SACCSIV – blog ortodox

O activistă care se opunea țânțarilor modificați genetic a fost gasită moartă în piscina unui hotel din Washington DC, cu doar câteva ore înainte ca ea să prezinte o petiție cu peste 200 000 de semnaturi la EPA

Posted in Uncategorized by saccsiv on Aprilie 18, 2018

Traducerea OrtodoxInfo:

O activistă anti-organisme modificate genetic a murit înecată în piscina hotelului cu câteva ore înainte de a depune o petiție cu 200 000 de semnături către Agenția pentru Protecția Mediului

(more…)

Anunțuri

Intr-o curajoasa scrisoare deschisa adresata lui Dragnea si Tariceanu, Liviu Plesoianu dezaproba susținerea acțiunii militare realizată în Siria de SUA, Marea Britanie și Franța / O VOCE UNICA intr-un ocean de propaganda gretoasa / RASPANDITI

Posted in Uncategorized by saccsiv on Aprilie 16, 2018

https://ro-ro.facebook.com/liviuplesoianu.oficial/posts/1988099648073771

 

”Scrisoare deschisă către Președintele Senatului (domnul Călin Popescu-Tăriceanu) și către Președintele Camerei Deputaților (domnul Liviu Dragnea)

Îmi exprim deopotrivă nedumerirea, dezaprobarea și îngrijorarea cu privire la grabnicele dumneavoastră declarații publice prin care vă prezentați susținerea totală și fără rezerve față de recenta acțiune militară realizată în Siria de SUA, Marea Britanie și Franța. Iată motivele:

  1. Sunteți Președinții PARLAMENTULUI României, iar în această calitate ar trebui să vă îngrijoreze în primul rând faptul că premierul britanic, doamna Theresa May, a luat decizia implicării țării sale în bombardamente FĂRĂ APROBAREA PARLAMENTULUI BRITANIC!

Cum puteți fi de acord cu așa ceva!? Nu tocmai dumneavoastră, nu tocmai noi vorbim despre Constituția care spune că Parlamentul este forul reprezentativ suprem al poporului!? Cum să aplaude o intervenție militară efectuată fără aprobarea Parlamentului britanic tocmai Președinții Parlamentului din România!? Aveți idee despre scandalul din Marea Britanie care are loc în chiar aceste clipe? Cunoașteți faptul că Theresa May trebuie să dea socoteală chiar azi în fața Parlamentului britanic pentru faptul de a nu-l fi consultat!? Știți că, tot azi, se va încerca votarea în Parlamentul britanic a interdicției absolute a implicării armate a Marii Britanii fără acordul prealabil al Parlamentului!? Ați mai aflat, între timp, că deja a fost realizat un sondaj de opinie al cărui rezultat este acela că 54% dintre cetățenii Marii Britanii dezaprobă gestul premierului britanic de a decide bombardarea Siriei fără acordul prealabil al Parlamentului!?”, arată Liviu Pleșoianu, pe pagina personală de Facebook.

Sunt realmente îngrijorat de atitudinea dumneavoastră, nu o accept și o dezaprob ferm! Este împotriva oricăror principii democratice să implici o țară într-o intervenție militară fără acordul Parlamentului acesteia! În țara noastră ni s-ar părea în regulă o atare situație!?

  1. Așa cum nu susțin reținerea sau arestarea preventivă a unor oameni fără a exista indicii temeinice și probe indubitabile, tot așa nu susțin nicio intervenție militară înainte de prezentarea PUBLICĂ a probelor care să o justifice!

Știți, oare, că abia de câteva ore a intrat în acțiune echipa de experţi ai Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC)!? OIAC, care îşi are sediul la Haga, a afirmat că îşi continuă misiunea de anchetă privind presupusul atac chimic din Douma, în pofida loviturilor aeriene ale SUA, Franţei şi Marii Britanii! Cu alte cuvinte, deși s-a purces deja la bombardarea Siriei, nu există încă niciun rezultat OFICIAL al vreunei anchete, domnilor Președinți ai Parlamentului României! Vă sună pe undeva cunoscut? Seamănă oare cu maniera de acțiune a unor instituții de forță de pe la noi? Nu cumva ați picat în capcana dublei măsuri!?

Chiar dacă se va DOVEDI că Președintele sirian a folosit arme chimice, nu e corect să așteptăm mai întâi să DOVEDEASCĂ!? Nu așa cereți și cerem și în cazul DNA, tocmai pentru a preîntâmpina orice abuz sau orice eroare!?

  1. Mă așteptam la o minimă reținere din partea dumneavoastră și dintr-un alt motiv, care ține chiar de evidențe, probe, documente, recunoașteri și fapte. Sunt convins că nu vă e străină situația ulterioară intervenției din Irak, din anul 2003, intervenție justificată la acel moment de „probe evidente referitoare la producerea de arme de distrugere în masă”. Sunt convins că aveți cunoștință despre declarațiile lui Hans Blox, cel care a condus echipa ONU în Irak și care a exprimat în repetate rânduri faptul că echipa Organizației Națiunilor Unite NU a descoperit NICIO DOVADĂ despre existența arsenalului incriminat! Probabil știți și ce a spus Scott Ritter (şi el fost inspector ONU): încă din 1998, nici guvernul britanic şi nici cel american nu s-au aflat în posesia vreunui raport care să ateste că existau dovezi categorice că Saddam Hussein ar fi produs și/sau deținut arme de distrugere în masă.

