O fabrică de armament din România va face obuze pentru Ucraina
O fabrică „din epoca sovietică” din România va produce obuze la standarde NATO, cât și tipuri compatibile cu armele la standarde sovietice folosite de Ucraina, scriu jurnaliștii de la „The Wall Street Journal”. Germania va cofinanța costurile de extindere a fabricii de armament, dar și cele cu muniția necesară.
Publicația americană citează oficiali germani și români, care susțin că proiectul nu a fost făcut încă public, astfel că nu se știu detalii despre locație sau proprietarul fabricii care urmează să fie extinsă și reconstruită.
Jurnaliștii mai scriu că decizia vine pe fondul crizei de muniție și armament din Europa, locul unde își au sediul unii dintre cei mai mari producători de arme din lume, care contribuie semnificativ la sprijinul acordat Ucrainei.
Germania este una dintre țările europene care nu au mai investit în producția de armament și care acum s-a concentrat pe asigurarea aprovizionării cu energie, mai scrie The Wall Street Journal.
Luptele date de ucraineni consumă muniție în ritmuri nemaiîntâlnite de la cel de-al Doilea Război Mondial. Forțele Kievului au tras aproximativ 6.000 de obuze de artilerie pe zi, iar acum au rămas fără rachete antiaeriene, după atacul aerian neîncetat al Rusiei, potrivit experților și oficialilor din serviciile de informații.
O fabrică de armament din România ar urma să fie extinsă cu ajutorul unei finanţări din Germania, pentru a produce obuze pentru Ucraina.
Informaţia a fost făcută publică de Wall Street Journal şi ar urma să fie anunţat oficial la finalul lunii ianuarie. Cu toate astea, americanii nu spun nici despre ce fabrică este vorba şi nici cine este proprietarul.
De altfel, despre o criză de muniţie şi armament în Europa a vorbit şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul vizitei la Washington.
„Ocupanții au un avantaj semnificativ în ceea ce privește artileria. Ei au un avantaj în ceea ce privește muniția. Ei au mult mai multe rachete și avioane”, a declarat el în fața Congresului.
Ucraina a primit recent un alt pachet de ajutor din partea SUA, în valoare de 1,8 miliarde de dolari, care include şi prima baterie antirachetă Patriot trimisă la Kiev. Americanii au trimis şi echipamente care fac din obuzele neghidate muniţie ghidată cu precizie, dar şi proiectile de artilerie şi rachete cu rază mare de acţiune.
Nu este însă de ajuns, pentru că forţele armate ucrainene trag aproximativ 6000 de obuze pe zi, astfel că rămân fără rachete antiaeriene, în contextul unor atacuri din ce în ce mai dese ale forţelor aeriene ruseşti.
Lipsa de armament, cauzată de schimbarea doctrinelor NATO
„În loc să planifice bătălii terestre în stilul celui de-Al Doilea Război Mondial, aceștia s-au concentrat pe un război asimetric țintit împotriva unor adversari nesofisticați, a declarat Morten Brandtzæg, directorul executiv al Nammo AS, unul dintre cei mai mari producători de arme din lume.
„Avem nevoie de ordine de mărime mai mare de capacitate industrială”, a declarat Brandtzæg, a cărui companie este deținută în coproprietate de guvernele Norvegiei și Finlandei.
Şi Marea Britanie începe refacerea stocurilor de muniţie, iar pentru acest lucru a fost aprobată o sumă suplimentară de 500 până la 600 milioane de lire sterline la buget. Şi Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a spus că războiul din Ucraina este un semnal că Franţa trebuie să îşi mărească capacitatea de producţie, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz spune că „am luat decizii greșite în ultimele decenii în ceea ce privește aprovizionarea cu muniție”.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Trupe ucrainiene vor fi antrenate in Romania
ROMANIA CE FACE? Marți, la reuniunea NATO de la București, Ungaria a anunțat că nu va permite convocarea Comisiei NATO-Ucraina până când autoritățile de la Kiev nu vor restabili drepturile maghiarilor din regiunea Transcarpatia
Ungaria nu va permite convocarea Comisiei NATO–Ucraina până când autoritățile de la Kiev nu vor restabili drepturile maghiarilor din regiunea Transcarpatia, a declarat ministrul de Externe al Ucrainei, Peter Szijjarto, la reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO de la București.
„Am spus clar cu mulți ani în urmă că, până când Ucraina nu le va reda drepturile etnicilor maghiari din regiunea Trascarpatia, nu vom contribui la convenția unei astfel de comisii.
Toată lumea poate vedea că ţara noastră nu a mai ridicat chestiunea drepturilor ungurilor din Transcarpatia”, a declarat Peter Szijjarto.
Ungaria blochează activitatea Comisiei NATO-Ucraina
El a subliniat că, de când a început conflictul ucrainean, Ungaria nu a ridicat această problemă și nici nu intenționează să o facă.
„Nu aducem această chestiune în discuţie, dar nici nu am uitat-o. Să sperăm că pacea va veni cât mai curând posibil și atunci vom putea reveni la această chestiune”, a spus ministrul.
