Legea suveranității. Un proiect conceput de o mână de reprezentanți ai societății civile, între care mă număr. Și preluat, spre cinstea lor, de mai mulți parlamentari, care l-au introdus în procesul legislativ. Dar, iată, aflăm că această lege este total inoportună. Și de unde aflăm? De la CSAT. Și ce argumente are CSAT?
Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, spune că președintele Klaus Iohannis va convoca o ședință a CSAT și ar putea decreta stare de urgență dacă va fi un conflict în zona țării noastre.
Întrebat dacă se poate institui stare de urgență din cauza crizei din energie, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că totul depinde de situația dintre Rusia și Ucraina.
„Depinde ce se întâmplă în conflictul din Balcanii de Vest (Ucraina – n.r.). Dacă va exista un conflict zonal, presupun că președintele României, eu nu sunt în atribuții, nu fac parte nici eu, nici Florin Cîțu, președintele Camerei și al Senatului, nu facem parte din CSAT, dar presupun că va fi o discuție. Va fi un CSAT cu această temă”, spune Marcel Ciolacu.
Potrivit OUG 1/1999, starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social și de origine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații:
a) existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminenta producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.
Pe durata stării de urgenta, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului Justiției, scrie legislatie.just.ro.
Presedintele Klaus Iohannis a anuntat, miercuri seara, dupa sedinta CSAT, numirea generalului Daniel Petrescu in functia de sef al Statului Major al Apararii.
[…]
Pe de alta parte, seful statului a anuntat ca a fost avizata si cumpararea a inca cinci avioane F-16, fiind vorba despre o achizitie de peste 100 milioane de euro.
„Am discutat astazi in ceea ce priveste achizitiile pentru Armata. E vorba de a achizitiona inca 5 avioane F-16. Guvernul a venit cu un proiect de lege care a fost avizat favorabil pentru achizitii mai mari de 100 milioane de euro. E nevoie de aprobarea Parlamentului”, a relatat seful statului.
Alta tema abordata in CSAT a fost continuarea alocarii de catre Romania a 2% din PIB pentru Aparare. Creste numarul trupelor trimise la razboi In plus, Iohannis a anuntat si ce trupe trimite tara noastra in 2020 in teatrele de operatiuni:
„Am aprobat fortele armate care vor participa la misiuni in afara Romaniei. Sunt fortele Armatei, care in acest an au fost aprobate pentru anul 2020 in numar de peste 2.100 de militari si civili.
Este o crestere destul de mare, o crestere cu peste 200 de oameni care vor participa in plus anul viitor fata de anul in curs, din care este important de mentionat ca peste 800 dintre ei vor participa la misiunea din Afganistan in continuare.
Din partea Ministerului Afacerilor Interne am aprobat peste 790 de militari si politisti care vor participa la diferite misiuni unde suntem parte, in afara Romaniei”.
Preşedintele Traian Băsescu i-a spus, vineri, noului ministru al Comunicaţiilor, Valerian Vreme, să-şi facă o prioritate din aplicarea deciziei CSAT privind unificarea infrastructurilor de transmisie baze de date până la sfârşitul anului şi deschiderea lor către public.
„Aş vrea să plec tot de la o întâmplare de curând când zeci de mii de oameni au fost trimişi în mod ridicol la ghişee să-şi plătească dările către stat şi să-l atenţionez pe noul ministru al Comunicaţiilor că există o hotărâre CSAT care obligă la unificarea infrastructurilor de transmisie baze de date până la sfârşitul anului. Vă rog să faceţi o prioritate din acest lucru şi să punem în valoare infrastructurile sectoriale care au fost create pe bani foarte mulţi şi sunt prost utilizate, sub capacitatea lor”, a susţinut Băsescu.
În plus, preşedintele a menţionat că „Transporturile au propriul lor sistem de comunicaţii, Electrica are propriul ei sistem de comunicaţii, Educaţia are sistemul de comunicaţii, şi accesul populaţiei este minimal la aceste sisteme”.