Mai cunoașteți, sunt convins, și raportul devastator al Senatului american la adresa CIA. Comisia senatorială afirma în 2004 (războiul din Irak la care se face referire a avut loc în 2003) că majoritatea concluziilor serviciilor de spionaj referitor la armele irakiene au fost exagerate sau nu au fost sprijinite de informații din teren. După cum știți, raportul serviciilor secrete (elaborat în 2002) a fost unul dintre elementele folosite de administrația americană pentru a justifica razboiul din Irak…

Am convingerea că ați aflat de Raportul respectiv, prezentat în toamna anului 2004 în fața Congresului american – Raportul Grupului de Anchetă asupra Irakului. Raportul, care spulberă definitiv mitul armelor irakiene de distrugere în masă, conține trei volume, însumând aproape 1.000 de pagini, rod al unor ample investigații întreprinse timp de un an și jumătate!

De asemenea,

sunt convins că aveți toate informațiile necesare și cu privire la raportul semnat „Sir John Chilcot”, în care se prezintă nenumărate dovezi în sensul că Tony Blair (premierul britanic la acea vreme) a implicat Marea Britanie în războiul din Irak inducând în eroare Parlamentul britanic cu privire la „armele de distrugere în masă”.

Ați auzit nădăjduiesc și de declarația fostului ministru de Externe britanic, laburistul Robin Cook: „Toate datele demonstrează că războiul din Irak a fost O GREȘEALA TRAGICĂ”!

Nu în ultimul rând, cred că știți și ce a declarat peste ani însuși premierul britanic, domnul Tony Blair: „Trebuie sa accept acum realitatea ca nu au existat stocuri de arme gata sa fie desfășurate”!

Iar acestea sunt doar câteva informații. Dacă doriți, putem intra oricând într-o discuție mai amplă, despre sursele occidentale ale armelor din Orientul Mijlociu și despre extraordinara „Primăvară arabă”… Ceva prudență în declarații n-ar strica, nu-i așa!?

CONCLUZIE:

Dacă tot s-a făcut vorbire (pe bună dreptate) în ultimele zile referitor la deviza SRI („Patria a priori”), în ideea că e greșită și că nu înseamnă „înainte de toate”, ci „înainte/independent de experiență”, atunci mă tem că, prin graba de a vă manifesta public susținerea față de bombardarea Siriei, ați căzut chiar dumneavoastră în capcana acestui „a priori”! Înainte de a se finaliza ancheta, înainte de a fi prezentate probe, înainte de a exista acordul Parlamentului (cazul Marii Britanii), v-ați exprimat… aprioric. Vă recomand să nu vă mai exprimați pe viitor în chestiuni atât de sensibile decât „a posteriori”…

Evident că folosirea unor arme chimice e o crimă împotriva umanității, însă toate normele care stau la baza relațiilor internaționale cer și administrarea unor probe. Or, despre ce probe putem vorbi câtă vreme au avut loc bombardamente ÎNAINTE ca echipa de experţi ai Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice să-și înceapă propriu-zis activitatea!??

De asemenea, dacă suntem responsabili, în România și în toate celelalte țări, vom căuta explicații și soluții nu doar cu privire la problema momentului, ci și cu privire la situația generală creată în Siria. Până la orice nou atac, cu sau fără arme chimice, în Siria au murit deja 500.000 de oameni și 2.000.000 au fost răniți! Și să nu-mi spună NIMENI că, în ceea ce privește Siria, statele occidentale sunt binele absolut, pur, inocent și imaculat! În Siria, singurii inocenți sunt civilii răniți și civilii care mor…

P.S. În ceea ce-l privește pe Iohannis, nu am absolut niciun comentariu. Ar fi complet lipsit de rost…”

Comentariu saccsiv:

