Saccsiv – Weblog

Mitropolitul Ieremia de Gortina IL VA ANATEMATIZA SI EL LA ANUL PE PAPA. A fost inspirat de gestul Mitropolitului Serafim de Pireu

Posted in ANATEMA, Mitropolitul Ieremia de Gortina, Mitropolitul Serafim de Pireu by saccsiv on Martie 14, 2012

   Iata ce aflam din articolul MITROPOLITUL IEREMIA DE GORTINA, inspirat de gestul Mitropolitului Serafim de Pireu, ÎL VA ANATEMATIZA ŞI EL LA ANUL PE PAPA!:

MITROPOLITUL IEREMIA DE GORTINA

– profesor universitar la Atena

 şi fiu duhovnicesc al Mitropolitului Augustin de Florina –

ÎL VA ANATEMATIZA ŞI EL LA ANUL PE PAPA 

     fragment dintr-un curs de “Vechiul Testament – cuprinsul şi teologia lui”,

susţinut ieri, 12 martie 2012 şi transmis astăzi

de către postul de radio al Sfintei Mitropolii Pireu –

Mitropolitul Ieremia: […] Şi deşi v-am zis că voi vorbi despre Sfântul Grigorie Palama, voi vorbi despre Varlaam astăzi, despre ereticul Varlaam şi vom vedea poziţia Bisericii noastre Ortodoxe prin Sfântul Grigorie Palama în cazul nostrum. Aşadar, poftim? Ce-ai spus?

Un student: Anatema!

Mitropolitul Ieremia: Sigur. Anatema! Unii însă nu citesc anatematismele…

Acelaşi student: Le-a citit însă Mitropolitul Serafim de Pireu.

Mitropolitul Ieremia:  Da?

Acelaşi student: Şi eu l-am auzit pentru prima dată şi mai ales la sfârşit a luat poziţie…

Mitropolitul Ieremia:  A spus despre Varlaam?

Acelaşi student: A spus despre Papa, despre ultimul, actualul papă [Benedict al XVI-lea]. L-a anatematizat şi pe el.

Mitropolitul Ieremia: Bravo! Să am parte de rugăciunea lui [echivalent cu: Sărut dreapta sa]! De ce nu mi-ai spus asta?

Acelaşi student: N-am mai apucat. V-aş fi spus.

Mitropolitul Ieremia:  Asta o voi face şi eu la anul.

Acelaşi student: Şi, sigur, unii au reacţionat pe internet că ce timpuri sunt acestea să dăm anateme în loc să ne unim?

Mitropolitul Ieremia: Auzi, auzi! Asta face Teologia post-patristică. Adică Părinţii au fost proşti, au fost nebuni. Asta este blasfemie împotriva Duhului Sfânt. Aceste anateme sunt expresii ale Sfinţilor Părinţi, care au fost luminaţi de Duhul Sfânt, ale Sinoadelor. Adică acum nu este blasfemie împotriva Duhului Sfânt să spunem astfel de lucruri? Exact lucrul acesta este Teologia post-patristică, despre care am vorbit în cursul nostru anterior. Auzi, auzi! Aşa au spus, nu?

Acelaşi student: Episcopul de Syros, care este catolic, a redactat un răspuns în mai multe pagini împotriva Mitropolitului Serafim de Pireu despre anateme.

Mitropolitul Ieremia: A, ce să-ţi spun… Acum, prin modul în care mă exprim mă port ca şi cum le-aş fi spus şi eu [aceste anatematisme].

O studentă: Şi noi!

Mitropolitul Ieremia: Amintiţi-mi, vă rog, mâine, să-i trimit un fax Mitropolitului Serafim de Pireu să-l felicit pentru această faptă a sa, dar şi pentru bunul exemplu pe care ni-l dă, ca să-l urmăm. Fruntaş însă este el […].

Traducere: Frăţia Ortodoxă Misionară „Sfântul Marcu al Efesului”

Cititi va rog si:

Video: IPS SERAFIM DE PIREU ROSTIND ANATEMA catre papa Benedict al XVI-lea, monofiziti, musulmani, rabini, iehovisti si ecumenisti

Scrisoarea Mitropolitului Serafim de Pireu către Mitropolitul Ieremia de Gortina

Incident serios la Dimitsana cu Mitropolitul Ieremia de Gortina

 

Anunțuri

Video: IPS SERAFIM DE PIREU ROSTIND ANATEMA catre papa Benedict al XVI-lea, monofiziti, musulmani, rabini, iehovisti si ecumenisti

Posted in ANATEMA, Mitropolitul Serafim de Pireu by saccsiv on Martie 12, 2012

Articolul zilei (23.02.2009): MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU: “Ecumenistilor si tuturor ereticilor, ANATEMA!”