Ungaria blochează activitatea Comisiei NATO-Ucraina la nivel ministerial din 2017. Ungaria a protestat împotriva legii „Cu privire la educație”, adoptată de autoritățile de la Kiev, care a încălcat drepturile minorităților etnice, în special ale diasporei maghiare din regiunea Transcarpatia.
De atunci, reuniunile Comisiei NATO-Ucraina au avut loc doar la nivelul reprezentanților permanenți.
Dmitro Kuleba a fost împiedicat să participe la reuniunea oficială de la București
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, nu a putut participa la reuniunea oficială de la București, din cadrul Comisiei Ucraina-NATO, din cauza veto-ului impus de Ungaria. Kuleba va participa doar la o întrunire avută într-un format separat, informează publicația ucraineană „European Truth”.
Unul dintre subiectele principale ale reuniunii de la București a miniștrilor de externe din țările NATO îl reprezintă sprijinul suplimentar pe care țările Alianței Nord-Atlantice urmează a-l acorda Ucrainei în războiul cu Rusia.
Dmitro Kuleba a fost nevoit să se întâlnească cu miniștrii de externe ai NATO în cadrul unei „cine separate”, după ce Ungaria s-a opus participării oficialului ucrainean la sesiunea oficială, conform publicației citate.
Ministerul ucrainean de Externe a explicat situația prin „necesitatea găsirii unui format special, pentru a depăși obstacolul provocat de veto-ul maghiar”.
De asemenea, Kuleba va avea la București discuții cu miniștrii NATO în cadrul unei întâlniri separate, special organizate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Comentariu saccsiv:
Asta face Ungaria. Romania ce face?
Sa ne amintim ca pe 28 noiembrie:
104 ani de la Unirea Bucovinei cu România
Apoi ne-au fost smulse teritoriile din est:
VIDEO: 23 august 1939, pactul RIBBENTROP – MOLOTOV…
Dupa care, le-am luat inapoi. Dar pentru scurta vreme:
Soldatii romani s-au jertfit degeaba pe frontul de est
Iar dupa caderea lui Ceausescu, a urmat:
Tratatul cu Ucraina – Un act de trădare naţională
Acum am ajuns sa ascultam asa ceva:
Șeful NATO: ‘Țările NATO și-au epuizat cea mai mare parte a stocurilor de arme din cauza războiului din Ucraina’
Țările alianței nord-atlantice și-au epuizat cea mai mare parte a stocurilor de arme, în acest sens, a devenit necesară creșterea producției lor, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Potrivit CBC, secretarul general al NATO a menționat că țările Alianței trebuie să se pregătească pentru „drumul lung” din Ucraina. În același timp, el a avertizat că va trebui să plătească un anumit preț pentru consolidarea capacității de apărare a Ucrainei, inclusiv pentru a se aștepta la prețuri mai mari la energie și la alte consecințe economice.
„Trebuie să ne amintim: prețul pe care îl plătim este măsurat în bani, iar prețul pe care Ucraina îl plătește este măsurat în vieți, în sânge – în fiecare zi, și suntem obligați să-i sprijinim”, a rezumat Stoltenberg.
Cititi va rog mai multe la:
Cititi va rog si:
„Singura soluție este pe câmpul de luptă”, spune secretarul NATO Jens Stoltenberg
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni în timpul unei conferințe de presă la Haga ca singura modalitate de a ajunge la o rezolvare a conflictului ruso-ucrainean este pe câmpul de luptă si ca lunile următoare vor fi dificile, scrie La Repubblica.
„Singura modalitate de a ajunge la o rezolvare a conflictului ruso-ucrainean este pe câmpul de luptă. La masa negocierilor s-au rezolvat multe războaie, dar totuși aceste negocieri au fost legate cumva de câmpul de luptă. De aceea vom susține Ucraina pe câmpul de luptă atâta timp cât este necesar”, a declarat secretarul NATO.
Scopul președintelui rus Vladimir Putin este „să lase Ucraina rece și întunecată în această iarnă”, a mai declarat secretarul general al NATO, scrie The Guardian
Retragerea Rusiei din Herson demonstrează „curajul incredibil” al forțelor armate ale Ucrainei, a declarat șeful alianței militare.
„Depinde de Ucraina să decidă ce condiții sunt acceptabile pentru negocierile pentru a pune capăt războiului”, a spus el, adăugând că rolul NATO este de a sprijini Kievul.
„Nu ar trebui să facem greșeala de a subestima Rusia. Forțele armate ruse păstrează capacități semnificative, precum și un număr mare de trupe, iar Rusia a demonstrat dorința de a suporta pierderi semnificative. De asemenea, au dat dovadă de o brutalitate extremă.”