Povestire despre ostaşul Taxiot, care a înviat din morţi

Posted in Uncategorized by saccsiv on Aprilie 16, 2018

În Cartagina, cetatea Africii, a fost un bărbat cu numele Taxiot, iar cu rînduiala ostaş. Acela în mari păcate îşi petrecea viaţa sa. Dar fiind în Cartagina multe întîmplări de morţi, a venit în frică şi în simţire Taxiot şi s-a pocăit de faptele sale. Apoi, ieşind din cetate cu femeia sa, a şezut la un sat în linişte. Iar după cîtăva vreme, din lucrarea diavolească, a căzut în desfrînare cu femeia plugarului său care era cu dînsul în sat. Şi trecînd nu multe zile după păcatul acela, l-a muşcat un şarpe şi a murit. Şi era o mînăstire, ca de o stadie de departe de satul acela, şi, alergînd acolo femeia lui Taxiot, a rugat pe monahi ca să ia trupul mortului şi să-l îngroape la biserică. Deci l-au îngropat întru al treilea ceas din zi. Iar cînd a fost ceasul al nouălea, s-a auzit din mormînt strigare, zicînd: „Miluiţi-mă! Miluiţi-mă!”
Apropiindu-se de mormînt şi glasul celui îngropat auzindu-l, degrabă l-au dezgropat şi, aflînd pe mortul acela viu, s-au îngrozit de spaimă. Şi l-au întrebat pe acela, vrînd să ştie, ce i s-a întîmplat lui şi cum a înviat? Iar acela, neputînd să le spună de multă plîngere şi tînguire, îi ruga pe dînşii ca să-l ducă la robul lui Dumnezeu, episcopul Tarasie; şi-l duseră la acela. Iar episcopul trei zile îl sili să-i spună ce a văzut acolo. Şi abia a patra zi a putut grăi.
Deci, cu multe lacrimi, a spus aceasta: Eu, pe cînd muream, am văzut nişte arapi stînd înaintea mea, a căror vedere era foarte înfricoşată şi, văzîndu-i pe aceia, sufletul meu se tulbura. Apoi am văzut doi tineri foarte luminoşi şi a mers sufletul meu în mîinile lor şi, îndată zburînd de la pămînt, ca şi cum ne suiam în văzduh, spre înălţime, am aflat vămile cele ce străjuiesc suirile şi opresc pe tot sufletul omenesc. Şi la fiecare vamă pentru deosebit păcat întreabă, una pentru minciună, alta pentru zavistie, iar alta pentru mîndrie; şi fiecare păcat are pe ai săi întrebători în văzduh. Şi am văzut într-un sicriaş, ce se ţinea de îngeri, toate lucrurile mele cele bune şi, luînd din acelea îngerii, le cumpăneau cu lucrurile mele cele rele şi astfel am trecut vămile. Iar cînd ne-am apropiat de porţile cereşti, am sosit la vama desfrînaţilor şi m-au oprit acolo străjerii şi-mi scoteau toate trupeştile mele lucruri cele de desfrînare, pe care le-am făcut din copilăria mea şi pînă acum.
Şi mi-au zis îngerii cei ce mă duceau: „Pe toate păcatele cele trupeşti ce în cetate le-ai făcut, ţi le-a iertat Dumnezeu, de vreme ce te-ai pocăit de acelea”. Şi mi-au zis potrivnicii mei: „Tu, după ieşirea din cetate, la satul acela ai păcătuit cu femeia plugarului tău”. Şi auzind aceasta, îngerii n-au aflat nici un lucru bun, ca să mă răscumpere din păcatul acela şi, lăsîndu-mă pe mine, s-au dus. Deci, apucîndu-mă viclenele duhuri şi vătămîndu-mă, m-au pogorît jos şi, desfăcîndu-se pămîntul, m-am pogorît, fiind purtat prin nişte intrări înguste şi prin oarecare crăpături strîmte şi necurate, pînă la cele mai dedesubt temniţe ale iadului, unde sufletele păcătoşilor sînt încuiate în întunericul cel veşnic şi unde nu este viaţă oamenilor, ci muncă veşnică şi plîns nemîngîiat şi nespusă scrîşnire a dinţilor.
Acolo totdeauna strigă cu glas mare, zicînd: „Amar nouă, amar! Vai, vai!” Şi nu este cu putinţă a spune primejdiile celor ce sînt acolo, nici nu se pot povesti muncile şi durerile acelora pe care acolo i-am văzut. Aceia gem din inimă şi nimeni nu se milostiveşte spre dînşii, plîng şi nu este cine să-i mîngîie, se roagă şi nu este cine să-i asculte sau să-i izbăvească. Şi eu am fost închis cu dînşii în locurile acelea întunecoase şi în strîmtoare m-au pus, plîngînd şi tînguindu-mă cu amar, fiind ţinut de la al treilea ceas pînă la al nouălea.
După aceea am văzut puţină strălucire şi doi îngeri care veniseră acolo şi am început a-i ruga cu dinadinsul să mă scoată din primejdia aceea, ca să mă pocăiesc lui Dumnezeu. Şi mi-au zis îngerii: „Fără vreme te rogi, pentru că nimeni de aici nu iese, pînă cînd va fi învierea tuturor”. Iar eu cerînd şi rugîndu-mă şi făgăduind a mă pocăi, a grăit un înger către celălalt: „Făgăduieşti pentru el că se va pocăi, precum spune el, din toată inima?” Şi a zis celălalt: „Mă făgăduiesc”. Şi am văzut că acela i-a dat mîna. Atunci, apucîndu-mă, m-a scos de acolo pe pămînt şi m-a adus la trupul meu. Şi mi-a zis: „Intră de unde te-ai despărţit”. Eu am văzut sufleteasca mea fire, ca un mărgăritar strălucind, iar trupul cel mort era ca nişte tină neagră şi mă îngreţoşam să intru în el. Şi mi-au zis îngerii: „Nu se poate să te pocăieşti, decît numai cu trupul cu care ai greşit”. Iar eu mă rugam, ca doar să nu intru în trup. Deci îngerii mi-au zis: „Intră, iar de nu, apoi iarăşi te vom duce acolo de unde te-am luat!”
Atunci am intrat şi am înviat şi am început a striga: „Miluiţi-mă!” Deci i-a zis sfinţitul Tarasie: „Gustă bucate”. Şi nu voia să guste, ci, umblînd din biserică în biserică, cădea cu faţa în jos, mărturisind lui Dumnezeu cu lacrimi şi cu suspinuri păcatele sale şi zicea către toţi: „Vai celor ce greşesc, căci munca cea veşnică îi aşteaptă! Vai celor ce nu se pocăiesc, pînă ce au vreme! Vai celor ce-şi spurcă trupul lor!”
Deci a petrecut Taxiot după învierea sa patruzeci de zile şi, curăţindu-se prin pocăinţă, şi-a cunoscut ceasul sfîrşitului său mai înainte cu trei zile şi s-a dus către Dumnezeul Cel preamilostiv şi iubitor de oameni, Care pogoară în iad şi ridică şi tuturor le dăruieşte mîntuire, Căruia se cuvine slavă în veci. Amin.

Comentariu saccsiv:
Tagged with: , , ,

HRISTOS A INVIAT, dragi frati!

Posted in Uncategorized by saccsiv on Aprilie 8, 2018

Imagini pentru HRISTOS A INVIAT

 

Video: SFANTA LUMINA a venit si anul acesta, la ora 14:17, ora Romaniei

Posted in Uncategorized by saccsiv on Aprilie 7, 2018

 

Tagged with:

Va mai aparține Germania germanilor în viitorul apropriat?

Posted in Uncategorized by saccsiv on Aprilie 7, 2018

Traducerea OrtodoxInfo:

Va mai aparține Germania germanilor în viitorul apropriat?

Rata cu care populația germană se diminuează se pare că este prea mare pentru staticienii Destatis, agenția germană oficială de statistici, ce afirmă că până în 2060, cu un nivel al imigrației netă zero, populația germană ar scădea la 60,2 milioane. Cu toate acestea, echipa noastră de cercetare a ajuns la concluzia că numărul e prea optimist: în 40 de ani Germania ar avea o populație de 52,6 milioane, o scădere considerabilă față de actualii 81 de milioane de locuitori, iar până la sfârșitul secolului populația germană indigenă ce nu se trage din migranți s-ar diminua chiar și mai mult apropiindu-se de 21,6 milioane. Explicația primită din partea Destatis echivalează cu admiterea că proiecțiile sale sunt nerealiste.

