Blocada Leningradului (1941 – 1944) – ca sa intelegem mai bine suferinta civililor in timpul razboaielor

Asediul Leningradului (în limba rusă: блокада Ленинграда, blocada Leningrada) a fost asediul german al orașului simbol al Uniunii Sovietice, Leningrad (azi Sankt Petersburg) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Planul german a primit numele de cod Operation Nordlicht („Operațiunea Aurora boreală”). Asediul a durat de la 8 septembrie 1941 până la 27 ianuarie 1944.

A fost unul dintre cele mai sângeroase asedii din istoria lumii: Numărul total al rușilor (militari și civili) care și-au pierdut viața este mai mare decât numărul soldaților americani și britanici la un loc pe toată durata celui de-al Doilea Război Mondial.^[2]

Cititi va rog mai multe la:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asediul_Leningradului

Iata si ce a insemnat pentru civili aceasta blocada, conform https://historia.ro/sectiune/general/blocada-leningradului-1941-1944-579980.html

Singura posibilitate de aprovizionare a Leningradului rămăsese pe lacul Ladoga sau pe calea aerului. Inelul de încercuire din jurul oraşului nu era unul complet, având în vedere faptul că armata sovietică a reuşit să păstreze controlul asupra fâşiei de teritoriu dintre Leningrad şi lacul Ladoga. “Drumul vieţii”, aşa cum era numită ruta de aprovizionare pe lacul Ladoga,   a ajutat la supravieţuirea oraşului în timpul asediului, mai ales în prima iarnă din 1941 .Tot pe această rută erau evacuaţi şi o parte din civilii din oraş. La fel ca şi Leningradul,   ruta de aprovizionare peste lacul Ladoga era ţinta bombardamentelor Luftwaffe.

Populaţia Leningradului  a suferit enorm în perioada asediului, şi în special în timpul  primei ierni. Întreruperea utilităţilor publice, foametea şi epidemiile au răvăşit tot oraşul . Impactul imediat al blocadei a fost reducerea stocului de alimente, muniţie şi combustibil. Distrugerea depozitului de alimente Badaevski, în urma bombardamentelor germane din 12 septembrie 1941, a agravat şi mai mult criza alimentară.  În scurt timp, hrana şi combustibilul au ajuns să fie raţionalizate. Sistemul de raţionalizare era bazat pe norme stricte bazate pe funcţia militară sau pe nivelul de muncă prestat de fiecare individ.

Punctul critic al raţionalizării a fost atins la 20 noiembrie(în perioada septembrie-noiembrie, oraşul a fost complet izolat)atunci când un muncitor primea 375 de grame de pâine, iar un inginer sau lucrător tehnic, 250 de grame. Copii şi alţi aparţinători primeau doar 125 de grame de pâine pe zi(pâine care uneori conţinea un procent de până la 50% celuloză).Nu trebuie uitat faptul că la unele sarcini publice, precum dezăpezirea, copii erau deasemenea obligaţi să participe. Soldaţii primeau 500 grame de pâine. În ciuda acestor raţii atât de mici,  activitatea fabricilor şi uzinelor(reprofilate exclusiv pe producţia de război), a şcolilor, a universităţilor, a teatrelor şi a operelor precum şi altor insituţii publice nu a încetat.O mare parte a Simfoniei a VII a  Leningradde Dmitri Şoştakovici a fost scrisă în perioada blocadei. Ataşamentul leningrădenilor pentru cultură s-a manifestat chiar şi în aceste condiţii atât de precare.Sărbătorile tradiţionale erau în continuare serbate de locuitori oraşului, în ciuda faptului că existau atâtea lipsuri.Cetăţenii au preferat să moară de frig decât să ardă cărţi de o inestimabilă valoare sau piese de mobilier vechi de 200 de ani.  Din ianuarie 1942, în oraş nu mai era nici electricitate şi nici aprovizionare cu apă. Locuitorii erau nevoiţi ca în timpul iernii, să scoată apă din gheaţa râului Neva. Având în vedere că populaţia era obligată să folosească lemne de foc pentru a-şi încălzi locuinţa şi pentru a găti, în oraş au început să apără din ce în ce mai multe incendii, care erau cu greu stăpânite în lipsa unei reţele de apă funcţionale.