Posted in ANATEMA, ECUMENISM, ECUMENISMUL, EREZIE, Mitropolitul Serafim de Pireu, RAZBOI INTRU CUVANT by saccsiv on Februarie 23, 2010

   Reiau integral articolul MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU: “Ecumenistilor si tuturor ereticilor, ANATEMA!” al fratilor de la RAZBOI INTRU CUVANT

Mitropolitul Serafim de Pireu, în mijlocul Bisericii, a făcut ceea ce trebuiau să facă de mult timp toţi episcopii noştri :

În cadrul slujbei Sinodiconului Ortodoxiei, ieri, Duminica Ortodoxiei 2010, Mitropolitul Serafim de Pireu a rostit anatema Părinţilor Bisericii asupra papistaşilor, protestanţilor, dar a şi tovarăşilor lor ecumenişti.

“Ecumeniştilor şi tuturor ereticilor, ANATEMA!”,

au fost cuvintele care au ieşit de pe buzele mărturisitorului ierarh şi s-au auzit în toată lumea prin postul radiofonic al Bisericii de Pireu.

Să se sfinţească gura ta, părinte Serafim, mulţi ani facă ţie Domnul Dumnezeu!

Felicitări Mitropolitului de Pireu! Vrednic este!

Felicitări Mitropolitului de Pireu pentru că ţine calea împărătească, calea de mijloc pe care ne-o recomandă Sfinţii Părinţi, iar în lupta împotriva ecumeniştilor este în prima linie, luptând şi răspunzând mereu cu „prezent”, iar pe schismatici şi dizidenţi îi pune la respect. Exact cum Hristos aşteaptă de la episcopii Săi să acţioneze.

Să avem rugăciunea Înaltpreasfinţiei Voastre, Stăpâne, iar Dumnezeu să vă dea luminare şi curaj să mărturisiţi cu aceeaşi înţelepciune şi îndrăzneală Credinţa noastră!

I.F.

Vezi si comentariul nostru la atacul Patriarhului ecumenic Bartolomeu impotriva marturisitorilor ortodocsi din… Pastorala din Duminica Ortodoxiei.

Pentru a preintampina previzibilele consternari ale unora mai putin familiarizati cu Ortodoxia, legate de termenul “Anatema” si de folosirea lui in cadrul Sinodiconului Ortodoxiei, va rugam sa cititi:

Spun unii: dar oare nu s-ar cuveni să arătăm dragoste creştinească şi să lepădăm de la noi acest aspru cuvânt – anatema?

Auziţi înşelare: oameni păcătoşi, oameni plini de patimi, cred că pot fi mai plini de dragoste decât Sfinţii Părinţi care i-au anatemizat pe eretici. Oameni care sunt lipsiţi de dreaptă-vieţuire vor să arate dragoste faţă de cei care sunt străini Trupului lui Hristos. Dar această ispită nu este deloc nouă. Încă înaintea primului Sinod Ecumenic Sfântului Petru al Alexandri­ei i se cerea să îl ierte pe Arie şi să ridice anatema pe care o dăduse asupra acestuia. Să luăm aminte la răspunsul pe care l-a dat prealuminatul arhiereu atunci când se afla întemniţat pentru că l-a afurisit pe Arie: „Cum îmi ziceţi voi să mă înduplec la rugăciunile voastre şi să îl iert pe Arie care nu a vrut să asculte învăţătura mea şi să îşi vie în simţire? Dacă l-am afurisit, aceasta n-am făcut-o de la mine, ci prin voia lui Hristos Dumnezeul meu, Care mi S-a arătat noaptea. Căci rugându-mă după obiceiul meu, fără de veste a strălucit în temniţă o lumină mare şi L-am văzut pe Domnul meu Iisus Hristos în chip de tânăr ca de doisprezece ani, iar faţa Îi strălucea mai mult decât soarele, încât nu-mi era cu putinţă a căuta spre slava cea negrăită a feţei Lui. Şi era îmbrăcat cu o cămaşă albă de in, însă ruptă de sus până jos, pe care o strângea la piept cu amândouă mâinile, acoperindu-şi goliciunea Sa.

Văzând eu acestea, a căzut asupra mea frică şi spaimă şi cu multă temere, rugându-mă Lui, am zis: „Mântuitorule, cine ţi-a rupt haina?” Iar Domnul a răspuns: „Arie cel fără de ruşine mi-a rupt-o, căci a despărţit de Mine pe poporul pe care l-am câştigat cu sângele Meu! Păzeşte-te ca să nu-l primeşti în sânul Bisericii, pentru că are viclene şi rele gânduri asupra Mea şi asupra poporului Meu. Şi iată că vor să te roage să îl ierţi. Dar tu să nu-i asculţi şi să nu primeşti în turmă un lup în chip de oaie.”

