6 martie: Pomenirea aflarii cinstitei Cruci si a sfintelor PATRU PIROANE de catre Sfanta Elena, mama Sfantului imparat Constantin cel Mare. Pe crucifixurile catolice apar insa doar … TREI PIROANE

În  luna martie, în ziua a şasea, pomenirea aflării cinstitei Cruci şi a sfintelor piroane de către sfânta Elena, mama sfântului împărat Constantin cel Mare.

La începutul domniei Sf. Constantin cel Mare (306-337), primul împărat roman care a recunoscut credinţa creştină el împreună cu Sf. Elena, mama sa credincioasă, au decis să reconstruiască oraşul Ierusalim. Şi-au făcut un plan de a înalţa o biserică pe locul patimilor şi învierii Domnului pentru a sfinţi din nou locurile legate de moartea şi învierea Mântuitorului şi a şterge mânjirea păgână din sfintele locuri.
Împărăteasa Elena a pornit spre Ierusalim cu o mare cantitate de aur. Sf. Constantin i-a scris o scrisoare Patriarhului Macarie (313-323), prin care îi cerea să o ajute pe mama lui în toate felurile posibile ca să restaureze sfintele locuri creştine.

După sosirea în Ierusalim, împărăteasa a început să dărâme toate templele păgâne şi să sfinţească locurile murdărite de păgâni.

În căutarea ei după Crucea Dătătoare de Viaţă, împărăteasa a cercetat mai mulţi creştini şi evrei, fără să afle nimic pentru mai mult timp. În cele din urmă, un bătrân evreu numit Iuda i-a spus că crucea era îngropată în spatele templului lui Venus. Sf. Elena a dat ordin să se demoleze templul şi să se facă săpaturi pe locul acela. În scurt timp au găsit Golgota şi Mormântul Domnului. Nu departe de acel loc au găsit trei cruci, o scândură cu inscripţia lui Pilat (Ioan 19:19) şi patru piroane care au străpuns corpul Domnului.

Următorul pas era să determine care era crucea răstignirii Mântuitorului dintre cele trei. Patriarhul Macarie, văzând un mort care era dus la groapă, a cerut ca acel om să fie aşezat pe rând pe fiecare din cruci. Când corpul celui mort a fost aşezat pe   Crucea Mântuitorului, acesta a înviat imediat. Văzând învierea celui mort, toţi au fost convinşi că au găsit Crucea Dătătoare de Viaţă. Cu mare bucurie, împărăteasa Elena şi patriarhul Macarie au ridicat Crucea astfel încât să o vadă toţi cei de faţă.

Sursa: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/martie/martie06.htm

  

Comentariu saccsiv:

La catolici apar insa doar trei piroane:

Iar la ortodocsi patru:

Am considerat necesara aceasta subliniere pentru mai usoara diferentiere a reprezentarilor Mantuitorului rastignit. In unele vechi catolice apar tot patru piroane, insa nu stiu cand si de ce au mai scos unul. Asadar, cand vedeti o reprezentare cu doar trei piroane, sa stiti sigur ca aceea este catolica.

IISUS HRISTOS a fost RASTIGNIT CU MAINILE DEASUPRA CAPULUI – ipoteza a oamenilor de stiinta ce au studiat GIULGIUL DIN TORINO. Pentru ca vin Sfintele Pasti …

Iata ce putem citi in articolul A fost Iisus rastignit cu mainile deasupra capului? Indiciile cumplite oferite oamenilor de stiinta de Giulgiul din Torino:

Timp de secole, biserica a reprezentat, in mare masura, rastignirea lui Hristos cu bratele intinse orizontal, pe o cruce. Insa oamenii de stiinta cred ca moartea lui Iisus a fost si mai cruda, pentru ca mainile ar fi fost batute in cuie deasupra capului.

O echipa internationala care a studiat Giulgiul de la Torino, care pare sa reprezinte un barbat care a fost ucis prin rastignire, spune ca artefactul sugereaza ca persoana care a lasat urma – Iisus sau altcineva – a avut corpul rastignit sub forma literei Y, potrivit New Scientist.

Giulgiul din Torino este cel mai studiat artefact din istorie, parerile oamenilor de stiinta fiind impartite in privinta lui. In timp ce unii sustin ca a fost creat in Evul Mediu, pentru a induce in eroare oamenii, altii spun ca infatiseaza, intr-adevar, trupul lui Iisus din Nazaret.

Oricum ar fi, panza din in care este imprimata cu silueta unui barbat dezbracat, pare sa aiba siroaie de sange care au curs din brate, dar si din alte rani.

Indiferent daca giulgiul este biblic sau medieval, Matteo Borrini, de la Universitatrea John Moores din Liverpool, a spus pentru The Scientist ca „este o piesa foarte interesanta de arta si ingeniozitate umana„.

El a vrut sa afle daca urma de sange de la bratul stang se potriveste cu fluxul sanguin de la o persoana crucificata. Pentru a investiga, un alt cercetator de la Universitatea din Pavia, Italia, a facut experimente „incercand” diferite pozitii de rastiginire in timp ce „sangele” s-a scurs in jos, pe mana, din locul in care giulgiul are imprimat un cui care a fost batut in mana.