Lunile care urmează vor fi dificile. Scopul lui Putin este să părăsească Ucraina rece și întunecată în această iarnă. Așa că trebuie să menținem cursul.
a adăugat el
SONDAJ: 70,5% dintre români vor ca războiul să fie oprit chiar și cu cedarea de către ucraineni a unor teritorii
Un sondaj național finanțat de ambasada SUA și realizat de LARICS în perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2022 relevă prăbușirea încrederii românilor în instituțiile statului, începînd cu președintele, în marile puteri occidentale, în NATO și UE, dar și dorința majorității zdrobitoare de a vedea oprit imediat și cu orice preț războiul din Ucraina. Între altele, pentru că nici un sfert dintre români nu pun creșterea facturilor la energie pe seama războiului, iar 87,1% spun că mergem în direcția greșită. Fără îndoială, niciun alt sondaj post-decembrist nu a difuzat pînă acum cifre atît de catastrofale.
Barometru-securitate2022_final-1-2-1
După doi ani de pandemie, anul 2022 a început cu un război de anvergură în regiune și a continuat cu scumpiri mai mult decât semnificative ale prețului tuturor tipurilor de energie, cu inflație etc se arată în prezentarea Barometrului de securitate pe 2022, la care a participat și un reprezentant al președintelui Iohannis, consilierul Constantin Dudu Ionescu.
Acest complex de crize duce la scăderea încrederii și în NATO sau UE, instituții de obicei extrem de apreciate de români. Desigur, războiul început de Rusia în Ucraina face ca problema încrederii în NATO sau în armata națională să nu mai fie o problemă simbolică sau identitară, ci una cât se poate de pragmatică.
Reproșurile pe care românii le aduc UE sunt serioase, dar legate de situația imediată pe care o traversăm (criză economică și energetică): există percepția că unele țări UE profită economic de România, că politicile UE nu ni se potrivesc întotdeauna sau că UE ne impune prea multe reguli. Atenție, acestea nu sunt critici la adresa ideii europene, ci scăderi de popularitate ale UE grefate pe percepția că UE și instituțiile sale nu reușesc sau nu vor să gestioneze unele aspecte ale crizei (de exemplu, prețurile energiei, inflația).
Există o atitudine critică evidentă și față de elitele locale/naționale și față de elitele de la Bruxelles.
Doar 25% dintre români mai au încredere multă și foarte multă în președintele Iohannis.
Încrederea multă și foarte multă în SRI s-a prăbușit dramatic față de 2021, de la 67,37%, la 49,65%. Parlamentul a ajuns de la 21,36% anul trecut la 12,98%. UE a ajuns de la 59,18% la 39,76%.
NATO, de la 67,36% a ajuns la doar 53,64%.
Dacă România ar fi atacată, 36% dintre români spun că ar participa la apărarea țării, 33% sunt indeciși, 29% spun că ar încerca să plece cu familia.
Cei mai mulți români, 51,5%, consideră că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina, în timp ce 45,9% cred că de vină ar fi și Ucraina, SUA și UE.
77,1% dintre români consideră că la noi se acordă prea multă atenție războiului din Ucraina și prea puțină atenție problemelor cetățenilor.
45,2% dintre români consideră știrile despre război în general corecte, 23,9% consideră că sunt incorecte și favorizează Ucraina, în timp ce 13,8% cred că ele sunt incorecte și favorizeaza Rusia.
Românii sunt în continuare empatici în tragedia populației din Ucraina: după 9 luni de la începutul crizei, 74% dintre români spun că ar trebui să primim în continuare refugiați din Ucraina, dacă va fi nevoie.
Și totuși, majoritatea zdrobitoare a românilor, 70,5%, vor ca războiul să fie oprit chiar și cu cedarea de către ucraineni a unor teritorii, în timp ce doar 28,2% vor ca războiul să continue pînă la înfrîngerea Rusiei.
82,3% dintre români cred că după război situația României va fi mult mai proastă, mai proastă ori la fel, în timp ce 18% cred că va fi mai bună.
51,1% dintre români consideră că România ar trebui să își vadă de interesele ei, în timp ce 18,8% cer o mai mare apropiere de UE, iar 4,9% de SUA.
Încrederea românilor în americani a scăzut de anul trecut de la 39,3% la doar 11,5%, în Germania de la 35,4% la doar 8,4%, în Franța de la 29,1% la doar 6,2%, în Moldova de la 18,4% la doar 7,2%,
54,6% dintre români cred că în viitor nu va mai fi o singură superputere mondială, ci mai multe, care se vor concura.
Deși nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apare din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să pună accentul pe propriile interese, să fie pragmatică, să aibă agendă și să se ocupe în primul rând de interesele ei. Totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui. Asistăm astfel la o formă de sincronizare a publicului din România cu tendințele europene tot mai evidente de repliere a populațiilor spre interesele naționale.
35,3% cred că UE ar trebui să devină mai degrabă o uniune a națiunilor cu mai mult autonomie s statelor membre, 10,6% cred că ar trebui să se desființeze, 32,4% să rămînă ca pînă acum, în timp ce doar 21,3% vor ca UE să aibă mai multă putere.
77,1% dintre români cred că UE profită economic de România, în special anumite țări membre, în timp ce 64,5% cred că UE impune prea multe reguli României.
47,7% cred că facturile uriașe la energie sunt din vina conducătorilor, 28% din vina politicilor verzi ale UE și doar 23,9% din cauza războiului din Ucraina.
