Saccsiv – Weblog

TUPEU SODOMIT INDRACIT: Cupluri de homosexuali perturba Slujba de Boboteaza protestand impotriva Mitropolitului Serafim de Pireu

05

 

Foto: http://www.frontpress.ro/2014/01/homosexualii-greci-au-perturbat-slujba-de-sfintire-a-apelor.html

Dupa cum stiti:

Mitropolitul Serafim de Pireu: Orice parlamentar care va vota pentru parteneriate homosexuale VA FI EXCOMUNICAT

   Conform articolului Gay couples protest against Bishop Seraphim at Epiphany ceremony in Piraeus cupluri de homosexuali au reactionat cu tupeu caracteristic protestand sarutandu-se ostentativ la Pireu, in apropierea locului unde Mitropolitul a auncat o cruce in mare la Slujba de Sfintire a apelor.

BOTEZUL DOMNULUI (Boboteaza)

Posted in BOBOTEAZA, Calendar Ortodox by saccsiv on Ianuarie 6, 2014

botezullaiordan

 

Predică la Botezul Domnului – Pr. Cleopa

Iubiţi credincioşi, cu mila şi cu îndurarea lui Dumnezeu, iată am ajuns şi în anul acesta la prealuminatul praznic al Botezului Domnului. Acest sfînt şi mare praznic împărătesc se mai numeşte şi “Arătarea Domnului” sau “Epifania”.

Dar pentru care pricină nu se zice Naşterii Domnului, Arătarea Lui, ci Botezului Domnului?

Acest lucru îl arată, desluşit şi luminat, dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur, zicînd că Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor cînd S-a născut, ci cînd S-a botezat. Iar cum că mulţi nu-L cunoşteau şi nu ştiau cine era, să ascultăm pe Botezătorul Ioan care spune: Se află în mijlocul vostru Acela pe Care nu-L ştiţi (Ioan 1, 26). Dar pentru ce să ne mirăm că ceilalţi nu-L cunoşteau, cînd însuşi Botezătorul nu-L cunoştea pînă în ziua aceea? Căci zice: Şi eu nu-L ştiam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborîndu-Se şi rămînînd peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfînt (Ioan 1, 33).

Pentru că am arătat că Botezul Domnului se mai numeşte şi Arătarea Domnului, este bine să ştim că două sînt arătările Domnului. Iată ce spune Sfîntul Ioan Gură de Aur în această privinţă: “Este necesar să arătăm dragostei voastre că nu este o singură Arătare a Domnului, ci sînt două arătări. Una este aceasta de acum care s-a împlinit la Botez, iar a doua este aceea care va să vină şi care se va face cu slavă mare la sfîrşitul lumii”. Astăzi am auzit pe marele Apostol Pavel vorbind despre amîndouă arătările Domnului, în Epistola către Tit.

Despre arătarea cea de acum, spune: Harul cel mîntuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor, învăţîndu-ne pe noi să lepădăm fărădelegea şi poftele lumeşti şi, în veacul de acum, să trăim cu înţelepciune, cu dreptate şi cu cucernicie (Tit 2, 11-12). Iar despre cea viitoare, spune: Aşteptînd fericita nădejde şi arătarea slavei marelui Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos (Tit 2, 13). Despre aceasta şi proorocul Ioil spune că soarele se va preface în întuneric şi luna în sînge, mai înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi înfricoşată (Ioil 3, 4).

Astăzi, cînd prăznuim Botezul Domnului, se cuvine să arătăm cîte sînt botezurile care au închipuit Botezul creştin de la începutul lumii şi care vor mai fi. După mărturia Sfîntului Ioan Damaschin, opt sînt botezurile. Primul botez a fost potopul, pentru curmarea păcatului (Facere 7, 17-24). Al doilea botez a fost trecerea evreilor prin mare şi prin nor, căci norul este simbolul duhului, iar marea al apei (Ieşire 13, 22; I Corinteni 10, 2). Al treilea botez a fost botezul Legii Vechi, numit “tăierea împrejur”. (Facere 17, 10-14).