Experimentul a aratat ca urmele de „sange” lasate pe giulgiu corespund unei rastigniri, insa numai daca persoana a fost asezata si batuta in cuie pe cruce cu corpul sub forma literei Y, nu T, asa cum este reprezentata rastignirea in majoritatea obiectelor crestine.

Dr. Borrini a spus: „Aceasta a fost o pozitie foarte dureroasa si care a creat dificultati in procesul de respiratie„. Se crede ca o persoana rastignita sub forma literei Y ar fi murit de asfixie. Dr. Borrini a explicat, la o intalnire din luna februarie a Academiei Americane de Stiinte Criminalistice, care a avut loc in Seattle, ca pozitii similare erau folosite in tortura medievala. Atunci, persoanele erau agatate cu incheieturile mainilor de grinzi, acestea fiind legate cu o franghie.

Prin urmare, daca Giulgiul a fost, intr-adevar, un fals facut in Evul Mediu, atunci el poate reprezenta practicile din acea perioada, nu cele din perioada biblica.

Rezultatele experimentelor confirma teoriile anterioare ale unui doctor in stiinta, Gilbert Lavoie, stabilit in Massachusetts, care a sugerat ca persoana de pe giulgiu a fost rastignita sub forma literei Y. Iar un om de stiinta danez, Niels Svensson, care a studiat, de asemenea, giulgiul, a spus:„Imaginea imprimata pe Giulgiul din Torino nu corespunde cu imagini artistice traditionale ale crucificarii„.

In timp ce marea majoritate a obiectelor de arta crestina il arata pe Iisus rastignit pe cruce sub forma literei T, unii pictori, intre care si Peter Paul Rubens, il infatiseaza pe Hristos pe cruce cu mainile pozitionate deasupra capului.

Dr. Borrini crede ca persoana care a facut giulgiul trebuie sa fi fost un falsificator priceput (in cazul in care giulgiul nu este autentic), pentru ca urmele de sange au fost corect imprimate dupa o rastignire.

   Comentariu saccsiv:

Pomenirea aflării cinstitei Cruci şi a sfintelor PATRU PIROANE de către sfânta Elena, mama sfântului împărat Constantin cel Mare. Pe crucifixurile catolice apar insa doar … TREI PIROANE

   În  luna martie, în ziua a şasea zi, pomenirea aflării cinstitei Cruci şi a sfintelor piroane de către sfânta Elena, mama sfântului împărat Constantin cel Mare.

   La începutul domniei Sf. Constantin cel Mare (306-337), primul împărat roman care a recunoscut credinţa creştină el împreună cu Sf. Elena, mama sa credincioasă, au decis să reconstruiască oraşul Ierusalim. Şi-au făcut un plan de a înalţa o biserică pe locul patimilor şi învierii Domnului pentru a sfinţi din nou locurile legate de moartea şi învierea Mântuitorului şi a şterge mânjirea păgână din sfintele locuri.

   Împărăteasa Elena a pornit spre Ierusalim cu o mare cantitate de aur. Sf. Constantin i-a scris o scrisoare Patriarhului Macarie (313-323), prin care îi cerea să o ajute pe mama lui în toate felurile posibile ca să restaureze sfintele locuri creştine.

   După sosirea în Ierusalim, împărăteasa a început să dărâme toate templele păgâne şi să sfinţească locurile murdărite de păgâni.

   În căutarea ei după Crucea Dătătoare de Viaţă, împărăteasa a cercetat mai mulţi creştini şi evrei, fără să afle nimic pentru mai mult timp. În cele din urmă, un bătrân evreu numit Iuda i-a spus că crucea era îngropată în spatele templului lui Venus. Sf. Elena a dat ordin să se demoleze templul şi să se facă săpaturi pe locul acela. În scurt timp au găsit Golgota şi Mormântul Domnului. Nu departe de acel loc au găsit trei cruci, o scândură cu inscripţia lui Pilat (Ioan 19:19) şi patru piroane care au străpuns corpul Domnului.

   Următorul pas era să determine care era crucea răstignirii Mântuitorului dintre cele trei. Patriarhul Macarie, văzând un mort care era dus la groapă, a cerut ca acel om să fie aşezat pe rând pe fiecare din cruci. Când corpul celui mort a fost aşezat pe   Crucea Mântuitorului, acesta a înviat imediat. Văzând învierea celui mort, toţi au fost convinşi că au găsit Crucea Dătătoare de Viaţă. Cu mare bucurie, împărăteasa Elena şi patriarhul Macarie au ridicat Crucea astfel încât să o vadă toţi cei de faţă.

   Cititi va rog mai multe la:

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/martie/martie06.htm

   Comentariu saccsiv:

   La catolici apar insa doar trei piroane:

   Iar la ortodocsi patru:

   Am considerat necesara aceasta subliniere pentru mai usoara diferentiere a reprezentarilor Mantuitorului rastignit. In unele vechi catolice apar tot patru piroane, insa nu stiu cand si de ce au mai scos unul. Asadar, cand vedeti o reprezentare cu doar trei piroane, sa stiti sigur ca aceea este catolica.