71,1% dintre români nu au încredere în Zelenski, iar 74% nu au încredere în Joe Biden. Doar 58,3% își manifestă neîncrederea în Regele Charles.
87,1% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. (Bogdan Tiberiu IACOB)
France Soir: într-un interviu acordat pe 18 februarie 2019 (cu câteva luni înainte ca Volodimir Zelenski să fie ales) Oleksei Arestovitch (cel ce urma sa devina consilierul preşedintelui ucrainean) explica de ce era nevoie de un război cu Rusia, dar şi cum și când urma să aibă loc
Sursa: https://www.cotidianul.ro/ucraina-ar-fi-vrut-razboiul-cu-rusia/
Ucraina ar fi vrut războiul cu Rusia. Este cea mai importantă concluzie care reiese din interviul pe care l-a acordat în 2019 Oleksei Arestovitch, consilierul de acum al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
În interviul din 2019, interviu citat şi „disecat” de jurnaliştii de la France Soir, Oleksei Arestovitch explica de ce era nevoie de un război cu Rusia, dar şi cum și când urma să aibă loc.
„Prețul de plătit pentru a adera la NATO este un mare conflict cu Rusia”
Potrivit lui Arestovich, Ucraina era o țară prea mare, prea expusă, cu prea mulți vecini cu pretenții pe teritoriul său, pentru a putea alege calea neutralității. Prin urmare, a trebuit să se facă o alegere între Rusia și NATO. Cum Ucraina încercase deja Rusia, acum era timpul să încerce NATO. Totuși, potrivit lui, dacă Ucraina nu ar adera la NATO, ar fi sub controlul Rusiei în decurs de 10 până la 12 ani. Pentru că viitorul consilier era sigur că Rusia dorește să reintegreze țările fostei URSS în sfera sa de influență.
Cu toate acestea, el era perfect conștient de faptul că o Ucraină în NATO era inacceptabilă pentru Rusia care ar prefera să declare război Ucrainei decât să-și lase vecinul să se alăture alianței militare vestice percepută ca o amenințare. Era 99% sigur.
Este exact ceea ce sa întâmplat.
Când reporterul îl întreabă pe Arestovich ce este mai bine pentru Ucraina, acesta din urmă răspunde fără ezitare „război”.
Mulți comentatori de pe Youtube admiră talentul predictiv al viitorului consilier. Dar este mai puțin despre predicții decât despre descrierea unui plan de acțiune. Pentru el, acest război urma să înceapă între 2020 și 2022. Și, pentru ca acest plan să se desfășoare așa cum era planificat, a cerut votul lui Zelensky.
Arestovich era, de asemenea, convins că NATO nu va accepta Ucraina în calitatea sa de membru până nu va avea loc un război ruso-ucrainean, război din care Ucraina trebuia să iasă învingătoare, chiar dacă ar fi fost devastată pentru asta. Cu alte cuvinte, Ucraina trebuia să fie pregătită să facă un sacrificiu uriaș, ca apoi să se asigure că se desprinde complet de Rusia.
El precizează în continuare că „în acest conflict vom fi sprijiniți activ de Occident – cu arme, echipamente, asistență, noi sancțiuni împotriva Rusiei și chiar eventual introducerea unui contingent al NATO, a unei zone de excludere a zborului etc. Nu vom pierde și asta e bine.”
„Aproape tot ce spune el s-a adeverit. Certitudinea și încrederea pe care o afișează sugerează că a primit deja asigurări de la occidentali pentru tot ce spune”, mai cred jurnaliştii francezi care se întreabă: „Următorul pas este intrarea oficială în războiul NATO, de exemplu, cu divizia aeriană americană 101ᵉ, deja dislocată în România, pe lângă contingentele franceze și alte contingente?”
Recitirea trecutului recent
În lumina acestui interviu, putem vedea tot ce s-a întâmplat de atunci, până astăzi, într-o nouă lumină. Acum avem confirmarea virtuală că Ucraina a făcut totul pentru a provoca război cu Rusia, mai cred jurnaliştii citaţi.
În octombrie 2019, președintele Zelensky a anunțat apoi cu mândrie că Ucraina este gata să preia Donbassul prin forță. Dacă voiau să provoace Rusia, de aici se putea începe.
Lăsarea Rusiei să atace mai întâi a fost cea mai bună strategie, astfel încât Ucraina să-şi poată asuma apoi rolul victimei și să ceară sprijinul întregului pământ împotriva agresiunii căpcăunului rus. De asemenea, este de remarcat faptul că, în comunicarea lor, anglo-saxonii insistă asupra faptului că agresiunea rusă a fost absolut „neprovocată”. După cum va spune un internaut, dacă insistă atât de mult, este pentru că agresiunea a fost, dimpotrivă, provocată.
Punem pariu că încercarea de a revigora acordurile de la Minsk, cu întâlnirea formatului Normandia din 9 decembrie 2019 la Paris, va fi întârziat oarecum confruntarea dorită. Ucrainenii se vor preta exercițiului impus, în aparență, dar ca de obicei nu vor respecta niciunul dintre angajamentele luate, cu excepția schimbului de prizonieri.
