Sfantul Daniil Sihastru
In luna decembrie, în ziua a optsprezecea, pomenirea Sfântului Cuviosului Părintele nostru Daniil Sihastrul.
Acest cuvios părinte s-a născut din părinţi dreptmăritori creştini într-un sat nu departe de Rădăuţi. Din copilărie cuprins de o deosebită râvnă către cele duhovniceşti a părăsit casa părintească şi a trăit o vreme în obştea cuvioşilor părinţi de la biserica Sfântul Nicolae din Rădăuţi, nevoindu-se la sporirea credinţei şi a faptelor bune, iubind foarte mult rugăciunea şi privegherile de toată noaptea.
Îmbogăţindu-se în cunoştinţele teologice din citirea cărţilor de slujbă şi din sfinţii părinţi, arătând ascultare şi smerenie în toate cele încredinţate de stareţul acestei sfinte obşti călugăreşti de la Catedrala din Rădăuţi, a primit chipul îngeresc al vieţii călugăreşti, cu numele de David.
Râvna spre şi mai multe nevoinţe duhovniceşti l-a mânat la mănăstirea Sfântului Lavrenţie, aproape de satul Laura de astăzi. În acest loc de sihăstrie, ziua lucra împreună cu toţi ostenitorii sfintei mănăstiri, iar noaptea, în chilia sa, petrecea în necontenită rugăciune şi priveghere. Cunoscându-i râvna şi simţindu-i dorinţa neîncetată după Dumnezeu, la sfatul părintelui său duhovnicesc, stareţul acestei Lavre i-a dat schima cea mare, primind numele de Daniil.
Nu după multă vreme de la primirea stării de schimnic, cu binecuvântarea stareţului său, se retrage în locurile tainice ale codrului, lângă pârâul cu numele Viteu, localitatea Putna, unde cu ajutorul ciobanilor şi al altor iubitori de viaţă duhovnicească şi-a săpat într-o stâncă o chilie pe care o vedem şi astăzi, nu departe de Mănăstirea Putna.
Cunoscut ca mare nevoitor şi stăruitor în rugăciune, Cuviosul Daniil este cercetat de foarte mulţi credincioşi spre a-i cere sfat şi îndrumare de învăţătură şi trăire creştinească şi a se ruga lui Dumnezeu pentru vindecare de bolile sufleteşti şi trupeşti. Un alt loc unde a sihăstrit Cuviosul Daniil este şi stânca Şoimului, lângă Voroneţ, unde, de asemenea, era căutat de credincioşi pentru folosul lor duhovnicesc.
Între nenumăraţii săi fii duhovniceşti care-l cercetau adesea, pomenim pe dreptcredinciosul voievod Ştefan cel Mare, aşa cum arată cronicile şi multe alte însemnări din paginile de istorie a neamului şi Bisericii noastre strămoşeşti.
Cuvintele încrustate pe piatra de mormânt a cuviosului Daniil, pusă de Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare: „Acesta este mormântul părintelui nostru David, schimnicul Daniil”, arată legătura duhovnicească a fiului cu părintele său duhovnicesc. De aici şi rânduiala statornicită de Biserica noastră ca aceşti doi mari bărbaţi preaiubitori de Dumnezeu să fie cinstiţi deopotrivă ca unii care au fost uniţi în rugăciune, în credinţa curată şi în iubire de Biserică şi neam.
După îngroparea sa, în biserica mănăstirii Voroneţ, unde a povăţuit multă vreme pe ostenitorii acelei obşti, Sfântul Cuvios Daniil a fost şi este cinstit ca părinte duhovnicesc, pomenit fiind împreună cu Sfântul şi Marele Mucenic Gheorghe, ca ocrotitori ai acelei Sfinte Mănăstiri. La mormântul său străjuieşte un sfeşnic cu lumânare aprinsă, iar credincioşii vin continuu spre a primi binecuvântare şi ajutor duhovnicesc, dobândind vindecări de bolile sufleteşti şi trupeşti, aşa cum se arată în diferite scrieri până în vremea noastră.
