Cum explica Klaus Iohannis si Raed Arafat motivul pentru care NU s-au testat PCR nici macar o data
În timpul conferinței de presă de azi de la Palatul Cotroceni, șeful statului a fost întrebat, printre altele, de câte ori s-a testat pentru noul coronavirus. Răspunsul său este surprinzător:
„Nu m-am testat, fiindcă nu am fost în contact cu nicio persoană bolnavă. Testările se fac atunci când există o bănuială că ar fi o posibilă contaminare. Eu port masca la toate întâlnirile. După cum vedeți, păstrez distanța și nu numai în cadrul conferințelor de presă, ci și la oricare alte întâlniri, și evit participarea la evenimente aglomerate.
Evit total participarea la evenimente aglomerate. Recomand tuturor românilor să fie precauți. E mai bine, e mai sănătos.”
Cu cateva zile in urma, la DIGI 24, Raed Arafat a fost intrebat si el de câte ori s-a testat de la începutul pandemiei. Si a raspuns:
“N-am avut simptome sau probleme sau febră sau ceva care să mă pună să fac un test PCR.”
Cititi va rog si:
Amazon introduce plata contactless cu palma. Cum funcţionează
Foto EPA EFE
Utilizarea palmei în locul cardului bancar: Amazon a dezvăluit marţi tehnologia biometrică contactless ce permite clienţilor să plătească în magazin cu o simplă mişcare a mâinii, informează AFP, citat de Agerpres.
Serviciul Amazon One va fi disponibil pentru început în două din magazinele de convenienţă Amazon Go din Seattle, unde îşi are sediul compania. Grupul antreprenorului Jeff Bezos intenţionează să adauge tehnologia şi celorlalte băcănii din SUA (Chicago, San Francisco şi New York, pe lângă alte puncte de vânzare din Seattle) şi să o vândă către magazine terţe, dar nu a anunţat încă numele unui potenţial partener.
Lanţul de băcănii de top Whole Foods Market, achiziţionat în 2017 de Amazon, ar putea fi de asemenea echipat pe viitor cu acest nou sistem de plată. „În majoritatea spaţiilor comerciale, Amazon One ar putea deveni o metodă alternativă de plată sau o opţiune de card de fidelitate cu un dispozitiv la casă alături de sistemul tradiţional de plată”, explică într-o postare pe blog Dilip Kumar, vice-preşedintele pentru vânzări cu amănuntul şi tehnologie al companiei Amazon.
Kumar a informat, de asemenea, că Amazon One ar putea fi utilizat pentru intrarea publicului pe stadioane sau pentru accesul la locul de muncă al angajaţilor. Descrisă de Amazon drept „rapidă, fiabilă şi sigură”, tehnologia foloseşte algoritmi personalizaţi pornind de la o imagine a mâinii pentru a crea o „semnătură unică cu palma”.
Clienţii care doresc să se înregistreze trebuie să aibă un număr de telefon mobil şi un card bancar, dar nu este necesar să aibă un cont Amazon. „Luăm în serios securitatea şi confidenţialitatea datelor, iar toate datele sensibile sunt tratate în conformitate cu politicile noastre ce datează de mulţi ani”, susţine compania.
Gigantul comerţului online insistă în special asupra faptului că imaginile palmelor nu vor fi stocate pe dispozitivele Amazon One, ci criptate şi trimise în spaţii ‘cloud’ securizate. Utilizatorii vor avea, de asemenea, opţiunea de a solicita ştergerea datelor asociate cu Amazon One direct de pe dispozitiv sau printr-un site web dedicat.
Pentru Doug Stephens, specialist în evoluţia tiparelor de consum şi fondator al firmei de consultanţă Retail Prophet, „biometria ca mijloc de identificare sau mijloc de plată a avut întotdeauna mult sens”.