De îndată ce Biden a fost înscăunat la sfârșitul lunii ianuarie 2021, provocările împotriva intereselor Rusiei au fost reluate cu o vigoare reînnoită, odată cu persecuția legală lansată împotriva lui Victor Medvetchuk, liderul opoziției în favoarea Acordurilor de la Minsk și a unei politici de bună vecinătate cu Rusia.
În aceeași direcție a mers și închiderea posturilor TV de opoziție, din 2 februarie, ca și decretul semnat pe 24 martie prin care se autorizează preluarea cu forța a Crimeei. În mai puțin de două luni, Zelensky făcuse tot posibilul să provoace Rusia. Dar acesta din urmă tot nu a atacat.
Ulterior, Statele Unite și Ucraina au tot vorbit despre aderarea Ucrainei la NATO. La 1 septembrie 2021, Statele Unite ale Americii și Ucraina au emis o declarație comună de parteneriat strategic care a pus un accent puternic pe dimensiunea de securitate. Această muncă a avut ca rezultat, pe 10 noiembrie, actualizarea unei carte comune semnată inițial în 2008. Din punctzl de vedere al ruşilor, presiunea creștea. Odată cu trecerea timpului, sprijinul american pentru Ucraina a crescut. Când vor fi dislocate bombardiere și rachete strategice americane pe teritoriul Ucrainei?
În aceeași perioadă, în toamnă, rușii au testat apoi pentru ultima oară voința francezilor și a germanilor de a face presiuni asupra ucrainenilor, acționând în așa fel încât aceștia din urmă să negocieze în sfârșit cu separatiștii în cadrul Acordurilor de la Minsk. Confruntați cu refuzul franco-german, rușii exasperați au ajuns să publice schimburile diplomatice cu Paris și Berlin pe 18 noiembrie. În același timp, au început să adune trupe la granițele Ucrainei, pentru a exercita presiuni. Întâlnirile au avut loc în ianuarie și februarie 2022, dar s-au confruntat cu aceleași obstacole. Nici Parisul, nici Berlinul nu au vrut să exercite presiuni asupra Kievului, ca de obicei. Aici, rușii au putut concluziona definitiv că Acordurile de la Minsk au murit, din lipsă de voință politică a celorlalți trei semnatari.
Se ştie acum că atunci când Zelensky s-a prefăcut că nu crede în invazie, în februarie 2022, a mințit. Era doar necesar să se evite un exod de potențiali combatanți a căror mobilizare fusese deja planificată.
Acolo unde Arestovitch arată o inteligență tactică deosebită în interviul său din 2019 este în descrierea tuturor obiectivelor militare și a modurilor de operare care vor fi implementate de Rusia. Totul merge acolo. De la încercarea de asediu al Kievului până la distrugerea infrastructurii. Înțelegem cu atât mai bine de ce rușii nu au avut partea ușoară, din moment ce ucrainenii și aliații lor anglo-saxoni își planificaseră cele mai mici mișcări.
„Să știi cum Ucraina a planificat și a provocat cumva cu inteligență agresiunea Rusiei – cu sprijinul aliatului american (Cf. – Raportul Rand Corporation pentru destabilizarea Rusiei) – este cu atât mai mult motiv pentru a opri orice ajutor militar către această țară nerezonabilă care s-a jucat, în mod deliberat, cu focul. Dacă am fi încă stăpânii suverani ai politicii noastre externe…”, concluzionează jurnaliştii citaţi.
Nu este prima dată când presa scrie că Ucraina ştia de eminenta invazie rusă. În aprilie 2022, acelaşi Arestovich afirma în zdg.md, că, la începutul lunii decembrie, Ucraina a obținut „dovezi credibile” că Rusia pregătește o invazie pe scară largă, motiv pentru care autoritățile ucrainene au început să se pregătească pentru apărare.
Într-un interviu pentru presa ucraineană, consilierul șefului de cabinet al președintelui ucrainean a afirmat că autoritățile ucrainene au decis să nu le spună ucrainenilor că războiul cu Rusia este inevitabil, deoarece această informație ar fi provocat „un exod al cetățenilor din țară”.
Comentariu saccsiv:
Interviul integral:
Ce studii au ministrii apararii din NATO? Actorie, jurnalism, economie, istorie, agricultura, doar 4 militari
[…]
Dacă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este economist și a profesat și ca ziarist, numărul doi, adică Mircea Geoană, e absolvent de Politehnică, Mecanică, oficial, Metalurgie, conform unor surse demne de încredere. Vom prezenta mai jos studiile miniștrilor Apărării din statele NATO care au fost în funcție pe parcursul acestui an, cu precizarea că unii vor fi fost schimbați între timp, dar asta nu impietează asupra conturării unui tablou reprezentativ al situației:
Albania – inginer electronist
Belgia – manager, ziarist
Bulgaria – academia militară
Cehia – finanțe, drept
Canada – avocat
Croația – economist, matematician
Danemarca – administrație publică, științe sociale
Estonia – drept
Franța – drept
Germania – științe administrative
Grecia – economie și relații internaționale
Ungaria – inginer agricol
Islanda – drept
Italia – economist
Letonia – istorie, științe politice
Lituania – istorie
Luxemburg – doar liceu
Muntenegru – economist
Olanda – istorie, administrație
Macedonia de Nord – drept administrativ
Norvegia – administrarea afacerilor
Polonia – istorie și administrație publică
Portugalia – sociologie, științe sociale
România – sociolog/limbi străine
Slovacia – științe politice, relații internaționale
Slovenia – actor
Spania – drept
Turcia – academia militară
Marea Britanie – academia militară
SUA – academia militară
(Bogdan Tiberiu Iacob)
Ilie Serbanescu: Războiul dintre NATO și Rusia se va purta în România. Primele semne s-au dat deja!
