Saccsiv – Weblog

O FI PRIMUL? Era paralizat dar AUZEA INGROZIT cum il pregateau pentru DONARE DE ORGANE …

Posted in DONARE DE ORGAN, MOARTE CEREBRALA, TRANSPLANT DE ORGAN by saccsiv on Aprilie 8, 2014

Iata ce aflam din articolul Pacient paralizat, martorul unui dialog INCREDIBIL. „Îi auzeam, dar nu mă puteam mişca” (VIDEO):

Un bărbat paralizat, dar perfect conştient, a dat în judecată Spitalul Gothenburg, din Suedia, în urma unei scene incredibile la care  asistat, scrie The Telegraph. Jimi Fritze, în vârstă de 43 de ani, i-a auzit pe medici cum încercau să-i convingă iubita şi familia că bărbatul va muri şi că ar fi bine să semneze pentru prelevarea organelor.
În urma unui infarct, Fritze, fost director al unui supermarket, a ajuns la spital. Bărbatul paralizase, nemaiputând face nicio mişcare, însă era perfect conştient.
„Ii auzeam cand ii spuneau prietenei si rudelor mele ca numai exista nicio speranta. Nu puteam sa fac nimic. Puteam doar sa vad si sa aud. In rest, nu puteam face nici cea maimica miscare. S-au uitat pe o radiografie care mi-o facusera la creier, iar in timp ce o priveau ii spuneau prietenei mele ca nu an sanse sa supravietuiesc. O auzeam pe ea cum plange (…) I-am auzit apoi vorbind despre donatie si voiau sa imi faca teste la ficat si rinichi , pentru a-i transplanta oamenilor care ar fi avut nevoie de aceste organe”, a povestit Jimi Fritze.
Medicii deja îl declaraseră în moarte cerebrală.
Fridze a povestit cât era de speriat că va fi omorât de medici.
„Mi-era asa de frica, incat am crezut ca o sa mor cu adevarat si o sa mor in chinuri. Ma gandeam cat voi suferi daca ma vor incinera, cand as fi vazut focul si l-as fi simtit cum ma arde de viu”, a mai spus bărbatul.
Salvarea lui Jimi a venit însă de la un medic al spitalului, care se întorsese din concediu. Acesta a realizat că Fritze nu se află în moarte cerebrală şi, mai mult, că avea şanse să trăiască şi să se recupereze.
Lucru care s-a şi întâmplat. După aproape doi ani de terapie de recuperare, Fritze poate acum să vorbească şi să se mişte, deşi stă înca într-un cărucior cu rotile.

Comentariu saccsiv:

   Sigur nu e primul …

A deschis ochii tocmai cand medicii se pregateau sa-i ia organele …

CUM E DOMNILOR? 45 de minute nu a avut ritm cardiac, puls, presiune in sange si creierul oxigenat. A fost declarat mort … DAR SI-A REVENIT

   Stiu ei ceva, dar ca si in cazul avorturilor, majoritatea dintre cei ce se ocupa cu transplantul tac:

DE CE SUNT ANESTEZIATI “MORTII” in timpul prelevarii de organe? Ce reactii apar atunci cand sunt taiati? CE LUCRURI TERIFIANTE NI SE ASCUND?

Cititi va rog si:

MOARTEA CEREBRALA nu este MOARTE BIOLOGICA – un excelent studiu din Grecia

DE CE SUNT ANESTEZIATI “MORTII” in timpul prelevarii de organe? Ce reactii apar atunci cand sunt taiati? CE LUCRURI TERIFIANTE NI SE ASCUND?