(more…)

VIDEO: Un rabin despre evrei, Hitler, “Mein Kampf”, Revolutia Bolsevica

Posted in Uncategorized by saccsiv on Aprilie 5, 2018

Iata si transcriptul, traducerea OrtodoxInfo:

Rabbi Yosef Tzvi Ben Porat explică relația dintre Hitler și Evrei

„” Povestiri importante, fapte importante, care clarifică lucrurile pe care nu le-am auzit la școală. Nu am primit curricula. Nu le-au predat nici măcar în învățământul superior. Am predat în fața profesorilor de istorie. De ce Hitler ura evreii? Ce voia de la ei? Cum l-au deranjat? Dar totul este scris aici în Mein Kampf . Această carte a fost publicată abia recent, tocmai a fost aprobată pentru a fi tradusă în limba ebraică (limba mea). A fost interzis toți acești ani. Dar există o traducere anterioară făcută de Yad Vashem.

Hitler afirmă în cartea sa că evreii sunt comuniști. Ei au făcut Revoluția Rusă. Au ucis acolo 30 de milioane de ruși (Alex Solzhenitsyn pretinde 66 de milioane.) Pe toți cei care erau inteligenți, într-un mod crud și îngrozitor, și acesta este planul lor pentru întreaga lume.

Următoarea țară este Germania. Ei au întemeiat partidele comuniste și socialiste germane, și asta este adevărat. „Dacă nu le vom înfrânge acum, ne vor elimina și vor sacrifica încă 20 de milioane, toți oamenii inteligenți”. Și așa au mers din țară în țară. În cele din urmă, singurii rămasi inteligenți ar fi evreii. Iar el (Hitler) o repetă de mai multe ori, nu face nici o greșeală. Si are dreptate.

Revoluția rusă a fost făcută de evrei. Armata rusă a fost construită de Troțki, un geniu incredibil, un antisemit ca nici un altul. El a creat divizia evreiască a Partidului Comunist (Rus), care raportau inclusiv pe tatăl, mama, fratele și fiul lor, pe oricine deținea un Siddur sau chiar o carte de învățare evreiască, ca să nu mai vorbim de Tefilin sau Mikveh. El (Troțki) a distrus totul cu ajutorul evreilor, dar și al rusilor. În prima imagine a guvernului rus, din 13 membri, 6 erau evrei.

Cine a fondat KGB-ul? Evreii. Deci, totul este scris în mod clar. El (Hitler) nu-i ura pe evrei pentru că aveau ” Peos„. Nu i-a urât pentru că indeplineau Mitzvoth, îi ura pentru că sunt comuniști. El scrie clar: „Evreii au distrus religia și credința.” Ei au răspândit în Germania erezia. „Așa scrie el …” Mă simt ca mesagerul lui Dumnezeu ca să extermin evreii, pentru că ei nu cred în El.” (Hitler) scrie acest lucru (în Mein Kampf ).

Acum înțelegeți de ce nu predică (cartea) în școli? Pentru că cine scrie programul de învățământ … aceiași oameni de stânga. Bineînțeles că nu vor scrie că Hitler a vrut să-i omoare pe evrei deoarece sunt moștenitorii stângii și ai marxismului, comunismului și leninismului. Dar asta scrie Hitler. Ei (evreii) au distrus toate valorile (republica Weimar). Literatură și teatru otrăvit. Cine a facut acesta? Torah- evrei nepracticanți au otrăvit teatrul german?

Din cele 9 mari ziare germane 7 au fost deținute de evrei. A fost unul dintre marii compozitori, Wagner, a cărui piesă este încă interzisă pentru a fi jucată, până acum este interzis (în Israel). Pentru că era antisemit, cu mult înainte de epoca NAZI.

Am fost foarte interesat să știu ce a spus cu adevărat (Wagner). Așa că Universitatea Ebraică a publicat cartea tradusă în ebraică. El scrie: „Nu-mi plac evreii. Cei religioși, nu-mi plac. Dar ce imi pasa? Evreii care au părăsit Tora și Mitzvotul și se arată precum gentili (non evrei), pe aceștia îi urăsc. Pentru că ei s-au amestecat în societatea noastră și ne distrug cultura și poezia, și ființa noastră germană. Cei care s-au convertit la creștinism, îi văd drept coloana a cincea.Tradatorii care vor distruge națiunea germană, dacă nu ne apărăm de ei de acum, ne vor termina. Deoarece sunt deghizați în germani, dar nu sunt germani, ei sunt (încă) evrei. (s-a întâmplat și în Spania medievală)”

Deci înțelegi de ce este interzis aici (Israel) să înveți despre el (Hitler sau Wagner) și ce spun ei? Doar cum toată lumea urăște legile Nuremberg fără măcar să le cunoască. (Rabinul face gest de dezgust.)

La Nuremberg s-a spus că un evreu nu se poate căsători cu gentil (non evreu), lucru pe care școlile de aici îl numesc rasism. A spune că un evreu este diferit de un gentil (non evreu),  este considerat rasism in această țara, din păcate. Nuremberg a copiat ceea ce este scris în Torah. Wagner tocmai a spus ce este scris în Torah. Că evreul este evreu, chiar dacă poartă o mască, chiar dacă se convertește la creștinism. „Un evreu care a păcătuit este încă un evreu” (Wagner) scrie: „Voi sunteți oameni milostivi. Noi suntem oameni cruzi. Voi distrugeți cultura noastră. „Da, așa scrie Wagner.