Războiul direct dintre SUA, respectiv aliații NATO vs. Rusia se va desfășura de pe teritoriul României. Acest avertisment sumbru a fost lansat de Ilie Șerbănescu. Ce anume a spus celebrul economist?
Este informația momentului pentru toată România. Economistul Ilie Șerbănescu a venit cu un avertisment extrem de dur. El a susținut că războiul direct dintre SUA, respectiv aliații NATO vs. Rusia se va desfășura de pe teritoriul României. Acesta a arătat că marile companii americane continuă să plece din țara noastră.
Primele semnale cu privire la război s-au dat deja, crede economistul Ilie Șerbănescu. El a explicat că cele mai periculoase trupe americane se află pe teritoriul României, la 5 kilometri de granița cu Ucraina. De asemenea, este bine-cunoscut faptul că țara noastră facilitează trimiterea de arme pe bandă rulantă în țara lui Volodimir Zelenski.
Dacă se întâmplă războiul, totul va porni cu implicarea României pe teritoriul României
Dar asta nu e tot, susține Ilie Șerbănescu. Multe alte semnale există deja, cu privire la extinderea războiului, care se va desfășura pe teritoriul nostru, în opinia fostului ministru.
„Eu cred că indiferent ce spunem, dacă se întâmplă războiul – aș spera să nu, să se înfrunte NATO cu Rusia, totul va porni cu implicarea României pe teritoriul României, să fie foarte clar! Vă spun de ce: e cel mai departe loc din NATO, de America. America a participat după cel de-Al Doilea Război Mondial la 7-8 mari războaie. Niciunul nu a avut loc pe teritoriul american. E interesată să fie războiul cât mai departe”, a arătat acesta.
În opinia sa, în zona aceasta a României sunt cele mai slabe interese din punctul de vedere al Americii.
„Economico-politic spun. Vă amintesc: cea mai mare companie petrolieră americană, cea mai mare din lume, a plecat cu afacerile din România cu puțin timp înainte de războiul din Ucraina. În timpul războiului, Ford a plecat de la Craiova și i-a lăsat pe turci. Au plecat. Nu dai un asemenea mesaj în timpul războiului! Acesta e un mesaj! (…) A plecat Exxon, acum pleacă și CarLine. A început deja. Este clar, se știe că vor să vândă. Acestea sunt mesaje”, a declarat Ilie Șerbănescu, pentru România TV.
Mesajul categoric venit de la vârful NATO
Amintim că miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre posibilitatea extinderii conflictului. Acesta a anunțat că SUA este gata să apere oricând România.
„NATO nu va fi intimidată sau împiedicată să ofere sprijin Ucrainei și să susțină dreptul la autodeterminare, atâta timp cât este nevoie. În fiecare săptămână, forțele ucrainene devin din ce în ce mai puternice și sunt mai bine echipate. În același timp, continuăm să ne consolidăm propria apărare. Vorbim despre o ranforsare a prezenței NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică, avioane de luptă pentru a păstra cerurile Europei în siguranță și mii de trupe americane, belgiene, olandeze și franceze se află în România pentru a împiedica agresiunea”, a spus secretarul general al NATO.
Președintele Serbiei critică desfășurarea Diviziei 101 Aeropurtată a Armatei SUA în România: ‘Ne apropiem de ceea ce am numit o furtună perfectă’
Desfășurarea Diviziei 101 Aeropurtată a Armatei SUA în România aduce mai aproape agravarea bruscă a situației din Ucraina, care poate fi numită o „furtună perfectă”, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic.
„Ne apropiem de ceea ce am numit o furtună perfectă la ultima întâlnire. Când ai astfel de poziții opuse și când toată lumea țintește ultimele limite. Este suficient să ne uităm la forțele cu care Rusia intră acum în Ucraina. Când vedeți că americanii au trimis cea mai bună unitate din lume, iar aceasta este Divizia 101 Aeropurtată, a adus-o în România și a desfășurat-o la câțiva kilometri de granița cu Ucraina, atunci vă devine clar ce ne așteaptă, dacă va ajunge la o ciocnire directă sau nu. Este clar pentru dumneavoastră că nu există concesii aici și îmi este clar cum se va dezvolta în continuare acest lucru și cum va afecta țara noastră”, a declarat Vucic, relatează TASS.