„Deci, vă rog să faceţi o prioritate din unificarea infrastructurilor de transmisie de date şi deschiderea lor către public„, a adăugat preşedintele, la finalul ceremoniei depunerii jurământului de către noii miniştri.
Ion Ariton – ministru al Economiei, Gheorghe Ialomiţianu – ministru al Finanţelor, Valerian Vreme – ministru al Comunicaţiilor, Ioan-Nelu Botiş – ministru al Muncii, Anca Boagiu – ministru al Transporturilor, Valeriu Tabără – ministru al Agriculturii au depus jurământul, vineri, în faţa şefului statului.
Comentariu saccsiv:
Stie cineva de hotararea asta? Presedintele incepe astfel fraza:
„Aş vrea să plec tot de la o întâmplare de curând când zeci de mii de oameni au fost trimişi în mod ridicol la ghişee să-şi plătească dările către stat”
„Aici e drama Romaniei. Spuneam eu intr-o seara, e o drama ca Romania are 3 talk-show-uri care sunt total independente si toate 3 din pacate sunt pe B1 TV, iar la celelalte 64 de talk-show-uri toti vorbesc la fel, aceeasi limba, acelasi mesaj, aceleasi minciuni, aceleasi presiuni. Aici e foarte dubios si deja tine de interesul national si de securitate nationala si e treaba si a serviciilor secrete si a CSAT-ului„, declarase Radu Moraru, intr-o emisiune in care il avea invitat pe ministrul Adriean Videanu.
A doua zi dupa emisiune, a avut loc sedinta CSAT, in care a fost prezentata strategia nationala de aparare a tarii, document propus de Traian Basescu.
De altfel, deviza emisiunii realizate de Radu Moraru este „Istoria se scrie la ‘Nasul’. Ceilalti o comenteaza”.
Documentul, care deja face atata valva, poate fi citit aici:
Riscuri şi ameninţări la adresa României:
– extinderea modalităţilor de manifestare a fenomenului terorist în plan internaţional, prin diversificarea bazei de sprijin şi recrutare, precum şi apariţia unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual. – proliferarea armelor de distrugere în masă precum şi dezvoltarea programelor de rachete balistice, emergenţa unor entităţi statale sau non-statale în măsură să dobândească unele capacităţi de producere a armelor de distrugere în masă;
– criminalitatea organizată (cu caracter naţional, dar şi transfrontalier), cu un ridicat potenţial de adaptare şi capacitate de acţiune crescută în contextul crizei economice, insecuritatea publică şi personală – multiplicarea şi consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul carenţelor în funcţionarea instituţiilor de impunere şi respectare a legii;
– traficul şi consumul de droguri;
– menţinerea unui nivel ridicat de instabilitate şi insecuritate în zona Mării Negre;
– perpetuarea incertitudinilor în zona Balcanilor de Vest;
– fragilitatea sistemului financiar internaţional;
– spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii, activităţile şi preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-mediei sau a opiniei publice;
– proliferarea unor manifestări radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, coeziunea socială sau relaţiile interetnice;
– riscurile de sănătate, pandemii;
– degradarea mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice.
Fragilitatea sistemului financiar international si manifestarile iredentiste sau extremiste se numara printre principalele riscuri si amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei, pe fondul unor vulnerabilitati legate de crima organizata, coruptie si campanii de presa „la comanda”, potrivit Strategiei Nationale de Aparare a Tarii, pe care CSAT a transmis-o Parlamentului. CSAT mentioneaza „fenomenul campaniilor de presa la comanda, cu scopul de a denigra institutii ale statului, prin raspandirea de informatii false despre activitatea acestora” si idetifica „presiunile exercitate de trusturi de presa asupra deciziei politice in vederea obtinerii de avantaje de natura economica sau in relatia cu institutii ale statului”.