Al patrulea este botezul lui Ioan, numit botezul pocăinţei (Matei 3, 1-11). Acest botez a fost introductiv şi conducea pe cei botezaţi la pocăinţă şi la credinţă în Hristos. Iată ce spune Sfîntul Ioan Botezătorul: Eu vă botez pe voi cu apă, dar Cel ce vine după mine vă va boteza cu Duh Sfînt şi cu foc (Matei 3, 11; Luca 3, 16). Aşadar, Ioan pregătea şi curăţa mai dinainte cu apă, în vederea venirii Duhului Sfînt. Cu acest botez Însuşi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat de către Ioan (Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11). Hristos S-a botezat în Iordan nu că avea nevoie de curăţire, ci pentru că Şi-a luat asupra Sa curăţirea mea şi ca să zdrobească capetele balaurilor din apă, cum spune psalmistul (Psalm 73, 14). Apoi, ca să se înece păcatul, ca să înmormînteze pe Adam cel vechi în apă şi să-l sfinţească pe botezător. Ca să împlinească Legea, ca să descopere taina Treimii şi ca să ne dea nouă pildă şi exemplu cum să ne botezăm.

Al cincilea botez este botezul creştin prin apă şi prin Duhul Sfînt, instituit de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cuvintele adresate ucenicilor Săi: Mergînd, învăţaţi toate neamurile, botezîndu-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh (Matei 28, 19). Acesta este cel mai mare botez din cele amintite pînă acum. El se face prin afundare în apă în numele Preasfintei Treimi şi este mîntuitor pentru că iartă toate păcatele şi aduce în inimile noastre harul Sfîntului Duh. Noi toţi ne botezăm cu acest botez desăvîrşit prin apă şi prin Duh, fără de care nimeni nu se poate mîntui. Se zice că Hristos botează “cu foc”, pentru că a revărsat Duhul Sfînt peste Apostoli, în chipul limbilor de foc (Fapte 2, 1-4), după cum spune Însuşi Domnul: Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfînt, nu mult după aceste zile (Fapte 1, 5).

Al şaselea botez, care este de o măsură cu Botezul creştin, prin apă şi prin Duh, este botezul prin pocăinţă şi prin lacrimi, adică Sfînta Spovedanie, prin care ni se dezleagă toate păcatele. Al şaptelea şi cel mai desăvîrşit este botezul prin sînge şi mucenicie pentru dreapta credinţă, cu care Însuşi Hristos S-a botezat pe Cruce în locul nostru. El este foarte cinstit şi fericit, pentru că nu se mai pîngăreşte a doua oară cu întinăciunea păcatului şi singur le poate înlocui pe toate celelalte.

Al optulea şi ultimul botez este focul cel veşnic de după judecata obştească. Acest botez nu este mîntuitor, ci pe de o parte distruge răutatea şi păcatul, iar pe de altă parte pedepseşte necontenit (Dogmatica, cap.IV, p.247-252).

(more…)

6 ianuarie: Boboteaza – Predica Mitropolitului Hierotheos Vlachos

Posted in BOBOTEAZA by saccsiv on Ianuarie 6, 2013

“Sarbatoarea Bobotezei se refera la episodul Botezului lui Hristos in raul Iordan, savarsit de Sfantul Ioan Inaintemergatorul, care mai este numit si Botezatorul Domnului. Acest eveniment a avut loc atunci cand Hristos a ajuns la varsta de treizeci de ani si inainte de a incepe lucrarea oficiala a invataturii si, mai tarziu, a Patimilor Sale pentru mantuirea neamului omenesc.

Alegerea acestei varste pentru inceperea activitatii publice a lui Hristos in lume are legatura cu faptul ca la treizeci de ani, alcatuirea biologica a organismului omenesc ajunge la implinire. In plus, la aceasta varsta, Hristos Se putea face mai usor primit de catre iudei.

Botezul Domnului este descris de Sfintii Evanghelisti (Matei 3, 13-17, Marcu 1, 9-11, Luca 3, 21-22, Ioan 1, 32-34). Nu ne vom referi insa la toate detaliile, ci vom accentua numai cateva dintre adevarurile teologice si hristologice fundamentale legate de acest fapt.