Context
Divizia 101 aeropurtată a fost desfășurată în Europa pentru prima dată în aproape 80 de ani, pe fondul creșterii tensiunii dintre Rusia și NATO. Unitatea de infanterie ușoară este antrenată să se desfășoare pe orice câmp de luptă din lume în câteva ore, gata de luptă. Ultima oară s-a aflat în Europa în urmă cu 78 de ani, la debarcarea pe plajele din Normandia, care a însemnat începutul sfârșitului pentru regimul nazist.
Serbia este un aliat al Rusiei. Vucic a denunţat recent că ţara sa este supusă unor „ameninţări şi presiuni” pentru a se alătura sancţiunilor pe care Occidentul le-a impus Rusiei în urma agresiunii acesteia contra Ucrainei şi a promis că va ”răbda” atât cât va putea.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Ion Cristoiu: România bază de lansare a atacului NATO împotriva Rusiei sub pretextul că ajută Ucraina să-și recapete teritoriile pierdute
Mi-am intitulat Jurnalul meu video de duminică, 23 octombrie 2022:
NATO trimite tot mai multe trupe și armament în România, pentru că de aici va fi atacată Rusia?
Unii telespectatori s-au întrebat de ce n-ar fi atacată Rusia de pe teritoriul polonez sau al țărilor baltice?
De ce de pe teritoriul României?
Răspund:
Pentru că va fi vorba de o alăturare a trupelor NATO la trupele ucrainene care vor să recucerească Donbasul și Crimeea.
Se va spune că NATO nu atacă Rusia, pentru că teritoriile respective nu sînt rusești.
În ultima vreme, pe fondul escaladării Războiului din Ucraina (lovirea de către Rusia a infrastructurii energetice a Ucrainei a reaprins emoția populară față de agresiunea Rusiei) se discută această variantă, socotită și ca un mijloc de a încheia Războiul prin înfrîngerea Rusiei.
Pe 21 octombrie 2022, postul Tv CBC a difuzat sub titlul The US Armyʼs 101sf Airbone is practicing for war with Russia just miles from Ukraineʼs border materialul realizat de o echipă de reporteri de la o simulare de război cu Federația Rusă a Diviziei 101 aeropurtată, venită în România. Reportajul are elemente mai mult decît semnificative:
- Exercițiul a fost unul de luptă și nu de antrenament, cu muniție de război, și a fost un fel de repetiție pentru un asalt aerian asupra trupelor rusești din Ucraina și nu o repetiție a apărării României în caz de atac din partea Rusiei.
- Unitatea americană e de atac și nu de apărare.
Presa noastră, devenită din ordine superioare presă de război, în genul celei care a contribuit la Războiul sfînt al lui Ion Antonescu, a publicitat pe larg această știre.
Toate respirînd mândria că țara noastră găzduiește nu un grup de medici americani veniți să facă operații dificile, ci un grup de militari, veniți să tragă cu pușca.
Duminică seara, o nouă știre, publicată cu urale de presa noastră:
Primul convoi cu tehnică militară franceză ajunge în România. Entuziasmul cu care sînt primite tancurile franceze, salutate și de Klaus Iohannis pe Twitter, se apropie de cel cu care națiunea a primit camioanele cu vaccinul Ursulei de la Bruxelles.
Spre România se îndreaptă trupe NATO: oameni, avioane, tancuri, echipamente Radar.
Spre Ungaria lui Victor Orban se îndreaptă investiții străine. Nu e săptămînă în care ungurii să nu inaugureze combinate, terminale feroviare de ultimul răcnet, șosele, chiar și porturi, e drept la marea altora. Terminalul feroviar de la Fenyestlitke uimește prin modernitatea sa. Guvernul ungar finanțează portul maritim de la Trieste. La Budapesta vin manageri de mari firme occidentale pentru a găsi terenul unor investiții uriașe. La București vin și iar vin lideri occidentali pentru a-și vizita trupele sau pentru a anunța un nou lot de trupe și armament. Nici unul nu vorbește de investiții în țara noastră. Cu nici unul nu s-a inaugurat o investiție în ultima vreme.
Pe teritoriul României se află din belșug trupe și armament din aproape toate statele NATO. Ucraina a devenit un uriaș tîrg de arme unde marii producători de armament își etalează și mai ales își prezintă exersînd (cu prețul a mii de morții și răniți ucraineni) ultimele producții. Volodîmîr Zelenski cere zi de zi arme, noi arme. Liderii ucraineni îndeamnă deschis pe occidentali să-și experimenteze armele noi, pînă acum expuse doar la expoziții internaționale sau abia ieșite din producție, pe seama ucrainenilor, deveniți nu atît carne de tun, cît mai ales carne de publicitate a armamentului din toată lumea. Liderii occidentali expediază arme în Ucraina nu de dragul ucrainenilor, ci pentru că marii producători de armament fac presiuni asupra lor să trimită arme produse pe plan local, pentru a le putea face publicitate.