Posted in MOARTE CEREBRALA by saccsiv on Februarie 16, 2014

   Iata un paragraf din articolul MOARTEA CEREBRALA nu este MOARTE BIOLOGICA – un excelent studiu din Grecia:

Problematica este și chestiunea anesteziei din timpul prelevării de organe, după cum reiese dintr-un editorial pe această temă, cu titlul ”Anestezia pentru donarea de organe la cei care au suferit moartea trunchiului cerebral. De ce deranjează?” [20], publicat în anul 2000 în periodical Anaesthesia. Dar până și creatorul conceptului de moarte a trunchiului cerebral, neurologul Konstantinos Pállis, din Marea Britanie, afirmă într-un articol din 1996 că donatorilor de organe trebuie să li se facă anestezie exact în același mod în care se face bolnavilor care se află în deplinătatea simțurilor [21]. Comunitatea Anesteziologică este dezbinată în această privință. Unii anesteziști administrează o anestezie completă, ca să evite reacțiile la trauma provocată de intervenția chirurgicală, exact așa cum se procedează cu bolnavii vii, iar alții nu fac această anestezie, dar suprimă aceste reacții prin alte mijloace.

   Comentariu saccsiv:

Cum adica ca să evite reacțiile la trauma provocată de intervenția chirurgicală? Ce reactii?

Ce lucruri teribile ni se ascund?

Iata si ce mai putem citi in articolul Minciunile profitabile ale stiintei (Partea a III-a): Moartea cerebrala si frauda donarii de organe:

Si in Germania s-au vazut multe cazuri in care multi donatori „morti cerebral” se miscau pe masa de transplant, provocand niste socuri extreme personalului medical din sala de operatie, motiv pentru care acesti „morti cerebrali” aflati in moarte nefinalizata primesc de multe ori medicamente relaxante in timp ce sunt spintecati ca sa li se recolteze organele unul dupa altul.

[…]

Cresterea indusa vegetativ a tensiunii si a frecventei cardiace poate fi evitata prin administrarea, de ex., de Fentanyl 0,1-0,3mg/kg/greutate corporala”. Ce este cresterea indusa a tensiunii si ce este Fentanyl-ul? O crestere indusa vegetativ a tensiunii apare cand „ne sare inima in gat”, cand incepem brusc sa transpiram, cand tragem o spaima sora cu moartea, atunci se vede reactia sistemului nervos vegetativ. Cresterea tensiunii vine de la productia accelerata de adrenalina. Adrenalina apare in situatii de fricadurere sau stres ingrozitor. Fentanyl-ul nu este un simplu medicament, este un opiat si un anestezic de vreo 120 de ori mai puternic decat opiumul!! Aici este momentul in care trebuie sa ne intrebam: DE CE oare se considera ca „mortul” ar putea trece prin asemenea stari de frica, durere sau stres ingrozitor incat sa aiba nevoie de asemenea anestezice??

 

MOARTEA CEREBRALA nu este MOARTE BIOLOGICA – un excelent studiu din Grecia

Posted in MOARTE CEREBRALA by saccsiv on Februarie 14, 2014

   Iata ce aflam din articolul 178) ”Mai este valabil astăzi conceptul de moarte cerebrală?” de domnul Emanuil Panagópoulos FACS, Profesor de Chirurgie, Director al Clinicii de Chirurgie a Spitalului ”Sfântul Sava” din Atena ( din cadrul coferinței cu tema ”Transplanturile: donație sau crimă?”- GRECIA 2013):

Transplanturile de organe au fost inițiate la începuturile deceniului ’60. Pe atunci trebuia soluționate două probleme. Pe de o parte, organele prelevate de la morți reprezentau grefe inadecvate și nefuncționale, iar, pe de altă parte, prelevarea de organe umane înainte de constatarea morții era un act condamnat prin lege. Pentru a putea continua transplanturilor trebuia să se găsească o soluție. Și soluția s-a găsit prin schimbarea definiției morții și stabilirea ei în momentul dinaintea încetării definitive a funcționării organismului. Comisia ad-hoc a Facultății de Medicină de la Harvard a pus semnul de egalitate între coma ireversibilă, care este o stare de viață, cu moartea, și în 1968 a născocit noțiunea de ”moartea cerebrală”.