Prin urmare, întreaga sa carte este îndreptată împotriva compozitorului evreu (Felix) Mendelsohn, al cărui tată s-a convertit la creștinism și l-a botezat în biserică la vârsta de 5 ani. El (Wagner) îi scrie (lui Mendelsohn): „Ascultă, crezi că dacă vorbești limba germană, și te-ai convertit la creștinism, ești german? Nu! Poezia ta este ca un plans de copil, muzica ta nu este autentica (nu este germana) si ne otravesti cultura, pentru că oamenii cred ca este vorba de muzica germană.

Muzica germană este plină de mândrie și nu puteți să o imitați. Și de aceea ești numit dușmanul culturii germane.” Nu-i așa că (Wagner) are dreptate? Desigur că are dreptate! „Tu ne alegi din toate națiunile”, adevărat, noi (evreii) suntem umili, milostivi, timizi, într-adevăr. Aceasta este sursa noastră de mândrie.

Așa că înțelegeți că lucrurile nu s-au petrecut la întâmplare, nu este o coincidență, că nu s-au întâmplat fără avertismente. „Păcatele noastre ne-au trimis în exil, afară din țara noastră”. Și mulțumim lui Dumnezeu că ne-am întors (în Israel) și trebuie să fim atenți să nu repetăm ​​aceleași greșeli și să fim asimilați chiar aici și să dăm dovadă de stimă de sine in fata gentililor (non evrei) si să nu aratăm că aspirăm sa fim ca ei.

Am venit în această lume ca să fim diferiți, am fost creați în această lume pentru a fi evrei, iar întregul nostru scop este să fim cu Dumnezeu. Oricine vrea cu adevărat să fie cu Dumnezeu, Dumnezeu este cu el. În orice loc. În vremuri bune și rele, aici sau in alte părți și doar Dumnezeu poate să pună capat suferinței noastre și să spună “Ajunge”. În orice formă și în orice situație sau în orice loc, putem avea dreptul la mântuire și fericire veșnică.„“

 

Orwellian: Zeci de televiziuni recitand exact acelasi text despre “fake news” …

Posted in Uncategorized by saccsiv on Aprilie 4, 2018

Acestea ar fi televiziuni pro Trump. Dar si “cealalta parte a presei” actioneaza identic, chiar daca promteristele nu citesc fix acelasi text, dar recita fix aceeasi idée.

Iar asta pentru ca:

6 giganti controleaza 90 % din mass-media SUA

 

Sibiu: PLATA CU CARDUL pentru PATRUNJEL / Un proiect pilot, in parteneriat cu MasterCard, ce va fi extins pe plan national

Posted in Uncategorized by saccsiv on Aprilie 4, 2018

Un oraş din România va introduce în acest an, în premieră pentru ţara noastră, plata cu cardul în toate pieţele agroalimentare. Ulterior, proiectul va fi extins la nivel naţional.

Conducerea SC Pieţe Sibiu SA va implementa plata cu cardul în toate pieţe agro-alimentare din oraş, din acest an. Potrivit turnulsfatului.ro, proiectul este unul pilot pe plan naţional, dezvoltat în parteneriat cu furnizorul MasterCard. Teodor Birţ, directorul SC Pieţe Sibiu SA, spune că acest sistem ar fi trebuit testat încă din 2017, dar a fost amânat din cauza unor probleme de ordin tehnic.

„Introducerea plăţii cu cardul bancar în orice fel de piaţă din România este un proiect pe care Asociaţia Pieţelor din România îl are în derulare de ceva timp. Noi, Pieţe Sibiu SA, ca membri în asociaţie, am intrat în faza pilot a proiectului, asta înseamnă că în Sibiu vom avea primele pieţe din ţară unde cumpărătorii vor putea plăti cu cardul direct la orice comerciant. Suntem în discuţii avansate cu cei de la MasterCard, alături de care am încheiat un parteneriat, şi anul acesta vom avea primele plăţi cu cardul”, a declarat Birţ pentru Turnul Sfatului.

Potrivit sursei citate, toţi comercianţii din pieţele Sibiului vor fi obligaţi să aibă un terminal POS, iar clienţii vor putea achita inclusiv o legătură de pătrunjel, rapid şi uşor.

 

Comentariu saccsiv:

EREZIE in filmul rusesc “CALUGARUL SI DEMONUL”? / Atentie: DRACII NU VOR AVEA PARTE DE MANTUIRE. O intamplare cu Sfantul Cuvios ANTONIE CEL MARE / Despre APOCATASTAZA

Posted in Uncategorized by saccsiv on Aprilie 4, 2018

Faceti click pe butonul “cc” pentru subtitrare in limba romana.

Filmul este apreciat de multi, inclusiv de ziarul Lumina in articolul Un Faust rusesc: Călugărul și dracul.:

Un Faust rusesc: Călugărul și dracul

 

Continuator al genului tragico­me­diei-pildă cu subiect duhovnicesc din Ostrovul lui Pavel Lunghin, filmul Călugărul și dracul (Monah i demon, Rusia, 2016), în regia apreciatului regizor și scenarist Nikolai Dostal, are un succes aproape la fel de răsunător, care promite să fie la fel de stabil. Pelicula a fost apreciată în mediile de specialitate din Rusia, dar mai ales de publicul larg, apropiat sau nu de Biserică, iubitor de film de artă ori de film de consum. Filmul a obținut în Rusia prestigioasele premii Vulturul de aur pentru cel mai bun scenariu (Yuri Arabov) și patru premii NIKA (pentru scenariu, pentru cel mai bun rol principal masculin: Timofei Tribunțev; pentru cel mai bun rol secundar masculin: Boris Kamorzin; și pentru regie de sunet: Maxim Belovolov).

