crimeei este justificată de istoria sa unică și sprijinul popular copleșitor. Secesiunea Lugansk și Donețk poate fi justificată de lovitura ilegală de stat de la Kiev din 2014.

Intervenția SUA, atât deschisă, cât și secretă, a fost un factor major al evenimentelor din Ucraina. SUA au fost principalul instigator al conflictului.

 

Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

Despre Ucraina

OPINIE. Ordine din haos: Cum conflictul din Ucraina este conceput pentru a avantaja globaliștii

 

Vladimir Putin recunoaste independenta regiunilor Donetk si Lugansk. Rusia va trimite armata in teritoriile separatiste din estul Ucrainei pentru a mentine pacea. SUA nu vor considera invazie faptul că Rusia a intrat cu armata în regiunile Donetk si Lugansk

Foto: https://www.nationalia.info/new/10267/kremlin-asks-kiev-to-fulfil-referendum-results-in-luhansk-and-donetsk

Cu o saptamana in urma:

Duma de Stat a votat rezoluţia prin care Vladimir Putin este chemat să recunoască republicile separatiste Donețk și Lugansk

Ieri, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut independența Doneţk şi Lugansk, cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei.

Conform articolului VIDEO Putin recunoaște practic independența regiunilor pro-ruse din Ucraina: Ucraina, o creație a bolșevicilor / Rusia a fost ”jefuită” după 1990/ Principiile lui Lenin au fost greșite / Putin vrea ca armata rusă să asigure pacea în aceste provincii de pe Hot News:

Liderul de la Kremlin a susținut luni seară o conferință de presă după o ședință inedită a Consiliului de Securitate a țării, transmisă live și de televiziunile occidentale.

„Consider că este necesar să luăm o decizie care ar fi trebuit luată cu mult timp în urmă – să recunoaștem imediat independența și suveranitatea Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk”, a spus el. Putin a cerut Parlamentului „să aprobe decizia și să ratifice acordurile de prietenie și ajutor reciproc cu cele două republici”, documente pe care el le-a semnat.

Putin a afirmat că regiunile din estul Ucrainei sunt foste teritorii rusești, că Ucraina este o creație bolșevică. El a comentat că Rusia ar fi fost prea generoasă după 1990 cu teritoriile rusești cedate țărilor nou înființate.

”Rusia a fost „jefuită” când Uniunea Sovietică s-a dezintegrat în 1991”, declară liderul de la Kremlin care crede că, odată cu prăbușirea blocului sovietic, a avut loc o „catastrofă geopolitică”.

Putin mai spune că situația din estul Ucrainei este din nou ”critică”, că a încăput pe mâna oligarhilor care au adus țara ”în fața unei lovituri de stat susținută de ambasada SUA cu 1 milion de dolari pe zi”.

Continuând discuția despre istorie, Putin l-a criticat pe fostul lider comunist Vladimir Lenin, numindu-l „autorul și arhitectul” Ucrainei. El spune că a „dezavantajat” Rusia.

”Principiile lui Lenin de a reconstrui Uniunea Sovietică au fost greșite. Este o rușine că pe aceste principii am construit fără să ne gândim la viitor. Liderii de atunci au fost convinși că au reușit să rezolve conflictele naționaliste, dar aceste probleme au fost doar o bomba cu ceas care s-au acutizat în anii ’80 și a dus la separarea de Uniunea Sovietică”, spune Putin.

Putin acuză Ucraina că a furat gaz rusesc în trecut, că se folosește de energie ca să șantajeze Rusia, că a fructificat mereu ”bunăvoința” Rusiei fără să ofere ceva în schimb.

Putin a încercat să atingă coarda sensibilă a cetățeanului ucrainean, acuzând ”jaful oligarhilor” invocând creșterea prețurilor la apă și a utilităților, șomaj, sărăcie și corupție. Mesajul său: ”Este aceasta civilizația europeană cu care te-au păcălit?”.

Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse să „mențină pacea” în teritoriile separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, teritorii cărora tocmai le-a recunoscut „independența”, scrie AFP.

Cele două decrete emise de președintele rus cer Ministerului Apărării ca „forțele armate ale Rusiei să-și asume funcțiile de menținere a păcii pe teritoriul republicilor populare” Doneţk şi Lugansk.

Niciun calendar privind o desfășurare a forțelor ruse, respectiv amploarea acesteia, nu a fost anunțat în aceste documente, fiecare având o singură pagină și fiind publicate pe site-ul ce conține baza de date rusă cu textele de lege.

[…]

Potrivit aceleiași surse, Putin i-a informat pe omologul său francez Emmanuel Macron și pe cancelarul german Olaf Scholz, mediatori în conflictul din estul Ucrainei, despre această decizie și aceștia, potrivit Kremlinului, „și-au exprimat dezamăgirea”.

[…]

Lavrov: Vom trimite un semnal puternic lumii ruse. Nu putem urmări cum au fost batjocoriți cetățenii noștri în toți acești opt ani. În cazul Ucrainei, este un atac asupra slavilor, asupra a tot ce este rusesc.