O alta vulnerabilitate enumerata de CSAT se refera la „dezechilibrele bugetare, cauzate de decizii politice gresite”, precum si la „lipsa unui mecanism coerent” de previziune, planificare, control, care sa sustina conducerea bugetara in sistem multianual, pe baza de rezultate. In acest context, se mentioneaza lipsa unei coerente in formularea si implementarea politicilor publice, astfel incat sa fie respectat nivelul unor indicatori, stabilit in functie de diverse interese, intelegeri si tratate ale Romaniei pe plan international.
Printre vulnerabilitatile tarii se mai numara scaderea demografica, degradarea coeziunii familiei si calitatea scazuta a serviciilor educationale.
CSAT a identificat, in primul rand, „extinderea modalitatilor de manifestare a fenomenului terorist in plan international, prin diversificarea bazei de sprijin si recrutare, precum si aparitia unor riscuri noi generate de radicalizare religioasa, terorism cibernetic sau propaganda in mediul virtual”.
O alta amenintare la adresa Romaniei o reprezinta proliferarea armelor de distrugere in masa, precum si dezvoltarea programelor de rachete balistice.
Si criminalitatea organizata cu caracter national si transfrontalier reprezinta o amenintare.
Pe fondul crizei economice, criminalitatea organizata are un potential ridicat de adaptare si capacitate de actiune crescuta, considera CSAT.
Schimbarile climatice si degradarea mediului inconjurator, precum si pandemiile si riscurile de sanatate publica sunt enumerate printre amenintarile la adresa sigurantei nationale a Romaniei.
In vecinatatea tarii noastre, CSAT a identificat ca riscuri la adresa tarii „mentinerea unui nivel ridicat de instabilitate si insecuritate in zona Marii Negre”, precum si „perpetuarea incertitudinilor in zona Balcanilor de Vest”.
Pe fondul acestor riscuri si amenintari, CSAT a enumerat si o serie de vulnerabilitati ale Romaniei. Printre acestea se numara ‘”diminuarea capacitatii de aplicare a legii de catre unele institutii ale statului, precum si capacitatea administrativa redusa la nivel central si local'”.
De asemenea, „politizarea excesiva a unor institutii, atat la nivel local, cat si national” reprezinta o alta vulnerabilitate a tarii, potrivit CSAT.
Alte vulnerabilitati identificate se refera la evaziunea fiscala, contrabanda, practicile specifice economiei subterane, precum si crima organizata care incearca sa-si exercite influenta asupra mass-media, institutiilor statului si decidenti politici.
Citez din articolul Peter Eckstein Kovacs acuză: Trustul Realitatea-Caţavencu face o apologie a infractorului, prin mediatizarea lui Diaconescu
„Vorbesc din statutul de membru al CSAT. La Realitatea s-a făcut o campanie în legătură cu arestarea preventivă a lui Dan Diaconescu care mi se pare ceva absolut la nelalocul lui. Cum puneţi această problemă este o apologie a infractorului. Nu puteţi face asta, să prezentaţi atât de unilateral un fapt public„, spune consilierul prezidenţial, la Realitatea FM.
În ceea ce priveşte documentul CSAT prezentat Parlamentului, în care presiunile exercitate de trusturile de presă asupra deciziei politice sunt considerate vulnerabilităţi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Peter Eckstein Kovacs susţine că aceasta este o constatare a CSAT, în special după campania electorală de anul trecut, când trusturile de presă s-ar fi implicat „cu mult peste statutul de neutralitate”.
„Este o strategie care porneşte de la evaluarea riscurilor care sunt pe plan extern faţă de siguranţa cetăţeanului din România şi vulnerabilităţile, posibilităţile prin care siguranţa statului şi a cetăţeanului pot să fie atinse. Este un raport voluminos, care face o enumerare a ceea ce reprezintă problemă pe plan naţional în materie de siguranţă. Este o constatare a CSAT-ului. Au fost mai multe campanii electorale în care trusturi de presă s-au implicat mult peste statutul de neutralitate. O ştim cu toţii„, încheie consilierul.