Aşa i-a vorbit Mântuitorul Sfântului Petru al Alexandriei, şi dacă ne-ar vorbi nouă astăzi ne-ar spune acelaşi lucru: să nu ne lăsăm prinşi de ispita falsei iubiri faţă de cei care surpă Biserica lui Hristos.

De mare folos îi este sufletului meu descoperirea aceasta a Sfântului Petru… Şi uneori, când sunt ispitit de vrăjmaş să fiu mai înţelegător cu ereticii, cu cei care cred în reîncarnare sau fo­lo­sesc tot soiul de bioenergii, mă reped şi mai citesc o dată Viaţa acestui sfânt. Şi de fiecare dată îmi dau seama că nu am dreptul să fac compromisuri în ceea ce priveşte toleranţa faţă de eretici.

Ni se cere să avem dragoste faţă de cei rătăciţi… Dacă nu am avea dragoste nu ne-ar durea că se află de­par­te de Hristos. Eu, în nevrednicia mea, am mare dra­goste faţă de protestanţii care nu cinstesc icoanele. S-ar putea spune că am dragoste faţă de iconoclaşti. Nu e dragoste mai mare decât a le dori tot binele cu putinţă, adică a le dori fericire veşnică. Or, pentru a ajunge la aceasta, trebuie ca ei să facă parte din trupul lui Hristos, care este Biserica. Atât de mult îi iubesc pe toţi iconoclaştii încât mă rog pentru ei să primească adevărul dreptei credinţe.

Astăzi, în Duminica Ortodoxiei în care se prăznuieşte biruinţa apărătorilor icoanelor, aş striga cu glas mare: „Să vină iconoclaştii de tot felul şi să cadă la picioarele lui Hristos, mărturisindu-şi rătăcirile”. Da, Biserica are dragoste faţă de toţi ereticii care vor cu adevărat să mear­gă pe calea mântuirii. Dar dragostea nu are părtăşie cu minciuna şi nici un eretic nu va putea simţi dragostea Bisericii până nu se leapădă de înşelare.

Totuşi, să nu uităm că Hristos nu a venit pe pământ ca să împartă anateme şi să-i osândească pe păcătoşi. Nu Acesta este Hristosul în Care au crezut Sfinţii Părinţi. Hristos a venit nu pentru cei drepţi, ci pentru cei păcătoşi. Nu a venit numai pentru poporul iudeu, ci pentru toate neamurile. Nu există păcătos care să nu poată dobândi iertarea şi nu există eretic care să nu poată fi primit în Biserică dacă se pocăieşte de păcatul ereziei.

Cine crede că rezumatul învăţăturii bisericeşti stă în cuvântul „Anatema!” se află el însuşi în rătăcire. Cine cre­de că simbolul Bisericii este sabia se înşeală. Biserica este balsam, Biserica este leac pentru suflet. Nu Biserica îi osândeşte pe eretici, ci ei înşişi se supun osândei atunci când se rup de bunăvoie de Trupul lui Hristos. Biserica doar constată ruperea, doar observă rana care sângerează. Şi de fiecare dată când se ros­teşte cuvântul „Anatema!”, se rosteşte ca un semnal de alar­mă asupra faptului că cineva alege calea întunericului. Aşa cum vă rog să aveţi grijă de fraţii voştri căzuţi în erezie şi să le spu­neţi adevărul Bisericii, aşa vă rog şi să nu vă puneţi stavilă între ei şi Hristos, ca să nu ajungeţi precum fariseii din Evanghelie.

Principalii vorbitori au fost parintele Theodoros Zisis, parintele Gheorghios Metalinos, parintele Iosif, staretul manastirii Xiropotamu. Au fost reprezentanti stareti ai manastirilor, schiturilor si chiliilor din Sfantul Munte Athos,  cat si a manastirilor de pe teritoriul Greciei, protoprezbiteri si preoti din toate eparhiile.

Iata care sunt punctele principale pe care eu le-am notat:

1. Nu intra nici o tara in UE daca nu se inchina la papa; de aici putem intelege reactiile ciudate (aplecate spre ecumenism) ale unor ierarhi din Serbia si Hertegovina.

2. Ecumenistii au ca tinta sa fie recunoscuti episcopii Romano Catolici ca si Episcopi Ortodocsi!

3. Se fac canonizari  ”politically corect” cum este Hrisostom de Smirna care se stia ca este mason (in momentul in care Sinodul Greciei a anatematizat masoneria trebuia sa specifice ca aducerea masonilor la Ortodoxie sa se faca prin Mirungere cu lepadarile de rigoare!) Kazantakis a fost afurisit de Biserica, dar anul trecut i s-a savarsit slujba parastasului! Masoneria propovaduieste o credinta crestina fara Hristos (hai mai bine sa vorbim despre mediu), apoi face prozelitism masonic cu emblema patriarhului Bartolomeu! Inceputul l-a facut Meletie Metaxachis (mason) care a facut prima miscare anatematizata de Biserica – schimbarea mineologului!