Pe străzile Leningradului, corpurile neînsufleţite a celor răpuşi de foamete.frig şi boli era un peisaj macabru care nu mai uimea niciun trecător. Atunci când pământul era îngheţat, autorităţile oraşului foloseau dinamită pentru a crea gropi comune în care îngropau miile de victime răpuse de foamete sau de bombardamente.  Moartea era la tot pasul, înregistrându-se chiar şi cazuri de canibalism. Un total de 260 de leningrădeni au fost condamnaţi pentru canibalism. Bandele de tâlhari erau şi ele întâlnite în special după bombardamente, atunci când profitau de haos pentru a fura diferite bunuri. În scopul de a combate tâlhăria, în oraş sunt înfiinţate gărzi de miliţii înarmate.

Fragmente din jurnalul Lenei Muchina, o supravieţuitoare a Blocadei Leningradului

Foametea, disperarea şi moartea au fost cel mai bine descrise de supravieţuitorii  înfiorătorului asediu . Lena Muchina, este una dintre supravieţuitorii asediului, care a scris în jurnalul său personal, clipele prin care a trecut în timpul blocadei. Lena a asistat la moartea, pe rând, a întregii sale familii . Într-unul din paragrafele jurnalului său, Lena descrie cum a ajuns să sacrificie animalul de companie, o pisică, pentru a nu muri de foame:

“Astăzi am avut o supă delicioasă de carne cu macaroane.Carnea de pisică va fi suficientă pentru încă două mese.Ar fi bine să mai facem rost de o  pisică de pe undeva. Nu m-am gândit niciodată că o carne de pisică poate fi atât de bună şi fragedă” .

Într-o altă secţiune a jurnalului, Lena descrie o zi din luna noiembrie 1941(cea mai critică perioadă din timpul asediului)

“Astăzi am împlinit 17 ani. Stau întinsă în pat cu temperatură şi scriu…. Aka(n.r . prieten de familie) mi-a adus în dimineaţa asta, cele 125 de grame de pâine ale mele şi 200 de grame de dulciuri. Am mâncat deja toată pâinea, iar dulciurile trebuie să-mi ajungă pentru 10 zile”.

Jurnalul său cu propriile ei temeri şi speranţe, reflecta de fapt viaţa tuturor celor care au reuşit să supravieţuiască iadului din Leningrad.

Video: Cu trenul in Rusia / La hipermarket in Moscova / Romani de 20 de ani in Moscova

Tren in Rusia:

Hipermarket la Moscova:

De 20 de ani la Moscova. Motivul pentru care acesti romani spun ca „ne-au facut rusi cu de-a sila” e … chiar statul roman:

 

Cum i-a aparut un Sfant Rus fiului vitreg al lui Napoleon

Orthodox Christianity: HOW A RUSSIAN SAINT APPEARED TO NAPOLEON’S STEPSON

CUM I-A APĂRUT UN SFÂNT RUS FIULUI VITREG AL LUI NAPOLEON

De Maria Tobolova, 01 Septembrie 2023, Orthodox Christianity

Numele Sfântului Sava de Storojevo este asociat cu multe minuni. Vă vom povesti despre una dintre ele. S-a întâmplat în timpul capturării Moscovei de către francezi în 1812. Generalul francez Eugène de Beauharnais, care conducea o divizie de 20.000 de oameni, a ocupat Zvenigorodul și s-a stabilit în Mănăstirea Storojevo.

Arătarea Sfântului Sava în fața generalului Eugene de Beauharnais

Eugene de Beauharnais

Cine a fost acest Eugène de Beauharnais, care a fost martor la un miracol în mănăstirea pe care o ocupase? Fiu vitreg al lui Napoleon, a fost vicerege al Italiei și un mare comandant militar. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, tatăl său, un tânăr ofițer pe nume Alexandre de Beauharnais, s-a căsătorit cu Josephine, o creolă, care i-a dat un fiu în 1781. Copilul a fost numit Eugène Beauharnais. Cariera politică și militară a lui Alexandre s-a încheiat brusc: a fost executat în anul 1794. Fiul său avea 13 ani la acea vreme. Eugene s-a înrolat în armată la o vârstă fragedă. În anul 1796, văduva Josephine de Beauharnais s-a căsătorit cu generalul Bonaparte, pe atunci puțin cunoscut, care i-a luat pe copiii Josephinei ca fiind ai săi.