[…]

Însă, transformări fiziologice se manifestă doar la oameni vii, iar nu la morți. Transformare post-mortem nu este decât descompunerea. Are, așadar, vreo logică  opinia despre existența transformărilor fiziologice post-mortem pe care este chemată medicina să le abordeze? Un alt titlu: ”Reacții hemodinamice la bolnavi donatori aflați în moarte cerebrală” [4]. Articolul se referă la bolnavi morți cerebral. Însă, un bolnav nu poate să fie mort, iar nu mort nu poate să fie bolnav. Un indiciu al confuziei pe care a creat-o termenul de ”moarte cerebrală” este și faptul că în primii ani de după consacrarea termenului de ”moarte cerebrală”, în textele de medicină, morții cerebrali erau caracterizați drept ”cadavre vii” sau ”cadavre cu puls cardiac” sau chiar, într-un mod întru totul depreciativ, ”preparate cardio-respiratorii”. Cum este însă posibil ca cineva să le definească drept cadavre și, în același timp, să fie și viu sau să aibă inimă cu puls și în funcțiune?

Pe parcursul dezbaterilor cu privire la ”moartea cerebrală” la un moment dat s-a pus întrebarea: De ce moartea cerebrală este echivalată cu moartea biologică? Care este baza biologică pentru această echivalare? Răspunsul care s-a dat a fost următorul: Creierul alcătuiește principalul organ coordonator, care coordonează funcționarea celorlalte organe având ca rezultat menținerea unității funcționale a organismului. Prin urmare, distrugerea creierului implică dereglarea funcționării celorlalte organe și conduce, treptat, organismul la moarte.

Reacțiile împotriva conceptului de moarte cerebrală au început aproape imediat după consacrarea acestuia, însă mulți ani mai târziu, în 1998, un articol cu titlul: ”Moarte cerebrală cronică. Meta-analiză și consecințe conceptuale” [5], a tulburat apele. Alan Shewmon, profesor de neurologie la Universitatea UCLA din Los Angeles, studiind 70 de cazuri deplin verificate de indivizi morți cerebral a ajuns la următoarea concluzie: ”fenomenul morții cerebrale cronice sugerează că unitatea integratoare a unui organism compus, adică funcționarea organismului ca întreg, este o caracteristică înnăscută, nelocalizabilă, holistică, care se realizează prin interacțiunea reciprocă a tuturor părților. Nu avem de-a face cu o coordonare de sus în jos, impusă dintr-un loc anume, din creier, asupra sumei pasive a organelor. Rolul creierului nu este acela de coordonator central, fără de care trupul își pierde unitatea și încetează să mai alcătuiască un organism viu. Prin urmare, pierderea unității integrative nu este, firește, un motiv care să susțină identificarea morții cerebrale cu moartea organismului”. Articolul acesta a constituit o lovitură puternică dată fundamentelor morții cerebrale, pentru că nega baza biologică pe care se sprijinea întregul edificiu al morții cerebrale. Răsturnarea pe care a adus-o acest articol a fost atât de serioasă, încât a obligat periodicul respectiv să publice în același număr un editorial cu un titlu mai puțin obișnuit: ”Morții nu sunt bolnavi în stadiu terminal” [6], semnat de Ronald Cranford, un excepțional profesor de neurologie, susținător al morții cerebrale, specialist pe teme de pierdere a cunoștinței. Scrie în editorial: ”articolul lui Shewmon și argumentația extinsă bazată pe cazurile pe care le-a examinat el însuși, în corelație cu neliniștile teoretice din ultimii ani ale oamenilor de știință pune serioase semne de întrebare cu privire la validitatea descompunerii trupești ca temei al echivalării morții cerebrale cu moartea și justifică continuarea cercetărilor asupra acestei chestiuni”.

(more…)

Video: Cum pot trai acesti oameni FARA JUMATATE DE CAP?

Posted in MOARTE CEREBRALA by saccsiv on Februarie 13, 2014

O MOARTA VA NASTE UN COPIL? Cum e posibil? Sau de fapt e inca o dovada ca la TRANSPLANT se MACELARESC OAMENI VII?

Posted in DONARE DE ORGAN, MOARTE CEREBRALA, TRANSPLANT DE ORGAN by saccsiv on Februarie 5, 2014

Sa ne rugam si sa aprindem o lumanare si pentru comentatorul acestui blog, Stefan

Posted in MOARTE CEREBRALA by saccsiv on August 12, 2012

Fratele Mircea V. ne-a anuntat in acest comentariu, ca fratele Stefan, comentator al acestui blog, a trecut la Domnul:

Nu stiu daca acest anunt a mai fost facut si de altcineva.