1
(Viata lui Hristos pana la Botezul lui Ioan)

Sfanta Scriptura nu aminteste multe evenimente din intervalul de timp dintre Intampinarea Domnului si Botezul lui Hristos. Ceea ce cunoastem este fuga in Egipt si intoarcerea de acolo, ca si prezenta lui Hristos in templu la varsta de doisprezece ani.

Aceasta tacere are o motivatie anume si un scop precis. Evangheliile nu au fost scrise pentru a descrie intreaga viata a lui Hristos, ci pentru a face cunoscuta lumii intruparea Fiului lui Dumnezeu Cuvantul si, de asemenea, pentru a vadi invatatura, faptele si patimile Sale pentru neamul omenesc. In fond, Evangheliile au fost materiale de catehizare. Drept aceea, nu era necesara istorisirea vietii lui Hristos si nici a intamplarilor din copilaria Sa. Prezenta Lui in templu a fost surprinsa de Evanghelie tocmai pentru ca a insemnat o vadire timpurie a faptului ca El era Fiul lui Dumnezeu.

Absenta evenimentelor din copilaria si din adolescenta lui Hristos nu inseamna ca El nu se afla in Iudeea. Hristos a trait langa Maica Sa si langa Iosif, care era tatal Sau adoptiv, si le era supus (Luca 2, 51). Nu este adevarat ceea ce se spune de catre unii, care nu se bazeaza pe vreo marturie, ci numai pe rodul inchipuirii lor, si anume ca Hristos S-ar fi dus in alte tari, ca de exemplu in Indii, unde Si-ar fi petrecut viata pana la varsta de treizeci de ani, cand S-ar fi aratat dintr-o data in Nazaret si la raul Iordan. Daca s-ar fi intamplat un asemenea lucru, prin aparitia Sa, ar fi produs o puternica impresie compatriotilor. (more…)

VIDEO – IPS PIMEN PUNE CAPAT ECUMENISMULUI ce se savarsea in orasul Siret cu ocazia Bobotezei

Posted in BOBOTEAZA, ECUMENISM, IPS Pimen, ORTODOXIE by saccsiv on Ianuarie 12, 2012

   Preiau integral articolul fratelui Apologeticum IPS a pus capat ecumenismului ce se savarsea in orasul Siret cu ocazia Bobotezei:

In orasul Siret din judetul Suceava de multi ani slujba de sfintire a Aghiazmei Mari din ziua Bobotezei s-a savarsit impreuna cu clerici romano-catolici si greco-catolici! Acest lucru a contrariat si ingrijorat pe multi credinciosi din oras si a mahnit pe preotii din imprejurimi.

Anul acesta, raspunzand plangerilor aduse de mireni din orasul Siret si de preoti ortodocsi din orasele invecinate, Inaltpreasfintia Sa Parintele Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor a participat in persoana la slujba de sfintire a Aghiazmei Mari din Siret, punand astfel capat unui intreg sir de greseli grave in slujirea de credinta a preotilor ortodocsi ai locului.

Salutam raspunsul Inaltpreasfintiei Sale, Parintele Pimen ce nu a lasat fara raspuns plangerea fiilor de credinta cat si a mirenilor si preotilor ortodocsi care au luat atitudine in aceasta privinta.

 

 

 

La Timisoara va curge Aghesma la robinet?

Posted in AGHEASMA MARE, BOBOTEAZA, ORTODOXIE, TIMISOARA by saccsiv on Ianuarie 5, 2012

Iata ce aflam din articolul Culmea sfinţeniei: la Timişoara va curge la robinet numai agheasmă:

Preoţii sfinţesc de Bobotează rezervoarele cu apă ale Aquatim care alimentează tot oraşul. Va fi ziua cu cea mai curată apă din an

Timișorenii primesc apă sfințită, vineri, direct la robinet. Asta, dacă vor aștepta să treacă ora prânzului. Tonele de apă care vor curge, vineri, la toate robinetele din Timișoara vor fi sfințite de un preot. Acesta va oficia ritualul de Bobotează direct în rezervoarele de la Uzina de Apă din Timișoara, după care, purificată și plină de spiritualitate, va ajunge direct în casele timișorenilor.