„Întrebarea este dacă Amazon va reuşi să îşi normalizeze relaţia cu noi sau dacă ne va trăda încrederea”, a scris pe Twitter specialistul canadian.
de Afrodita Cicovschi
România a intrat în valul 2 al pandemiei, crede Alexandru Rafila: Suntem într-un moment de transmitere comunitară intensă
Foto: Agerpres
România se află în valul doi al pandemiei de coronavirus, crede profesorul Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății. El spune că același lucru se întâmplă în multe țări din Uniunea Europeană și că, în această săptămână, am putea ajunge să avem 2 000 de cazuri de infectări pe zi.
Pe de altă parte, o situație îngrijorătoare se înregistrează în Capitală, unde spitalele COVID-19 nu mai au locuri disponibile pentru pacienții infectați.
Toate țările din UE se află pe un trend crescător. Multe dintre statele membre, în perioada verii, au înregistrat puține îmbolnăviri și, practic, acolo discutăm foarte clar de un al doilea val. Noi suntem, practic, în aceeași situație, cu diferența că, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în multe țări din UE, noi am avut un număr destul de mare de cazuri permanent și atunci am avut o creștere liniară, începând cu dată de 1 iunie și cu momente de stabilizare, de o săptămâna două, după care numărul de cazuri creștea în continure.
Sunt preocupat de cifrele pe care le-am văzut la raportarea testelor efectuate duminică, când pe de-o parte am avut un record pentru o zi de duminică și am avut 20% dintre probele testate pozitive, ceea ce mă face să cred că suntem într-un moment de transmitere comunitară intensă și nu este exclus că, în această săptămâna, să înregistrăm acea cifra la care toată lumea face referire: 2000 de cazuri”.
Spitalele COVID din București au rămas fără locuri libere pentru pacienți. Este o situație nemaiîntâlnită până acum, de la izbucnirea pandemiei de coronavirus. Profesorul Rafila precizează că „DSU, care coordonează la nivel național repartiția persoanelor bolnave care au nevoie de AȚI, va găși o soluție, pentru un timp, dacă numărul acestor cazuri rămâne limitat. Lucrul acesta o să devină tot mai dificil pe măsură ce capacitatea se apropie de un nivel maxim.
Acum noi avem ocupat cam 55% din capacitatea paturilor de la ATI pentru pacienții COVID. Dacă acest procent va continua să crească într-un ritm accelerat, pot apărea probleme foarte serioase. Lucrurile se complică și din cauza asta sper să fim suficienți de precauți să nu repetăm o experiență prin care au trecut Franța, Spania sau Italia”.
Editor : Iulia Iancu
Armenia acuza Turcia ca a doborat un avion armean pe teritoriul armean
Romania tv: Război în Caucaz. Turcia a intrat în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan şi a doborât un avion armean
Un avion de luptă de tip Su-25 aparţinând Forţelor aeriene armene a fost doborât de către un avion de vânătoare turc de tip F-16 deasupra teritoriul armean, iar pilotul aceronavei a murit, a anunţat marţi, pe Facebook, o purtătoare de cuvânt a Ministerului armean al Apărării, relatează Reuters.
Aeronava armeană a fost doborâtă în timp ce efectua o misiune militară, a precizat Şuşana Stepanian.
Armenia şi Azerbaidjanul – susţinut de Turcia – s-au acuzat reciproc, marţi, de extinderea conflictului în afara enclavei prin deschiderea focului asupra unor poziţii îndepărtate faţă de Nagorno Karabah, unde confruntări armate continuă a treia zi la rând, soldate cu tot mai numeroase victime civile.
Pe de altă parte, preşedinţia turcă a anunţat că este hotărâtă să ajute Azerbaidjanul să-şi recucerească „pământul ocupat”. Încă de la începutul confruntărilor armate, duminică, în această enclavă separatistă azeră, cu populaţie majoritar armeană, Ankara – aliata Baku – şi-a afişat susţinerea faţă de Azerbaidjan, care vrea să reia controlul asupa Nagorno Karabah.