La București, Klaus Iohannis cere noi și noi trupe străine, noi și noi arme. Și liderii occidentali se grăbesc să trimită, presați și de lobyul militar, care vede în aceste deplasări un moment de publicitate gratuită. Pentru a face publicitate la tancurile Leclerc Franța ar fi avut nevoie de sume imense plătite presei noastre și presei internaționale. Știrile date de toate televiziunile românești, angajate în Războiul Sfînt al Presei, fac publicitate pe gratis ultimilor tipuri de arme. Pe gratis le face publicitate și Klaus Iohannis. Ați văzut venind la București investitori străini? Ați văzut vreun lider occidental venit în România pentru a vorbi și despre altceva decît despre trupele și armele pe care urmează să le trimită. La fiecare astfel de Declarație Klaus Iohannis rînjește satisfăcut. România merge înainte sub conducerea sa pe drumul transformării într-o bază militară străină de proporțiile unei țări. Niciodată în istoria noastră modernă n-am primit pe teritoriul național atîtea trupe și atîta armament străin ca în ultima vreme.
De la începutul Războiului, Klaus Iohannis, cu complicitatea PSD, gata să-și vîndă și mama numai pentru a putea împărți și el din Prada numită România, susține că năvala trupelor străine în România ține de întărirea Flancului estic al NATO pentru apărarea în fața rușilor.
Doar atît?
Răspunsul ni-l dă o scenă din Delirul lui Marin Preda. Cu geniul său de a surprinde neliniștea colectivă, marele satiric dezvăluie, prin Achim, semnele că România se pregătea de ceva în primele luni ale lui 1941:
„Achim ştia că din moment ce eşti dat la trenuri, trenuri vezi. Nu lua seama la ele. Le întîlnea în gări, se încrucişa cu ele pe cîmpii şi prin munţi pe unde linia era dublă, unele lungi, nesfîrşite, de marfă, dar a dracului marfă, bălţată, îndreptată în sus cu ţevi care nu puteau fi acoperite: trenuri antiaeriene. Dar şi tunuri cu ţeava scurtă şi groasă. Şi parcă tancurile nu erau şi ele o marfă? Unde mama dracului erau duse? Îl vezi că merge încolo, spre Bucureşti, dar parcă poţi să spui că aia e destinaţia?”
Care era destinația?
Bulgaria, unde Germania susținea că pregătește Operațiunea Marița:
„O armată uriaşă de aproape 700 000 de oameni fu adusă şi masată la noi în România, acele trenuri cu trupe pe care avea să le vadă în februarie Achim Moromete trecînd necontenit spre sud… Treceau în Bulgaria, care, asemeni nouă, acceptase la 8 februarie 1941 ca această masă formidabilă de oameni înarmaţi pînă în dinţi să treacă peste teritoriul ei şi printr-un nou Dunquerque, de astă dată neşovăitor, englezii să fie nimiciţi şi aruncaţi în mare.”
Istoricii arată că Operațiunea Marița a fost un pretext de a aduce în România forțe germane pregătite de atacarea Rusiei. O parte au trecut în Bulgaria. Alta a rămas la noi. Operațiunea Barbarossa era pregătită pentru mai 1941. A fost întîrziată de atacarea Iugoslaviei. În prima parte a lui 1941 funcționa încă Pactul Ribbentrop Molotov. Nemții nu putea să pregătească pe față Războiul cu Uniunea Sovietică. Mareșalul Antonescu, deja înțeles cu Hitler pentru participarea României la Campania din Est, a acceptat venirea în țara noastră a Armatei Germane. În februarie 1941 în România erau aproape 400 000 de militari germani. Mulți s-au întrebat de ce a apelat Hitler la români despre care avea o părere proastă. Dincolo de petrolul de pe Valea Prahovei a contat – și nu puțin – posibilitatea de a declanșa atacul de pe teritoriul României care avea o graniță însemnată cu Uniunea Sovietică.
Klaus Iohannis ne vorbește zi și noapte de apărarea flancului estic în cazul unui atac din partea Federației Ruse.
Pe seama acestei apărări pune el venirea în România a trupelor străine într-o proporție pe care țara n-a cunoscut-o de la plecarea trupelor sovietice.
În realitate, așa cum s-a văzut și din reportajul CBC, grămădirea de trupă și armament NATO vizează trecerea în Ucraina și atacarea rușilor pentru a fi aruncați în mare.
România devine o bază de plecare pentru Războiul NATO cu Armata rusă alături de armata ucraineană.
Ca și în iunie 1941, din România se poate trece rapid granița în Ucraina pentru a lua poziție de luptă alături de armata ucraineană.
Klaus Iohannis a acceptat ca România să fie bază de plecare pentru atacarea Rusiei.
Dintre toți liderii NATO e cel mai agresiv în atacarea Rusiei.
La ordinele sale Sistemul a impus presei o poziție antirusească pe care nici măcar presa Războiului sfînt n-a atins-o.
Românii vor fi alături de trupele ucrainene?
E o întrebare inutilă:
Ce nu face Klaus Iohannis ca să devină secretar general NATO?
Comentariu saccsiv:
Vizionati va rog si:
Președintele sârb Aleksandar Vučić a avertizat că lumea se apropie de „furtuna perfectă” referindu-se la dislocarea Diviziei 101 Aeropurtate a Armatei SUA în România, în apropiere de granița cu Ucraina:
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
4 comments