Timișoara este singurul oraș din România unde se oficiază sfințirea apei potabile din rețeaua publică. Tradiția a început imediat după Revoluție. „Vineri, 6 ianuarie, la ora 13:00, la Staţia de tratare a apei Bega, va avea loc slujba de sfinţire, oficiată de preotul Zaharia Pereş de la Parohia ortodoxă Timişoara-Plopi. Este vizată atât captarea apei din râul Bega cât şi restul fluxului tehnologic: decantoare, staţii filtrare, rezervoare, staţii pompare”, a explicat Ilie Vlaicu, managerul societății de apă și canal a timișorenilor, Aquatim.
Ritualul creştin al sfinţirii apei în ziua de Bobotează este respectat an de an de Aquatim, având semnificaţia spirituală de purificare a apei, de curăţire şi de protectie, a mai completat Vlaicu.

Comentariu saccsiv:

   Tema am abordat-o si anul trecut:

AGHEASMA in bazinele de tratarea a apei de la Timisoara si Piatra Neamt? Daca da, e grav, caci se foloseste inclusiv la WC. Daca nu, atunci ce anume exact au facut preotii acolo?

MITROPOLIA BANATULUI vine cu detalii: preotul „a oficiat SLUJBA DE SFINTIRE a apei celei mici (AGHEASMA mica) LA UZINA DE APA din Timisoara” …

   Si inca nu m-am lamurit …

 

 

BOTEZUL DOMNULUI

Posted in BOBOTEAZA by saccsiv on Ianuarie 5, 2011

AXION:


(more…)

Ajunul Bobotezei, zi de post negru

Posted in AGHEASMA MARE, BOBOTEAZA, Calendar Ortodox, ORTODOXIE, POST by saccsiv on Ianuarie 5, 2011

Citez din articolul Ajunul Bobotezei, zi de post negru:

In Ajunul Bobotezei se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate. In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca. Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare.

In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie, sa primeasca de la duhovnic, binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.

Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: „acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi… Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa.”

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

Slujba de la Agheasma Mare

Daca Agheasma Mica se poate savarsi ori de cate ori credinciosii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiaza o singura data pe an, pe 6 ianuarie, in ziua Botezului Domnului in Iordan.

In cadrul slujbei de sfintire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) si Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), in care se prezinta in rezumat Botezul Domnului. Dupa ectenia mare se rosteste rugaciunea de sfintire a apei, compusa de Sfantul Sofronie al Ierusalimului, adresata Sfintei Treimi: („Treime mai presus de fire…”). Preotul slujitor Il invoca de trei ori pe Sfantul Duh pentru sfintirea apei („Tu Insuti, dar, Iubitorului de oameni Imparate, vino si acum prin pogorarea Sfantului Tau Duh si sfinteste apa aceasta”) si binecuvanteaza de fiecare data apa cu mana, afundandu-o crucis in vasele cu apa. Apoi rosteste o noua formula de invocare a Sfantului Duh („Insuti si acum, Stapane, sfinteste apa aceasta, cu Duhul Tau cel Sfant”), pe care preotul o rosteste tot de trei ori, binecuvantand de fiecare data apa, cu mana crucis.
La finalul slujbei, preotul slujitor afunda de trei ori crucea si busuiocul in apa cantand troparul Praznicului. „In Iordan botezandu-Te Tu Doamne …”

In casele credinciosilor, agheasma se pastreaza la loc de cinste, in vase curate si dintr-insa se gusta pe nemancate, in zilele de post si ajunare. Potrivit invataturii Sfintilor Parinti, „firea apei celei sfinte este ca sa spele si trupul si sufletul, sa-l sfinteasca, sa-l innoiasca si sa-l faca fiu al lui Dumnezeu”.

Adrian Cocosila

Cititi va rog si:

Postul nu e cura de slabire sau vegetarianism