La vârsta de șaisprezece ani, Eugène a devenit un ajutor de tabără al lui Bonaparte. Încă de când a făcut primii pași pe câmpul de luptă, a dat dovadă de curaj și vitejie. Alături de Bonaparte, a participat la campania din Italia din 1796-1797, la expediția egipteană din 1798-1801 și la alte războaie napoleoniene. Când Napoleon s-a întors în Franța din campania din Egipt, în toamna anului 1799, Eugène a fost promovat la gradul de căpitan al Chasseurs a Cheval. La frageda vârstă de 18 ani, Eugène de Beauharnais a fost promovat la rangul de colonel pentru curajul său într-una dintre bătăliile din campania din Italia din anul 1800. Napoleon a spus cu această ocazie:

„Eugène mărșăluiește rapid spre nemurire – s-a acoperit de glorie în toate bătăliile.”

Eugène l-a ajutat pe Bonaparte în lovitura de stat din 18/19 Brumaire 1799 (9/10 Noiembrie 1799), care a dus la instaurarea unui nou guvern francez cu Napoleon în fruntea acestuia. Napoleon a devenit apoi prim consul pe viață, iar în cele din urmă, în 1804, s-a declarat împărat al francezilor, iar Eugène a fost numit prinț. Acesta l-a însoțit peste tot pe tatăl său vitreg, care l-a apreciat pentru noblețea, franchețea, loialitatea și talentele sale militare.

În 1804, când Eugène avea doar 22 de ani, a fost promovat la gradul de general de brigadă; în 1805, a fost declarat vicerege al Italiei, iar în 1806 a fost adoptat oficial de Napoleon I. La 26 ianuarie 1806, Eugène de Beauharnais s-a căsătorit cu prințesa Augusta-Amelie, fiica regelui Maximilian-August, rege al Bavariei. Trupele italiene aflate sub comanda lui Eugène au luptat, desigur, de partea lui Napoleon în campania din anul 1812.

Să continuăm povestea noastră despre timpul petrecut de generalul de Beauharnais în Mănăstirea Sfântul Sava de Storojevo. După ce a dormit toată ziua, Eugène s-a trezit seara și a văzut deodată un bătrânel cuviincios, îmbrăcat în haine monahale negre, intrând în celula sa. Uitându-se la prinț, călugărul i-a spus încet:

ACTUALIZARE stire despre Sankt Petersburg: masca NU este OBLIGATORIE in SPATIILE DESCHISE

Foto: https://www.edweek.org/leadership/fake-news-is-everywhere-but-students-can-be-taught-to-spot-it-new-study-finds/2020/01

Zilele trecute am preluat stirea  Regimul obligatoriu de purtare a măştii de protecţie, reintrodus la Sankt Petersburg pe fondul situației epidemiologice tensionate de pe Stiri pe surse si am postat-o in articolul Categoria PROASTA SATULUI: Natalia Başketova introduce la Sankt Petersburg obligativitatea purtării măștii în spații deschise și interzice accesul vizitatorilor în spitale pe motiv de … gripă

Scria acolo cum ca:

Sunt avute în vedere obligativitatea purtării măștii în spații deschise, unde se formează aglomerări.

Se reintroduce obligativitatea purtării măștii în spații deschise, în care se formează aglomerări, unde distanța fizică între persoane nu se poate respecta, distanța de doi metri. Vorbim despre piețe, târguri, curțile exterioare ale lăcașelor de cult, peroanele gărilor, stațiile de autobuz. 

Ei bine, nu se confirma, dupa cum puteti citi la:

https://news.russia.postsen.com/local/114649.html

si:

https://www.interfax.ru/russia/876754

Asta inseamna ca am gresit neverificand si-mi cer scuze.

Nu inseamna insa ca ceea ce a hotarat Natalia Başketova nu este o prostie, doar ca nu mai are proportiile prostiei din Europa „civilizata” de acum nu multa vreme in urma.