Chipul Cuviosului Părinte Daniil Sihastrul este zugrăvit alături de cel al Mitropolitului Grigore Roşca, alt fiu duhovnicesc al său, pe peretele exterior al Bisericii Voroneţ, deasupra uşii de intrare, pe latura de sud a acesteia. Pe pergamentul pe care Cuviosul Daniil îl ţine în mână stă scris: Veniţi fraţilor, de mă ascultaţi, învăţa-vă-voi frica Domnului…”.
Aceasta frică de Dumnezeu, care este începutul înţelepciunii, să ne călăuzească în toate zilele vieţii noastre cu rugăciunile Sfântului Cuviosului Părintele nostru Daniil Sihastrul. Amin.
Sursa: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie18.htm
Cand era sa moara Stefan
Batalia de la Podul Inalt demonstreaza minciuna incalzirii globale cauzate de CO2
In Moldova, inceputul lui ianuarie 1475 a fost cel putin la fel de calduros ca inceputul lui ianuarie 2010, caci iata ce putem citi la http://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_%C3%8Enalt
“În dimineaţa zilei de 10 ianuarie 1475, oastea otomană înainta pe valea Bârladului pe o ceaţă care nu îngăduia să se vadă la mai mult de câţiva paşi. Era moină şi zăpada începuse să se topească, încât toată lunca Bârladului era plină de băltoace…”
Iata si ce putem citi la Prognoza ANM in prima jumatate a lunii ianuarie 2020 de pe Pro tv din 7 ianuarie 2020:
În Moldova, media maximelor termice se va situa în jurul valorii de 0 grade la începutul perioadei, dar din data de 8 ianuarie se estimează o creştere a temperaturii aerului, spre valori medii diurne de 6 grade în data de 10 ianuarie, iar până la sfârşitul intervalului de referinţă variaţiile termice vor fi nesemnificative, cu medii ale maximelor de 3 – 5 grade Celsius. Temperaturile minime vor fi negative de-a lungul celor două săptămâni şi se vor situa în medie între -6 şi -2 grade, mai puţin în primele trei nopţi, când vor fi spre medii de -7 şi -6 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi extrem de redusă pe tot parcursul intervalului.
Asadar, nu pentru ca omul face copii si mananca vaci a fost luna ianuarie a acestui an oleaca mai calduroasa.
Comentariul zilei (05.08.2014): CUM A FOST la Carnavalul Stefan cel Mare – Radu Mazare? ACTIUNEA BANNERUL
Iata comentariul lui Ioannis postat la articolul IPS Teodosie BINECUVANTEAZA carnavalul MAZARE – STEFAN CEL MARE:
Merită făcut un articol media nou din informatiile comasate de mai jos:
Iată dovezi ale colaborării fructuoase în tandemul de succes IPS Teodosie – Radu Mazare (fiul său duhovnicesc). Ce nu s-a văzut sau nu s-a vrut să se vadă la carnavalul Stefan Cel Mare – circ blasfemiator de prost gust în plin post.
http://www.youtube.com/watch?v=ioifODVafGU&feature=youtu.be
Aşa cum am anunţat, m-am prezentat alături de un grup mic de credincioşi la mascarada lui Ştefan-Mazare Cel Mare cu o pancardă ce apăra imaginea Sfântului Mare Voievod Ştefan,mesaj care bine’nteles că a deranjat gorilele primarului care au coborât din carul alegoric de lângă primar ca să impună legea… legea junglei desigur, fără a prezenta vreun fel de legitimaţie. Au uitat probabil că nu eram în spaţiul privat al vreunui club din Mamaia, ci eram pe DOMENIUL PUBLIC, unde aveam tot dreptul constituţional să ne aflăm. Se credeau poliţişti sau jandarmi probabil… Cam aşa înţelege domnul primar că trebuie menţinută ordinea publică la evenimente, prin intimidări şi abuzuri.