Construit pe calapodul comediei satirice amplasate în mediu monahal, presărat cu percutante studii de caracter și cu miracole minore, tratate în cheie fantas­tic-peiorativă, pigmentat cu umor savuros, filmul pare, în prima sa jumătate, o pildă populară duhovnicească din familia Ivan Turbincă, în care omul simplu se ia la harță cu dracul, care nu e atât de negru, și îl biruie prin istețime, umor și bunătate. Cam atât ar fi fost suficient pentru un reușit film de gen, din seria pildelor creștine, pe care școala cinematografică rusă le produce cu succes în ultima vreme. Ar fi ieșit în acest caz un pilduitor film parohial, dar nu unul de festival, care să stârnească polemici și discuții teologal-filozofice, nici unul care să intre în istoria cinematografului.

Dar drama fantastico-religioasă realizată de Nikolai Dostal după scenariul lui Yuri Arabov are (ca și Ostrovul ori ca Primăvara este aproape de Vera Storojeva) toate aceste calități: un scena­riu-beton, o regie simpatetică și un joc actoricesc de mare virtuozitate și dăruire. Pornind de la complicitatea oarecum nevinovată, să spunem, pe care o are omul cu dracul în cultura populară răsăriteană, Yuri Arabov dezvoltă o teză teologică profundă și tulburătoare, abordată și în scenariul său la Faust-ul lui Sokurov. Este interogația asupra posibilității de umanizare și mântuire a îngerilor căzuți. Interogație dezvoltată nu prin speculații scolastice, ci dramaturgic, prin modelarea atentă a relației dintre personaje – călugărul ispitit Ivan și demonul ispititor pe nume Legiune -, relație dinamică, în care partenerii se intercondiționează psihologic reciproc și ambii evoluează.

Suntem în secolul XIX, pe vremea țarului Nikolai I. Tocmai scăpat dintr-un incendiu, călugărul Ivan bate la porțile unei mănăstiri. Este primit cu suspiciune. Ivan vor­bește în pilde, uneori sibilinice, care îi irită pe frați; îl pune zdravăn la încercare pe stareț când la spovedanie îi mărturisește că iubește toată făptura, inclusiv, ba mai ales pe demoni. Starețul însuși este vizitat de un demon cu înfățișare de episcop, care se transformă apoi în femeie. În loc de împărtășanie, Ivan primește canon să desfunde o fântână adâncă plină cu noroi, corvoadă de care se achită în timp-record, la fel ca și de alte munci grele la care este supus. Bănuind că nu e lucru curat cu el, obștea îl leagă de o plută și îi dă drumul pe un râu, dar pluta se întoarce la mal. Abia când Ivan e trimis într-o pădure deasă, primind canon să taie toți copacii bătrâni, se arată demonul care îl ajutase la toate corvezile. Ivan se roagă și mănâncă pesmeți, în timp ce dracul îl ispitește cu trufandale, îi îmbunătățește spațiul locativ și încearcă să-i intre în voie.

Discuțiile dintre cei doi sunt memorabile. „Nu vei putea străluci decât în urma luptei cu mine!”, îi spune Legiune; „Iar voi nu puteți fără noi!”, îi replică Ivan. Între cei doi e o relație veche, dracul urmărindu-și bine cunoscutul pact; nu îl obține cu amenințările, căci Ivan nu se teme de moarte, iar Dumnezeu îl păzește, stârnind o ploaie atunci când Legiune îl leagă pe Ivan, încercând să-i dea foc. Până la urmă Ivan acceptă să-i dea sufletul dacă dracul îl va duce în zbor la Ierusalim, să se închine la Mormântul Domnului. Condiția e incomodă, dar dracul e nevoit să accepte. Aici, Ivan îi ceartă pe vânzătorii de false relicve și le dărâmă tarabele, ca odinioară Iisus; este bătut crunt de aceștia, dar Legiune îl vindecă. În fața Sfântu­lui Mormânt, Ivan îl forțează pe Legiune să intre cu el („Dacă până acum am fost împreună, nu ne putem despărți acum!”) și iese de acolo cu dracul leșinat, aproape mort, în brațe. Legiune își pierde puterea de a face minuni și, pentru a se însănătoși, e sfătuit de Ivan să se roage. Rămași fără orice resursă, cei doi cerșesc pentru a se întoarce în Rusia; sunt arestați pentru vagabondaj și acuzați de toate crimele comise în oraș, pe care Ivan le ia cu seninătate asupra sa. În urma loviturilor de bici la care sunt pedepsiți, Ivan moare, spre disperarea sinceră a lui Legiune, care nu reușeșe nici să-i salveze trupul, nici să-i rețină sufletul.

În final, șchiopătând și jerpelit, la fel ca odinioară Ivan, Legiune bate la poarta aceleiași mănăstiri, unde parcă nimic nu s-a schimbat. I se deschide; starețul simte că l-ar cunoaște, dar nu știe de unde… „De ce trebuie să primim pe oricine?”, ripostează unul din frați. „Dacă nu noi, atunci cine?”, replică starețul.

 

Eu zic ca mesajul de la finalul filmului este clar: dracul se umanizeaza si intra la manastire nu pentru a ispiti, ci pentru mantuire.

Voi ati inteles altceva?

Daca mesajul filmului este acesta, atunci este foarte grav, caci este o erezie. Iata ce putem citi la Cuviosul Antonie cel Mare:

   

Marele intre parintii cei desavarsiti, Cuviosul Antonie era inainte vazator si, fiind trecut prin ispitele dracesti, socotea de nimic mestesugirile lor, ca si cand nu era suparat de ei. Si de multe ori vedea cu ochii cei trupesti chiar ingeri si diavoli, cum iau aminte la viata omeneasca, nevoindu-se fiecare din ei sa traga de partea sa pe oameni. Si atat de mare era la fapte bune, incat certa si batjocorea duhurile cele necurate si de multe ori le izgonea pe ele, aducandu-le aminte de surparea lor cea din cer si de chinul lor, in focul cel vesnic.