Categoria PROASTA SATULUI: Natalia Başketova introduce la Sankt Petersburg obligativitatea purtării măștii în spații deschise și interzice accesul vizitatorilor în spitale pe motiv de … gripă

Sursa: Regimul obligatoriu de purtare a măştii de protecţie, reintrodus la Sankt Petersburg pe fondul situației epidemiologice tensionate

Medicul sanitar șef de stat pentru oraşul Sankt Petersburg, Natalia Başketova, a semnat un decret privind reintroducere regimului obligatoriu de purtare a măștii de protecţie în spaţiile deschise din oraș.

Potrivit documentului, în săptămâna 5-11 decembrie, incidența totală a cazurilor de îmbolnăvire cu gripă și cu alte infecții virale respiratorii acute, în rândul populației, a depășit cu 76,7% pragul epidemic săptămânal. După cum se mai specifică, în rândul copiilor, incidenţa reprezintă 55%, informează Rosbalt, citată de Rador.

În plus, a crescut numărul pacienților cu semne de forme severe și moderate de infecții virale respiratorii acute, care necesită spitalizare. Autorităţile din oraș întreprind o serie de măsuri pentru a preveni apariția focarelor bolilor respiratorii acute. De exemplu, se reintroduce regimul obligatoriu de purtare a măștilor de protecţie în instituțiile care oferă servicii sociale. Sunt avute în vedere obligativitatea purtării măștii în spații deschise, unde se formează aglomerări.

Se reintroduce obligativitatea purtării măștii în spații deschise, în care se formează aglomerări, unde distanța fizică între persoane nu se poate respecta, distanța de doi metri. Vorbim despre piețe, târguri, curțile exterioare ale lăcașelor de cult, peroanele gărilor, stațiile de autobuz. În plus, este reintrodusă o interdicție privind internarea planificată a copiilor în spitale. De asemenea, este interzis accesul vizitatorilor în spitale și instituții de tip închis.

EDIFICATOR (video): 150 000 de rusi l-au sărbătorit pe Sfântul Alexandru Nevski, ce a ales să se supună mongolilor (ce nu-i cereau sa renunte la Ortodoxie) si sa lupte impotriva cavalerilor Papei de la Roma (care-i cerea o unire spirituală care ar fi distrus credința ortodoxă)

moika78.ru

ORTHODOX CHRISTIANITY: 150,000 march in St. Petersburg cross procession (+ VIDEOS)

Sankt Petersburg marș de 150.000 persoane în două procesiuni (+ VIDEO)

Sankt Petersburg, 13 septembrie 2019

În capitala nordului rusesc, Sankt Petersburg, au avut loc ieri două procesiuni, la care au participat peste 150.000 de oameni, pentru a comemora mutarea moaștelor Sfântului Alexandru Nevski.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Barsanuphius de Sankt Petersburg și Ladoga a slujit Sfânta Liturghie în Catedrala Kazan, împreună cu alți câțiva ierarhi, printre care Înaltpreasfințitul Părinte Episcop Siluan, rectorul Academiei Teologice din Sankt Petersburg.

La Liturghie au participat membri de rang înalt ai guvernului rus, precum și demnitari străini, și rectorul Universității de Stat din Sankt Petersburg.

După o altă Sf. Liturghie în Catedrala Sfânta Treime a Lavrei Sf. Alexandru Nevsky, la care au participat oficiali sârbi, a avut loc marea procesiune de-a lungul Bulevardului Nevsky, având în frunte Icoana Maicii Domnului din Kazan. Acestea au fost organizate pentru a sărbători mutarea moaștelor Sfântului Alexandru Nevsky în oraș, de către Petru I, pe data 12 septembrie 1724, conform site-ului Mitropoliei din Sankt Petersburg.

Sfântul Alexandru este considerat unul dintre cei mai mari și mai populari prinți ruși, precum și un sfânt drept credincios și venerat, dar și un luptător slăvit, învingător al armatelor suedeze și germane.

Pe lângă faptul că este considerat cel mai popular lider rus din istorie, impactul alegerii majore făcută de Sfântul Alexandru asupra viitoarei civilizații ruse, este dezbătut până în ziua de astăzi.

Pe scurt, Sfântul Alexandru s-a aflat la o răscruce: ori să se supună armatelor mongole într-o alianță politică, ori să se supună Papei de la Roma într-o unire spirituală care ar fi distrus credința ortodoxă.