„Se pare că există o modă a potentaţilor PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu de a se identifica cu statul român. Oricine atacă actuala Putere poate fi mai nou identificat drept un atentat la adresa statului de drept. Efecte juridice o asemenea menţionare nu are, dar în măsura în care preşedintele este şeful CSAT, coordonează activitatea Ministerului de Interne, a Ministerului Apărării, a serviciilor secrete, el poate decide măsuri, poate cere sesizarea procuraturii, vom avea iarăşi tribunale ale poporului ca în anii ’50 care vor judeca oamenii pentru trădare naţională. E o ofensă la adresa statului de drept şi o ameninţare la adresa libertăţii presei”, a declarat pentru REALITATEA.NET, politologul Daniel Barbu.
“Pentru cine are nevoie de traducere din română-n română a recentei decizii CSAT, odată declarat ameninţare pentru stat, poţi fi monitorizat, înregistrat de servicii şi, eventual, săltat de pe stradă de procurori pe legea siguranţei naţionale”
1. Daca referirile la amenintarile reprezentate de trupele rusesti din Transnistria sunt amanuntite si insistente, pericolul reprezentat de noua orientare a guvernului unguresc si de agitatiile autonomiste din Tinutul Secuiesc sunt aproape total ignorate, fiind mentionate in treacat si indeajuns de vag ca sa intelegem ca pentru CSAT aceste fenomene nu sunt, de fapt, riscuri reale.
2. Un alt risc definit clar si precis este presa. In schimb, nu se spune nimic despre riscul pauperizarii populatiei Romaniei, despre riscurile pe care categoriile sociale ale pensionarilor si bugetarilor le vor reprezenta pentru starea economica si sociala a tarii. Probabil, implicit, se considera ca pensionarii traiesc bine si bugetarii idem, de vreme ce efectul masurilor de austeritate nu este luat in niciun fel in considerare – nici la riscuri, nici la vulnerabilitati. Este mentionata, in schimb, realizarea bugetului, dar intr-o forma atat de generala si plata (realizarea bugetului in functie de realizari) incat nu se intelege care e vulnerabilitatea: faptul ca lipsesc rezultatele (ale cui?) sau ca guvernantii nu sunt in stare sa faca un buget ca lumea?
3. Foarte bizara este mentionarea, printre primele, la categoria riscuri, a terorismului, radicalismului religios si propagandei in mediul virtual. Pare pur si simplu un copy-paste dupa vreun document al Pentagonului sau al NATO-UE. Acum, sa ne gandim la realitate: unde, cand si cum s-a manifestat la noi in tara terorismul, radicalismul religios si propaganda (ce fel de propaganda?!) pe internet? Si daca nu s-au manifestat, dupa cum stim din observarea informatiilor provenite din surse deschise, atunci de ce sunt enumerate printre primele amenintari? Sa intelegem de aici ca opiniile exprimate in mediul virtual care nu convin “sistemului” vor fi interzise pe motiv de “siguranta nationala”?
4. Foarte periculoasa este definirea pandemiei drept risc. Dupa imensul scandal legat de frauda recenta a pandemiei gripei porcine, frauda vadita de Comisia de sanatate a Adunarii Parlamentare a Consiliului European, ar fi trebuit ca guvernantii nostri sa identifice, mai degraba, drept risc al sanatatii publice campaniile Big Pharma si matrapalzacurile diferitilor Streini care se joaca cu vaccinuri netestate si cu interesele marilor concerne farmaceutice. Au trecut, in schimb, pandemiile la riscuri si tare ne temem ca a te opune manipularilor viitoare legate de cine stie ce alta gripa porcina va deveni, practic, act ilegal? In fine, trebuie sa observam ca nu au spus nimic despre starea sistemului sanitar de la noi, de exodul medicilor si de riscurile legate de sistemul de medicamente compensate.