 

stiri pe surse: SUA nu vor considera invazie faptul că Rusia a intrat cu armata în regiunile Donetk și Lugansk/ Surse

Administraţia Joseph Biden nu va considera „un pas nou” şi nu va riposta prin sancţiuni masive dacă Rusia trimite militari doar în regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, întrucât armata rusă acţiona deja în aceste zone prin susţinerea insurgenţilor proruşi, afirmă un oficial de la Washington.

Trimiterea trupelor ruse în estul Ucrainei „nu ar fi un pas nou”, ci doar ar face „mai clară” implicarea Rusiei în zonele separatiste, a afirmat un oficial de la Washington, sub protecţia anonimatului, conform site-ului Axios.com.

[…]

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că nu va accepta modificarea frontierelor ţării. „Noi nu ne temem. Frontierele ţării vor rămâne aşa cum sunt. Ucrainenii sunt pe teritoriul lor şi nu vor ceda nici cea mai mică parte a teritoriului. Aşteptăm din partea partenerilor paşi clari şi eficienţi de susţinere. Acum vom vedea cu adevărat cine sunt prietenii noştri”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de postul BBC şi de cotidianul Le Figaro.

[…]

 

DIGI 24: SUA anunță sancțiuni împotriva regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, după ce Rusia le-a recunoscut independența

Statele Unite au anunţat luni sancţiuni împotriva regiunilor separatiste Donețk și Lugansk din Ucraina, a căror independenţă a fost recunoscută în această seară de preşedintele rus, Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Preşedintele american Joe Biden „va emite un ordin executiv care va interzice orice nouă investiţie, schimburi comerciale sau finanţare de către cetăţeni americani către, dinspre sau în interiorul regiunilor” pro-ruse Doneţk şi Lugansk, a spus Psaki.Psaki.
Ordinul executiv va permite, de asemenea, impunerea de sancțiuni împotriva „oricărei persoane care va opera în acele zone ale Ucrainei”.
[…]

 

Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

Despre Ucraina

 

Cozi uriaşe de oameni la frontiera dintre Ucraina şi Rusia | Evacuare masivă din Lugansk şi Donetsk

Sursa: https://www.antena3.ro/externe/cozi-uriase-oameni-frontiera-ucraina-rusia-evacuare-lugansk-donetsk-629698.html

Sursa foto: Twitter | gbazov

Liderii republicilor separatiste Lugansk şi Doneţk, Leonid Pasechnik şi Denis Puşilin, au anunţat evacuarea în masă a rezidenţilor către Rusia. S-au format cozi la punctele de trecere a frontierei spre Rostov

Primarul oraşului Doneţk susţine că există „un număr imens, uriaş” de oameni care doresc să părăsească oraşul. Potrivit acestuia, toate resursele, inclusiv vehiculele, sunt acolo, evacuarea se desfăşoară conform planului, în ciuda bombardamentelor tot mai mari.

În Doneţk au fost organizate 48 de puncte de evacuare, mai multe vor fi deschise în timpul zilei, evacuarea se desfăşoară într-o manieră organizată şi fără panică, a declarat şeful administraţiei oraşului.

Cu toate acestea, inevitabil s-au format cozi infernale.

Peste 1.100 de persoane au trecut prin punctul de control în regiunea Rostov din Donbas, 373 de persoane au fost plasate în centre de cazare temporară, au declarat autorităţile regionale.

„Vom solicita asistenţă Căilor Ferate Ruse pentru evacuarea locuitorilor din Donbas dacă situaţia din zona de conflict se va agrava”, a declarat Igor Guskov, prim-viceguvernatorul Regiunii Rostov.

Aproximativ 25.000 de persoane vor părăsi regiunea în procesul de evacuare, susţin separatiştii din Lugansk.

Peste 2 milioane de teste rapide Covid au fost pregătite în întâmpinarea refugiaţilor din Donbas de către autorităţile ruse.

#FLASH—#DONBASS—#DPR civilian evacuation from imminent #Ukraine invasion begins. Video from a #Donetsk orphanage. First to evacuate will be children, women, and the elderly. First busses leave at 20:00. pic.twitter.com/RAf00OXgvU

— Gleb Bazov (@gbazov) February 18, 2022

 

„Testarea pentru Covid a refugiţilor care vor sosi în regiunea Rostov este necesară”, a declarat ministrul sănătăţii din regiune, Yuri Kobzev.

Ministerul Situaţiilor de Urgenţă al Federaţiei Ruse a solicitat începerea în termen de 24 de ore a efectuării plăţilor către refugiaţii proveniţi din Donbas.

Wekî ku fîşek teqiya…

Li Donetsk'é teqînek mezin pék hat.

Té gotin Ukrayna éŕiş kiriye.

Lé çavkaniyén nézî Ukrayna Rusya sucdar dikin.