Deci, s-a intamplat odata un lucru ca acesta: Doi diavoli s-au sfatuit sa vie la staretul Antonie, fericindu-l pe el, de vreme ce nimeni dintre ei nu mai cutezau sa se apropie de el cu gand rau, temandu-se ca nu cumva sa fie ranit de dansul, ca ajunsese staretul la nepatimire si la viata cea desavarsita si era daruit cu Preasfantul Duh. Deci, unul din diavoli a zis catre celalalt: „Zerefere (ca asa era numele acelui diavol), oare de s-ar pocai cineva de noi, l-ar primi pe el Dumnezeu la pocainta? Se poate una ca aceasta, sau nu?” Raspuns-a celalalt: „Si cine poate sa stie aceasta” Iar Zerefer a zis: „Imi vei da voie sa merg la batranul Antonie, care nu se teme de noi, si sa ma incredintez de aceasta de la dansul?” Raspuns-a lui celalalt: „Du-te, dar te fereste cu dinadinsul, ca batranul este inainte vazator si va cunoaste ispitirea ta si nu va voi sa intrebe de aceasta pe Dumnezeu, insa, du-te, poate, cumva vei avea raspuns.”

Si mergand Zerefer la Antonie, s-a inchipuit ca om si a inceput a plange si a se tangui inaintea lui. Iar Dumnezeu – vrand sa se stie ca El nu-Si intoarce fata de la nici unul din cei ce vor sa se pocaiasca, ci primeste pe toti cei ce alearga la El, si dand pilda si omului cu pacate grele, ca El, nu s-ar intoarce chiar si de la diavolul, incepatorul rautatii, de ar voi aceasta cu adevarat sa se pocaiasca – a tainuit, o vreme, sfatul dracesc batranului, ca sa nu-l cunoasca. Drept aceea, Cuviosul il vedea pe cel ce venise la dansul curat, ca pe un om, iar nu ca pe un diavol, si i-a zis: „Ce plangi asa, tanguindu-te din inima, omule, sfaramandu-mi inima si sufletul cu lacrimile tale cele multe?” Iar diavolul cel viclean a raspuns: „Eu, o Sfinte Parinte, nu sunt om ci diavol, pentru multimea faradelegilor mele.” Iar batranul l-a intrebat: „Si ce voiesti sa-ti fac frate?” (Ca socotea Cuviosul, ca pentru multa smerenie se numeste el pe sine diavol, Dumnezeu nearatandu-i lui ceea ce se facea). Si a zis diavolul: „De nimic alta nu ma rog tie, Sfinte Parinte, fara numai sa te rogi lui Dumnezeu cu dinadinsul, ca sa-ti arate tie, adica, de ar primi pe diavol la pocainta, sau pocainta lui cu totul n-o ia in seama? Pentru ca daca va primi pe diavol, apoi ma va primi si pe mine, acela ce am facut lucruri asemenea cu el.” Iar batranul i-a raspuns: „Precum voiesti voi face, insa sa te duci astazi la casa ta, iar dimineata sa vii aici si-ti voi spune ce va porunci Domnul despre aceasta.”

Deci, ducandu-se diavolul si sosind noaptea, si-a ridicat batranul cuvioasele sale maini spre cer si s-a rugat lui Dumnezeu, iubitorul de oameni, ca sa-i arate lui de ar primi pe diavolul, daca s-ar intoarce la pocainta. Si indata, ingerul Domnului, stand inaintea lui, i-a zis: „Asa graieste Domnul Dumnezeul nostru: pentru ce rogi a Mea stapanire pentru diavol? Pentru ca el este acela care a venit cu viclesug sa te ispiteasca.” Si a zis batranul catre inger: „De ce nu mi-a descoperit Domnul Dumnezeu, ci a ascuns aceasta de la mine, incat sa nu cunosc viclesugul dracesc?” Iar ingerul i-a zis: „Sa nu te tulburi de aceasta, caci este o minunata randuiala a lui Dumnezeu, spre folosul celor ce gresesc, ca, adica, sa nu se deznadajduiasca pacatosii, care fac multe faradelegi, ci sa vina la pocainta, stiind ca de la nici unul, care vine la El, nu se va intoarce Preabunul Dumnezeu, chiar cand ar veni insusi diavolul vrajmas, cu adevarat. Drept aceea, cand va veni la tine sa te ispiteasca si te va intreba, sa nu te smintesti de el, ci sa-i zici astfel: „Iata ca iubitorul de oameni Dumnezeu, niciodata nu se intoarce de la cel ce vine la El, chiar cand diavolul ar veni. Iata, El fagaduieste a te primi pe tine, numai de vei pazi cele poruncite de El. Iar, cand te va intreba: Care sunt cele poruncite de El?, sa-i zici, astfel graieste Domnul Dumnezeul: Te stiu pe tine cine esti si de unde ai venit ispitindu-ne, ca tu rautatea cea veche esti si nu poti sa fii bunatate noua, si incepator al raului de demult fiind, nu vei incepe acum a face binele. Ca, deprinzandu-te cu mandria, cum vei putea a te smeri la pocainta si a afla mila? Dar, ca sa nu ai acest raspuns in ziua judecatii, ca voiai sa te pocaiesti si nu te-a primit Dumnezeu, iata si tie iti pune pocainta bunul si milostivul Dumnezeu, numai daca vei voi, poruncindu-ti tie aceasta: Sa stai intr-un loc, vreme de trei ani, si, intorcandu-te spre rasarit, sa strigi cu glas mare, ziua si noaptea, si sa zici astfel: Dumnezeule, miluieste-ma pe mine, rautatea cea veche. Iar aceasta sa o zici de o suta de ori. Si iarasi alta rugaciune: Dumnezeule, mantuieste-ma pe mine, inselaciunea cea intunecata, la fel, de o suta de ori sa o zici. Si iarasi: Dumnezeule, miluieste-ma pe mine, uraciunea pustiirii, sa o zici de o suta de ori si asa sa strigi catre Domnul neincetat, ca nu ai trupeasca alcatuire, ca sa obosesti ori sa slabesti. Si, dupa ce vei savarsi aceasta cu gand smerit, atunci vei fi in randuiala ta cea dintai si te vei numara cu ingerii lui Dumnezeu. Si de va fagadui sa faca aceasta sa-l primesti pe el la pocainta. Dar stiu ca rautatea veche nu poate a fi bunatate noua. Si sa se scrie aceasta pentru neamurile viitoare, ca dintru, aceasta intamplare oamenii foarte lesne se vor incredinta sa nu mai deznadajduiasca de a lor mantuire.” Si ingerul, acestea zicand, catre Cuviosul Antonie, s-a suit la cer.