Concluzii: Accentul pus pe riscurile externe arata ca, de fapt, CSAT-ul Romaniei vegheaza la riscurile altor entitati si puteri internationale si nu la riscurile ce ameninta real tara noastra. Lucru nu foarte de mirare, ci mai degraba inca o confirmare a arondarii stricte, fara cracnet si preget, a Romaniei in lesa Washingtonului si a Bruxelles-ului.
Cat priveste definirea riscurilor interne, singura obsesie a CSAT este presa, ca institutie in care inca se mai pot exprima opinii critice fata de putere si fata de masurile acesteia. Problema sociala a celor afectati de taierile de salarii si pensii, de scumpirea medicamentelor si a incalzirii, pur si simplu nu exista pentru putere. La ce ne putem astepta? In conditiile in care aplicarea masurilor respective s-a luat prin invocarea art. 53 din Constitutie, ce prevede stari exceptionale in care guvernul isi aroga decizii extraordinare, si in conditiile in care exprimarea opiniilor critice fata de putere a devenit risc la adresa tarii, ne putem astepta sa asistam la o restrangere progresiva a libertatilor civice in Romania. Care e pe cale sa devina un fel de regim de tip Pinochet in Balcani sau, poate, un fel de regim tip Lucașenko arondat, de aceasta data, marilor puteri vestice.
Comentariu saccsiv:
Desigur ca presa vorbeste in primul rand de ceea ce o intereseaza direct … adica presa si siguranta nationala.
Dar apar si alte chestiuni extrem de grave, cum bine le-au sublinit cei de la RAZBOI INTRU CUVANT: radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual, pandemii, schimbările climatice …
De la o zi la alta, pare din ce in ce mai clar ca Romania este supusa unui sinistru experiment, inceput acum 20 de ani, insa aflat pe ultima suta de metri acum, cand actiunile SISTEMULUI se succed intr-un ritm galopant. A fost acordul cu FMI-ul si la scurt timp masurile ce vor duce la infometarea si chiar moartea unei parti a populatiei:
Iar acum, acest document CSAT … Si toata nebunia asta, la scurt timp dupa vizita directorului CIA la Basescu. Poate nu vom stii vreodata de ce a venit, insa consider ca nu e hazardat sa presupunem ca o legatura exista. Americanii au si ei o lista cu dusmani ai SISTEMULUI:
Printre primele organisme create in SUA ca urmare a evenimentelor de la 11.09.2001a fost The Department of Homeland Security la 25 noiembrie 2002, in urma Homeland Security Act din 2002. United States Secretary of Homeland Security, adica seful departamentului, este Janet Napolitano (1957-), guvernatoare Arizona, membra Council on Foreign Relations. Printre ultimele gaselnite ale departamentului este o lunga lista de definitii date unor activitari, miscari si idei “periculoase” pentru SISTEM.Subliniez cateva:
alternative media
antiabortion extremism (anti-avort), incredibil cum amesteca chestiunea cu anti-semitismul
antitechnology extremism
Christian Identity, in aceasta definitie sunt inclusi si cei ce considera ca exista ELITE evreiesti inchinatoare la satan si care doresc sa domine pamantul sau ca traim vremuri apocaliptice
patriot movement
sovereign citizen movement, in aceasta definitie sunt inclusi si cei ce se ghideaza dupa invataturile biblice (cele zece porunci), cei ce refuza sa plateasca taxe, sa-si faca acte (de identitate, auto, etc.) si evident sunt considerati a fi implicati in activitati teroriste
tax resistance movement, cei ce considera ca plata taxelor le incalca drepturile constitutionale si sunt impotriva celebrului amendament 16
Exista si alte documente oficiale si propuneri de legi speciale in caz de pandemii, impotriva scepticilor incalzirii globale cauzate de om sau impotriva celor ce ii discrimineza pe homosexuali ingradindu-le dreptul de a fi preoti sau chiar deranjandu-i cu fraze de genul „sodomia e un pacat”.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
4 comments