Azerbaidjanul „caută pur şi simplu să-şi asigure securitatea populaţiei civile în apropiere de linia frontului şi să-şi elibereze pământul ocupat”, subliniază preşedinţia. „Lumea nu-şi poate permite să pună pe picior de egalitate agresorul şi partea lezată, în numele unui aşa-zis principiu al neutralităţii”, insistă ea.
Preşedinţia turcă face aceste declaraţii după ce a Kremlinul a îndemnat Ankara să se abţină „să toarne gaz pe foc” şi să acţioneze în favoarea păcii în Nagrono Karabah, unde peste 100 de persoane au fost ucise în confruntări de duminică.
Uniunea Europeană (UE) a catalogat luni drept „foarte îngrijorătoare” situaţia în Nargorno Karabah şi a denunţat orice amestec în regiunea Caucazului de Sud drept „inacceptabilă”.
Guvernele Cehiei si Slovaciei vor stare de urgenta. Căsătoriile vor fi autorizate numai dacă se face dovada testului negativ la coronavirus
Forbes: Slovacia și Republica Cehă vor declara stare de urgenţă
Anunțul a fost făcut luni, separat, de către premierii celor două ţări care au înregistrat o puternică revenire a cazurilor de contaminare, transmite AFP, citată de Agerpres.
“Situaţia este extrem de gravă şi consider că trebuie să adoptăm măsuri foarte radicale şi foarte îndrăzneţe”, a declarat şeful guvernului slovac, Igor Matovic.
Măsura, a doua de acest gen de la începutul pandemiei, urmează să fie adoptată miercuri de guvern.
Totodată, premierul ceh, Andrej Babis, a anunţat o reuniune extraordinară a guvernului său miercuri pentru a aproba starea de urgenţă.
Potrivit restricţiilor luate în considerare de guvernul slovac, toate evenimentele sportive, culturale şi serviciile religioase vor fi interzise cu începere de la 1 octombrie.
De asemenea, căsătoriile şi înmormântările vor fi autorizate numai dacă toţi participanţii fac dovada testului negativ la coronavirus.Iar restaurantele, barurile şi cafenelele vor închide la orele 22.00.
Persoanele care nu locuiesc împreună şi doresc să se apropie la mai puţin de 2 metri, în exterior, vor fi obligate să poarte mască.
În Slovacia este obligatorie purtarea măștii la interior în locurile publice. Țara cu 5,4 milioane de locuitori a înregistrat 9.343 de infecţii cu coronavirus de la începutul pandemiei și 44 de decese. Vineri, numărul contaminărilor zilnice a atins cifra record de 552.
Pe de altă parte, Republica Cehă, ţară cu 10,7 milioane de locuitori, a înregistrat în total 65.313 cazuri confirmate de contaminare, dintre care 615 morţi.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
A reinceput. Va fi mai rau si se va termina cu sange
Marea Britanie şi Canada impun sancţiuni regimului din Belarus
Marea Britanie şi Canada au decis, marţi, impunerea de sancţiuni împotriva preşedintelui Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a fiului său şi a altor oficiali guvernamentali de rang înalt, după scrutinul prezidenţial contestat de opoziţie şi a acţiunilor de reprimare a protestelor, potrivit Mediafax.
Ministrul britanic de Externe, Dominic Raab, a declarat, potrivit Associated Press, că sancţiunile sunt aplicate în coordonare cu Guvernul Canadei, „în efortul de susţinere a valorilor democratice şi de a exercita presiuni asupra celor responsabili de acţiuni de reprimare”.
„Astăzi, Marea Britanie şi Canada au transmis un mesaj clar prin impunerea de sancţiuni împotriva regimului violent şi fraudulos condus de Aleksandr Lukaşenko. Nu acceptăm rezultatele unui scrutin fraudat. Îi vom trage la răspundere pe cei implicaţi în acţiunile criminale împotriva poporului belarus şi vom apăra valorile democratice şi drepturile omului”, a subliniat Dominic Raab.