4. Asupra Patriarhului Georgiei s-au facut presiuni enorme ca sa reintre in CBM, si sa anuleze hotararile Sinodului Georgian in privinta neacceptarii miscarii ecumeniste  de catre Biserica Georgiana. Aceste presiuni au fost exercitate constant de catre Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol!

In ultima faza, Patriarhul Ilias al Georgiei, necedand presiunilor, a fost chemat la Constantinopol pentru o intrevedere cu Partiarhul Bartolomeu ”intre patru ochi”. Patriarhul Bartolomeu i-a cerut ca intrevederea sa se faca numai cu un traducator din partea Patriarhiei Ecumenice, dar Patriarhul Ilias nu a acceptat decat cu conditia ca si el sa aiba traducatorul lui, din partea bisericii Georgiene. In cele din urma intalnirea celor doi intaistatatori a avut loc la Istanbul avand fiecare cate un traducator.

Iata care a fost scopul aceste foarte scurte intrevederi, dar de o insemnatate colosala: Patriarhul Bartolomeu ii spune Patriarhului Georgiei urmatorul mesaj:
Daca nu veti intra din nou in CMB veti avea ca tara probleme mari!

Desi aceasta intalnire a fost considerata de Patriarhul Bartolomeu foarte secreta, Patriarhul Ilias a facut-o publica, avand ca martor pe traducatorul georgian care la insotit la intalnire!

Stim care au fost evenimentele care au urmat apoi in Georgia, care au adeverit spusele Patriarhului Bartolomeu! Totodata, dupa aceasta intrevedere Patriarhul Georgiei va fi otravit, dar scapat prin Ajutor Dumnezeiesc de moarte!

5. Pe data de 29 aprilie 2010 in Pireu, in stadionul Irinis kai Filias va fi gazduit simpozionul ” locul episcopului Romei in Biserica” (in pridvor pentru a i se face lepadarile) cu binecuvantarea Mitropolitului Pireului Serafim. Acesta va fi facut ca un raspuns Ortodox la ceea ce s-a tinut in Cipru si va urma sa se desavarseasca la Viena!

Un Post Binecuvantat,
Pr. M.

*Nota noastra (Razboi intru Cuvant), si in urma discutiei cu unele persoane care cunosc ceva mai multe detalii:

1. Ideea de la primul punct este formulata lapidar si poate genera confuzie, in sensul in care se poate crede ca toate bisericile ortodoxe din statele membre UE sunt deja inchinate Papei si depind de acesta, ceea ce, evident, nu se intampla, caci am avea o unire de facto si de iure cu Vaticanul. Ceea ce s-a vrut sa se spuna este ca procesul integrarii europene este insotit si conditionat de procesul ecumenismului si al apropierii de Vatican. De aici se inteleg presiunile mari la care sunt supuse bisericile ortodoxe din tarile care sunt in UE sau care vor sa intre (cum e cazul Serbiei). Fara o atitudine “deschisa” fata de Papa, fara concesii si o “determinare” in a promova unirea cu catolicii, o tara ortodoxa nu are “sanse” sa intre in UE. Acest lucru este foarte sugestiv insa pentru relatiile dintre euro-masoni si Papa…

2. La al doilea punct, formularea este usor confuza. Nu se pune problema ca  episcopii catolici sa fie recunoscuti drept ortodocsi, ci, prin recunoasterea de catre ortodoxia apostata a primatului si jurisdictiei romane, automat ei vor deveni de acelasi rang. Insa deja se pregateste terenul prin numirea episcopilor catolici de catre ai nostri cu titulaturi prin care le recunosc, de fapt, apartenenta la aceeasi Biserica: (vezi aici adresarea PF Daniel: “Inalt preasfintite Parinte Mitropolit…”, dar asta este o practica devenita curenta la toti ecumenistii, incepand cu Patriarhul ecumenic sau cu teologul sau de curte, Zizioulas).

3. Se pare ca totusi  nu Hrisostom al Smirnei a fost canonizat, ci era vorba de altcineva, un mucenic, dar care facuse parte din loja, ceea ce masonii au tinut sa consemneze la moartea sa.

4. Intalnirea dintre Ecumenic si al Georgiei a avut loc ulterior razboiului ruso-georgian, deci nu se refera la acest lucru.

Legaturi:

*

*