Iar, a doua zi, a venit diavolul si a inceput sa se tanguiasca de departe, in chip de om, ca si cum plangea si, venind la batranul, i-a facut plecaciunea. Iar batranul, mai intai nu l-a vadit pe el, ci numai in mintea sa il ocara. Apoi Sfantul i-a zis: „M-am rugat Domnului Dumnezeului meu, precum ti-am fagaduit si te primeste la pocainta, de vei plini cele ce prin mine iti porunceste Stapanul si Atotputernicul.” Iar diavolul a zis: „Si care sunt cele ce a poruncit Dumnezeu sa le fac?” Iar batranul a raspuns: „Ti-a poruncit Dumnezeu acestea: Sa stai intr-un loc trei ani nemiscat, privind spre rasarit si strigand, ziua si noaptea, Dumnezeule, miluieste-ma pe mine, rautatea cea veche, zicand aceasta de o suta de ori. Si, iarasi, de o suta de ori, sa zici: Dumnezeule, miluieste-ma pe mine, uraciunea pustiirii, si, iarasi, de acelasi numar de ori: Dumnezeule, miluieste-ma, pe mine inselaciunea cea intunecata. Si cand le vei face acestea, atunci te vei numara a fi cu ingerii lui Dumnezeu, intru aceeasi slujba in care ai fost si mai inainte.”

Iar Zerefer, lepadand indata acel inselator chip al pocaintei, a ras tare si a zis batranului: „O, calugare, de-as fi voit a ma numi eu insumi rautatea veche, uraciune a pustiirii si inselaciune intuneacata, apoi as fi facut aceasta de la inceput, ca sa ma fi mantuit. Acum, sa ma numesc eu insumi rautate veche? Nicidecum. Si cine ar zice aceasta? Pentru ca, pana acum, eu sunt minunat in ispravi si toti, de teama, se supun mie: cum, dar, as putea sa ma numesc eu singur uraciune a pustiiri, ori inselaciune intunecata? Nicidecum calugare, nu, ca inca stapanesc pe pacatosi si ei ma iubesc, eu sunt in inimile lor si ei umbla dupa voia mea, iar a fi rob netrebnic si prost in pocainta, asta nu voiesc, batrane, nu, nu asta sa nu fie, ca, adica, din cinstea cea mare, sa ajung intru atata necinste.” Si, zicand acestea, si strigand, diavolul s-a facut nevazut. Iar batranul, sculandu-se la rugaciune, a multumit lui Dumnezeu, zicand: „Adevarat ai zis, Doamne, ca rautatea veche nu poate fi bunatate noua si incepatorul rautatilor nu se face facator de bunatati noi.”

Si aceasta, fratilor, nu in desert ne-am sarguit a le spune voua, ci ca sa cunoasteti bunatatea Stapanului si milostivirea Sa, ca daca El este gata, ca si pe diavolul sa-l primeasca la pocainta, apoi, cu cat mai mult pe om, pentru care Si-a varsat si sangele. Esti pacatos? Pocaieste-te, ca de nu, in primejdie esti a merge cu diavolul, in vesnica pierzare a gheenii, nu ca ai gresit, ca toti gresim si nu-i nimeni fara de pacat, decat numai unul Dumnezeu, ci pentru ca n-ai voit a te pocai si a te ruga Judecatorului inainte de sfarsitul tau. Iar daca, fugind de pacat, vei placea Domnului, o, de cate bunatati te vei indulci! Pentru ca, intorcandu-te la El inainte de sfarsit, vei afla pe Judecatorul milostiv si te vei invrednici fericirii si cu ingerii cei luminati te vei salasui, unde este frumusetea cea negraita a tuturor celor impacati cu Dumnezeu si veselia cea pururi fiitoare. Pe care si noua tuturor fie a le dobandi, prin Hristos Domnul nostru, Caruia se cuvine slava, impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, acum si pururi si in vecii vecilor! Amin.

 

Iata si ce putem citi in articolul Apocatastaza:

 

Apocatastaza este o speculatie origenista, potrivit careia, la sfarsitul chipului lumii acesteia, toti oamenii, inclusiv demonii, vor avea parte de mantuire.

Termenul „apocatastaza” vine din limba greaca „apocatastasis” si inseamna restabilire in starea primara. Consecintele acestei doctrine sunt radicale: lipsa oricarui proces de sfintire, disparitia judecatii de apoi si mantuirea diavolului. Aceasta invatatura a fost condamnata de catre Sinodul V ecumenic, tinut la Constantinopol in anul 553.

Biserica marturiseste innoirea lumii la a doua venire a lui Hristos, dar afirma in acelasi timp judecata ultima, adica despartirea celor buni de cei rai (Matei 25, 32-33, 46). Invatatura despre apocatastaza n-a fost primita de Biserica, dar acest lucru nu inseamna ca Biserica nu se roaga neincetat pentru mantuirea tuturor oamenilor. Este totusi o diferenta intre a afirma ca pe un adevar de credinta mantuirea de obste si altceva sa o doresti si sa o ceri de la Dumnezeu.