Măsurile britanice includ interdicţii de călătorie şi blocarea activelor deţinute de opt membri ai Administraţiei de la Minsk, printre care preşedintele Aleksandr Lukaşenko, fiul său, Victor Lukaşenko, şi Igor Sergeenko, şeful Cancelariei prezidenţiale. Canada a introdus sancţiuni similare.
Canada şi Marea Britanie au acţionat în mod coordonat pentru a asigura că sancţiunile au un impact mai mare şi „pentru a demonstra unitate în condamnarea situaţiei”, a declarat Francois-Philippe Champagne, ministrul de Externe de la Ottawa. „Canada este solidară cu cetăţenii din Belarus în lupta acestora de a restabili drepturile omului şi de a instaura democraţia în ţară”, a subliniat Francois-Philippe Champagne.
Opoziţia din Belarus contestă realegerea în funcţie a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, acuzând că scrutinul prezidenţial a fost fraudat. În ultimele săptămâni, în Belarus au avut loc proteste masive.
Autor: Ioana Necula
De la liderul pieţei la faliment şi vânzare pe bucăţi. Lichidatorul judiciar scoate la vânzare crama Murfatlar pentru 10 mil. euro şi viile pentru 3 mil. euro
Producătorul de vin Murfatlar este vândut pe bucăţi de lichidatorul judiciar ♦ Compania a intrat în faliment în 2018 după ce mulţi ani fusese liderul pieţei.
Activele producătorului de vin Murfatflar sunt vândute pe bucăţi de către lichidatorul judiciar, cele mai valoroase fiind crama, care are un preţ de pornire de 10 mil. euro (plus TVA), şi cele 370 ha de vie, ce pornesc de la 3 mil. euro (plus TVA). Mai sunt scoase la lichitaţie şi sediul administrativ, alte terenuri şi construcţii şi stocul de băuturi, conform unui anunţ al Fair and Full Insolvency Consultant, lichidatorul judiciar al Murfatlar România.
Vânzarea businessului Murfatlar pe bucăţi vine la opt ani de la momentul în care producătorul de vin a intrat în insolvenţă la propria cerere. Compania era atunci cel mai mare producător de vinuri, cu afaceri care au ajuns la un maxim de aproape 50 mil. euro. Tot atunci exploata circa 3.100 de hectare de viţă-de-vie, nu toate pe rod (de aproape 10 ori mai mult decât ce e scos azi la licitaţie), potrivit cifrelor comunicate la momentul respectiv de reprezentanţii producătorului. Compania avea în portofoliu branduri precum Zestrea Murfatlar, Lacrima lui Ovidiu, Trei Hectare sau M1. Câţiva ani mai târziu, mai exact în 2018, a venit falimentul, potrivit datelor publice.
Murfatlar a fost un business controlat de fraţii Dobronăuţeanu (Emanuel-Corneliu Dobronăuţeanu şi Ion Şerban Dobronăuţeanu) şi de George Ivănescu.
Compania Murfatlar a fost implicată într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la circa 600 mil. lei. Tocmai de aceea, asupra tuturor bunurilor licitate e instituită măsura sechestrului asigurator.
Autor: Cristina Roşca
ANALIZĂ Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan amenință prețul la țiței și gaz: istoria unui conflict mocnit și interesele marilor puteri
Armenia şi Azerbaidjanul, foste republici sovietice, se aflau în pragul războiului duminică, acuzându-se reciproc că au început lupte violente pentru controlul Nagorno-Karabah, o volatilă regiune separatistă din Azerbaidjan populată majoritar de etnici armeni. Evenimentele au relansat îngrijorarea cu privire la instabilitatea din Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale, scriu Reuters, AFP şi DPA, potrivit Agerpres.
Niciuna dintre părţi nu a publicat un bilanţ detaliat, dar ambele au raportat decese în rândul militarilor şi civililor. Potrivit părţii armene, o femeie şi un copil au fost ucişi.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării azer a declarat pentru AFP că Baku a cucerit o jumătate de duzină de sate aflate sub control armean în timpul ciocnirilor. Armenia a respins aceste afirmaţii, potrivit agenţiei ruse Interfax.