Pentru Stefan, cel care isi incheia mesajele cu “Ortodoxie sau moarte”, Dumnezeu a ales,
Ortodoxie si moarte.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

 Mai departe am aflat ca:

Aurora said, on august 10, 2012 at 12:52 am

Mircea V.
Te rog sa ne dai mai multe lamuriri. Ce e cu fratele Stefan ? In ce imprejurari a murit ? L-au omorat clapaugii ca pe Antonie Iorgovan ? A fost inmormantat ? E important sa stim daca a murit unul dintre noi si in ce imprejurari. Daca este cel care semna Otto von Doberman, l-am cunoscut la intalnirea care a avut loc acum 2 sau 3 ani . Era un om foarte puternic si curajos, semana cu un stejar. Mare pacat ca am pierdut asa un prieten ! Dumnezeu sa-l odihneasca !

mircea.v said, on august 10, 2012 at 10:19 pm

A fost inmormantat. E persoana despre care spui tu. Accident vascular cerebral.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

 Cei care i-ati citit comentariile si ati purtat un dialog cu el, cu siguranta ati fost mobilizati de duhul sau de marturisitor, fiind un misionar adevarat impotriva actelor cu cip si a ecumenismului.

Din cate stiu el incepuse un mic blog, de promovat icoane facute de mesteri artizanali. Iata ce indemn a ramas de la fratele Stefan, pentru noi toti: Sa lasam cel putin cat am primit : un singur NEAM, cel Romanesc, o singura patrie, ROMANIA , o singura credinta stramoseasca, ORTODOXIA !

Sa ne rugam pentru mantuirea sufletului sau si sa punem la inima indemnul sau de mai sus, dar si mesajul cu care isi semna toate comentariile: Ortodoxie sau moarte! Domnul sa-l bucure de Ortodoxie, adica de Viata cea Vesnica!

REVENIREA unei frantuzoaice din MOARTE CEREBRALA, dupa 14 ore, ar trebui sa dea de gandit adeptilor TRANSPLANTULUI DE ORGANE

Posted in DONARE DE ORGAN, MOARTE CEREBRALA, TRANSPLANT DE ORGAN by saccsiv on Octombrie 22, 2010

   Citez din articolul O franţuizoaică, declarată în moarte cerebrală, s-a trezit după 14 ore:

   În vârstă de 60 de ani, Lydie Paillard suferă de cancer şi urmează un tratament la o clinică din Bordeaux. S-a aflat acolo şi luni când înaintea chimioterapiei a suferit convulsii şi a intrat în stare de inconştienţă. Medicii au încercat în zadar să o resusciteze.

   „M-au anunţat că mama mea are o tumoare la nivelul creierului şi că este în moarte cerebrală. Respira prin intermediul aparatelor, inima îi bătea, dar trebuia să decidem dacă semnăm pentru deconectarea ei de la aparte, pentru că nu se mai putea face nimic”, a spus fiul ei.
   Familia a refuzat, iar pacienta a fost transferată la spitalul din Bordeaux, unde doctorii au dat acelaşi verdict. Miracol, după câteva ore, medicii au anunţat că femeia şi-a revenit. În stare bună, franţuzoaica nu a realizat niciun moment ce i se întâmplă. În timp ce fiii ei reclamă o eroare medicală, responsabilii clinicii vorbesc despre o minune.
   Specialiştii spun că cel mai probabil femeia a suferit o criză severă de epilepsie care i-a indus în eroare pe doctori. Familia pacientei a angajat un avocat şi vrea să declanşeze o acţiune în justiţie.

   Comentariu saccsiv:

   Declarat in moarte cerebrala, un om este tocmai bun de hacuit pentru transplantul de organe … Cititi va rog si:

Dezbatere privind TRANSPLANTUL (DONAREA) DE ORGANE 

Transplanturi cu organe de la o bolnavă de cancer