Xelké #Donetsk û #Lougansk bi erebeyan ber bi Rusya direvin.pic.twitter.com/90QoksnXHZ

— Memed Drews K (@memeddrewsk) February 18, 2022

 

Vladimir Putin a dat răspunsul privind recunoaşterea independenţei pentru Lugansk şi Doneţk

Sursa: https://www.national.ro/stiri-externe/vladimir-putin-a-dat-raspunsul-privind-recunoasterea-independentei-pentru-lugansk-si-donetk-752906.html

Vladimir Putin este de părere că proiectul Dumei de Stat privind recunoaşterea independenţei regiunilor ucrainene Lugansk şi Doneţk nu este în conformitate cu Acordul de la Minsk, anunţă Kremlinul.

„Preşedintele a primit solicitarea, a reacţionat, a analizat-o. Însă a subliniat că recunoaşterea Republicii Populare Lugansk şi a Republicii Populare Doneţk nu ar fi în conformitate cu Acordul de la Minsk. Aceasta este situaţia”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Ce vrea Putin în continuare?

„Solicitarea Dumei de Stat este un semnal clar despre poziţia deputaţilor şi despre opiniile predominante ale cetăţenilor.

Cu toate acestea, preşedintele a evidenţiat că este esenţial să fie facilitată rezolvarea crizei din sud-estul Ucrainei şi că acest lucru trebuie realizat prin eforturi complete de facilitare a setului de măsuri convenite la Minsk. Preşedintele se va concentra în acest sens”, a subliniat Dmitri Peskov.

Statele Unite au criticat iniţiativa legislativă a Dumei de Stat. Recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste „ar fi o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”, a avertizat secretarul de Stat american, Antony Blinken.

Autor: Andrei Ștefan

Duma de Stat a votat rezoluţia prin care Vladimir Putin este chemat să recunoască republicile separatiste Donețk și Lugansk

Sursa: https://www.antena3.ro/externe/duma-de-stat-vladimir-putin-donetk-lugansk-rezolutie-independenta-629252.html

Sursa foto: hepta

Deputații ruși au votat o rezoluție prin care îi cer președintelui Vladimir Putin să recunoască „imediat” cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei.

Potrivit Euronews, deputații au votat documentul – inițiat de mai mulți parlamentari comuniști și naționaliști – prin care președintelui rus i se cere recunoașterea independenței așa-numitelor „republici populare” Donețk și Lugansk.

Ambele sunt localizate în estul separatist, unde insurgenții pro-ruși luptă din 2014 împotriva trupelor Kievului.

Euronews precizează că în Camera Inferioară a Parlamentului rus au fost depuse două rezoluții pe aceeași temă: prima, concepută de parlamentarii comuniști și naționaliști, este adresată direct lui Vladimir Putin și cere recunoașterea „imediată” a entităților separatiste.

A doua, elaborată de membrii partidului prezidențial „Rusia Unită”, este destinată, „spre studiu și feedback”, Ministerului rus de Externe și altor structuri guvernamentale.

Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a precizat că „deputații au decis să trimită un apel președintelui”.

Șeful Dumei de Stat: „Recunoașterea republicilor Donețk și Lugansk, premisă pentru întărirea păcii internaționale și stabilității regionale”

Potrivit lui Volodin, recunoașterea, de către Rusia, a republicilor separatiste „va crea temeiul pentru garantarea securității și protecției locuitorilor acestora în fața amenințărilor externe, precum și pentru întărirea păcii internaționale și stabilității regionale, în conformitate cu obiectivele și principiile Cartei ONU și va iniția procesul de recunoaștere internațională a ambelor ‘state'”.

Oficialul rus a acuzat autoritățile ucrainene de încălcarea „drepturilor și libertăților” locuitorilor din Donețk și Lugansk și de impunerea unei blocade economice totale asupra celor două regiuni separatiste.

„Deputații din Duma de Stat apreciază că recunoașterea Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugnask este justificată (…) În ultimii ani, organisme democratice și aparate de stat cu toate trăsăturile puterii legitime au fost construite în aceste republici pe baza voinței populare”, a continuat el.

Euronews: Recunoașterea republicilor separatiste va semnala „decesul” acordului de la Minsk

Euronews notează că o astfel de recunoaștere va fi echivalentul unui marș funebru pentru Protocolul de la Minsk, un acord de încetare a focului mediat de Franța și Germania în așa-numitul Format Normandia și care a intrat în vigoare în 2015.

Acum, odată ce parlamentarii ruși i-au furnizat instrumentul formal, decizia recunoașterii regiunilor separatiste este în mâinile președintelui Vladimir Putin.

Este interesant de amintit că acordul de la Minsk a fost menționat de Putin în convorbirea de săptămâna trecută cu omologul său francez, Emmanuel Macron, care a avut loc la Moscova pe parcursul a peste cinci ore.

Votul de marți din Duma de Stat vine la câteva ore după ce Moscova a anunțat că a retras în cazărmi unele trupe participante la amplele manevre și exerciții militare desfășurate în apropierea graniței cu Ucraina.

de Adrian Iclozan