Nu s-a băgat nimeni pentru noi cu excepţia unei bătrânele curajoase. Carele alegorice ale edilului au trecut EXACT prin faţa noii Biserici din staţiune, la vreo 2 metri de standul de icoane, cruci, tămâie şi metaniere de la trotuar. Se amestecă fără ruşine sfinţenia cu dosurile goale ale bietelor sclave sexuale disperate de foame şi lipsa de oportunităţi de pe aici. Acum înţeleg de ce ne vor politicienii să fim săraci, bolnavi şi needucaţi … Şi înţeleg de ce primarul vrea să transforme mamaia în paradis al turismului sexual, defapt a cam şi transformat-o deja…. Am sesizat mai mulţi preoţi din oraş să ia o atitudine vis a vis de acest circ, dar îmi era jenă de jena lor văzând cum se scuză, fiindu-le e frică să mărturisească din cauza iminentei caterisiri …
IPS Teodosie BINECUVANTEAZA carnavalul MAZARE – STEFAN CEL MARE
Anul trecut a fost Nabucodonosor. Am ales cea mai cuminte fotografie pe care am gasit-o:
Anul asta vrea sa fie Stefan cel Mare:
Pe 2 august: RADU MAZARE in rol de STEFAN CEL MARE in car alegoric cu FETITE GOALE
Iata comentariul cititorului Ioannis postat la articolul ECUMENISM SPORTIV – Papa Francisc organizează un meci caritabil, la care vor participa superfotbalişti de diferite religii: “PENTRU PACE”:
2 iulie: Sfantul STEFAN CEL MARE
Citez din articolul Stefan cel Mare – voievodul sfant al neamului romanesc:
„Mai presus de tihna noastra sta apararea fiintei si neatarnarea tarii noastre!”
Domnul
Fiu al domnului Bogdan al II-lea si al Mariei Oltea, Stefan l-a infrant in 1457, la Doljesti, pe Petru Aron, ucigasul tatalui sau, si a fost uns domn al Moldovei de catre mitropolitul Teoctist. Domnia i-a fost marcata de numeroase lupte, cele mai multe cu turcii, care devenisera o amenintare pentru Europa si pentru intreaga Crestinatate. Cea mai importanta victorie asupra turcilor Stefan a obtinut-o la Podul Inalt, langa Vaslui, in 10 ianuarie 1475, cu o armata de trei ori mai mica decat a invadatorilor. Semnificativ pentru gandirea voievodului, Cronica Tarii Moldovei spune ca, dupa aceasta lupta, Stefan cel Mare „nu a fost cuprins de trufie, ci a postit patru zile numai cu paine si cu apa si in toata tara a dat de veste ca nimeni sa nu se laude cu aceasta izbanda, ci s-o atribuie numai lui Dumnezeu si numai Lui sa i se aduca lauda”.
Dupa propria sa marturie, Stefan cel Mare a purtat 36 de batalii, din care a castigat 34. Victoriile rasunatoare impotriva regilor Ungariei (Baia, 1467) si Poloniei (Codrii Cosminului, 1497) au condus la stabilirea unor noi raporturi cu aceste state. Singurele infrangeri au fost cele de la Chilia (1462) si Razboieni-Valea Alba (1476). Si in cazul infrangerilor, Stefan cel Mare a dovedit o profunda constiinta duhovniceasca: „a stat in vointa lui Dumnezeu, ca sa ma pedepseasca pentru pacate si laudat sa fie numele Sau”.
(more…)
2 iulie: Pomenirea Dreptcredinciosului Voievod STEFAN CEL MARE si Sfânt
În luna iulie, în ziua a doua, pomenirea Dreptcredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfânt, purtatorul de biruinta, si aparatorul crestinatatii.
Odraslit din pamântul Moldovei, maritul Voievod Stefan cel Mare a fost numit si cinstit din totdeauna de catre poporul dreptcredincios: bun, mare si sfânt. Bun pentru faptele sale de milostenie, mare pentru iscusinta cu care a condus tara cu dreptate, Dumnezeu pedepsind prin el pe cei lacomi si tradatori, sfânt pentru lucrarea lui întru apararea întregii crestinatati si zidirea unui mare numar de biserici si manastiri.
Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si SfantDreptcredinciosul Voievod s-a nascut la Borzesti, din parintii binecredinciosi crestini voievodul Bogdan al II-lea si doamna sa Maria-Malina Oltea, aratându-se din frageda copilarie cu deosebita dragoste fata de tara si credinta stramoseasca. Curând, dupa uciderea tatalui sau, este chemat la tronul Moldovei la 12 aprilie 1457. Încercat, pe parcursul lungii sale domnii, de numeroase suferinte, nu si-a pierdut niciodata nadejdea în Bunul Dumnezeu ci, cu evlavie si-a purtat jugul vietii sale.
Stefan cel Mare si cel Sfânt a luptat pentru apararea întregii crestinatati „pâna la moarte” cu capul sau adica, „cu pretul vietii sale”, cum arata în scrisoarea adresata principilor întregii crestinatati, chemându-i la lupta sfânta de aparare a credintei crestine.
Stefan, Dreptcredinciosul Voievod, a pus biruintele sale nu pe seama iscusintei mintii sale ci, cu smerenie pe seama voii si puterii lui Dumnezeu, care i-a stat mereu în ajutor. Maritul Voievod a fost nu numai aparator, ci si marturisitor al credintei prin numarul mare de mânastiri si biserici zidite, atât în Moldova cât si în Muntenia, Transilvania si Muntele Athos. Prin frumusetea si maretia acestor sfinte lacasuri, împodobirea lor cu pictura, înzestrarea lor cu cele necesare sfintelor slujbe, toate lucrate cu o maiestrie artistica neîntrecute pâna astazi, binecredinciosul Stefan cel Mare si Sfânt aduce înaintea lui Dumnezeu „slava poporului sau”, adica a neamului nostru românesc.
Ca om al rugaciunii, evlaviosul Voievod a cerut sfintitilor parinti sa se roage pentru poporul dreptcredincios al Moldovei, pentru ostenii sai, pentru cei vii si pentru morti. El însusi se ruga cu post si facând nenumarate fapte de milostenie în vremuri de primejdie mai ales, asa cum este înfatisat pe icoanele pictate în ctitoria sa de la Putna. Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul i-a fost parinte si povatuitor duhovnicesc si întelept sfatuitor în ceasurile sale de rugaciune si veghe. Deopotriva a fost om al întelepciunii si dreptatii, precum si al iubirii si iertarii: „Te-am iertat si toata mânia si ura am alungat-o cu totul din inima noastra”, scria Voievodul, adresându-se boierului sau Mihu, unul din cei care participasera la uciderea parintelui sau. Gândul mortii pururea l-a avut în minte caci pentru el moartea era, potrivit învataturii crestine, o stramutare „de la cele vremelnice” catre „locasurile de veci”, asa cum el însusi a pus sa se scrie pe piatra sa de mormânt, pregatita cu 12 ani înainte de mutarea la Domnul.
Paginile sfinte de cronica româneasca amintesc peste veacuri despre evlavia, cinstirea si credinta poporului român fata de Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfânt: „iar pe Stefan Voda l-au îngropat tara cu multa jale si plângere la mânastire la Putna care era de dânsul zidita. Atâta jale era de plângeau toti, ca dupa un parinte al lor”, zicând mai departe cronicarul: „Ce dupa moartea lui pâna astazi îi zic Sfântul Stefan Voda…, pentru lucrurile lui cele vitejesti, care nimeni din domni, nici mai înainte, nici dupa aceea l-au ajuns”.
De la mutarea sa la Parintele Ceresc pâna astazi, mormântul sau de la Manastirea Putna este strajuit de o candela pururea aprinsa, unde fiii neamului românesc neîncetat îsi pleaca genunchiul cu evlavie si rugaciune catre Milostivul Dumnezeu. Maritul si drept-credinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfânt ramâne peste veacuri o pilda de adevarat conducator de tara, stapânit permanent de credinta în Puternicul Dumnezeu, iubirea de Biserica stramoseasca si tara, spre slava lui Dumnezeu, unul în fiinta si închinat în Treime, Tatal, Fiul si Sfântul Duh. Amin.
Cititi va rog si:
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/iulie/iulie02.htm
Sfantul Stefan cel Mare – iubitorul de pocainta
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
1 comment