După anunţul primelor ciocniri duminică dimineaţă, premierul armean Nikol Pachinian a decretat „mobilizarea generală” şi instituirea „legii marţiale”, la fel ca şi autorităţile din Karabah.
La rândul său, preşedintele azer Ilham Aliev a convocat o reuniune a Consiliului său de Securitate în timpul căreia a denunţat „agresiunea” Armeniei. „A fost o provocare planificată din timp”, a denunţat el, citat de Interfax.
Şi Pachinian, şi Aliev au declarat că vor fi învingători.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că a lansat o „contraofensivă pe toată linia frontului” în Karabah, pentru a „pune capăt activităţilor militare ale forţelor armate ale Armeniei”.
Ministerul Apărării din Nagorno-Karabah a declarat că a distrus 4 elicoptere, aproximativ 15 drone şi 10 tancuri azere.
Azerbaidjanul a indicat anterior că unul dintre elicopterele sale a fost doborât, dar că echipajul său a scăpat teafăr. Baku a mai susţinut că a distrus 12 baterii antiaeriene.
Conflictul din jurul Nagorno-Karabah a alimentat tensiunile regionale timp de 30 de ani.
Nevoie de pace
Franţa, mediator al conflictului împreună cu Rusia şi Statele Unite în cadrul Grupului de la Minsk, a cerut încetarea ostilităţilor, la fel ca şi Bruxelles-ul.
Şi Moscova a chemat duminică dimineaţă la „o încetare a focului imediată” şi la convorbiri, în condiţiile în care cele două părţi resping responsabilitatea ostilităţilor.
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, un aliat tradiţional al Azerbaidjanului, şi-a reînnoit sprijinul pentru Baku, în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său azer, după cum a anunţat preşedinţia azeră.
Premierul armean a cerut comunităţii internaţionale să se asigure că Turcia nu se implică direct în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan legat de Nagorno-Karabah.
Conflictul este unul vechi
Regiunea, deşi recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, este controlată de separatişti armeni creştini, relatează DPA. La începutul anilor 1990 a fost scena unui război soldat cu 30.000 de morţi şi, de atunci, Baku doreşte să reia controlul. O încetare a focului care a fost implementată în 1994 a fost încălcată intermitent.
Discuţiile de pace sunt blocate de mulţi ani. Lupte au loc în mod regulat între separatişti şi azeri, dar şi între Erevan şi Baku. În 2016, ciocniri grave aproape degeneraseră în război în Karabah, iar în iulie 2020 lupte violente au avut loc între armeni şi azeri la graniţa de nord. Ambele părţi obişnuiesc să se învinovăţească reciproc pentru aceste izbucniri de violenţă.
„Suntem la un pas de un conflict pe scară largă”
Un conflict major implicând Azerbaidjanul şi Armenia ar putea duce la intervenţia unor puteri aflate în concurenţă în regiunea Caucazului, Rusia şi Turcia, scrie AFP.
„Suntem la un pas de un conflict pe scară largă”, a declarat pentru agenţia franceză de presă Olesya Vartanyan, expert al International Crisis Group, estimând că această nouă escaladare se explică mai ales prin absenţa unei medieri internaţionale active în ultimul timp.
„De la epidemia de coronavirus, conflictul a fost neglijat, fără ca diplomaţi să meargă la Baku şi la Erevan nici după ciocnirile din iulie”, a regretat ea.
În ultimii ani, Baku a profitat de rezervele sale imense de petrol pentru a face cheltuieli generoase pe armament. Azerbaidjanul se bucură de sprijinul Turciei.
Armenia, mult mai săracă, este totuşi mai aproape de Rusia, care are acolo o bază militară. Ţara aparţine şi unei alianţe politico-militare conduse de Moscova, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă.
Kremlinul, care se poziţionează ca arbitru regional, livrează arme ambelor ţări, mai scrie AFP
Autor: Mihai Cistelican
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
8 comments