Soldatul roman va fi trimis sa-si lase ciolanele in Ucraina pentru interesele americane?
Aseara la Romania tv, majoritatea celor din studio sau invitati online au fost de acord ca Rusia nu va invada Romania si ca armata americana nu va da piept cu cea ruseasca in Ucraina, ci, eventual, ca-si va pune sluga estica din NATO s-o faca. Adica armata romana va fi trimisa sa-si lase ciolanele prin Donbas pentru interesele americanilor.
Eu nu stiu cum va fi daca Washingtonul va mai zgandari mult Moscova Dar sigur pentru romani, din nou, nu va fi bine. Probabil ca asta e si ideea…
Caci suntem atat de “bine” pregatiti:
Fostul adjunct al Direcţiei de Informaţii militare, acuzat că a sustras 180.000 de dolari, dă vina pe superiorul său. Ce a declarat în faţa procurorilor
PARODIE video despre vechiturile scumpe cu care au dotat Armata Romana (FREGATE, F16, etc.). HITLER: „Se trage cu racheta AA manuala de pe punte”. SECRETARA: “Nu plange, ne apara NATO”
Comparativ cu ceilalti:
Exploziv: NATO pregateste exercitii militare de monitorizare a pandemiei?
Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, este solicitat din propriul partid să ofere informații oficiale despre o chestiune cel puțin explozivă și anume posibila implicare a României în exerciții militare sub umbrela NATO, care să prevadă monitorizarea pandemiei de Covid 19(?!!).
Concret, într-o interpelare parlamentară înaintată azi, deputatul PNL Mugur Cozmanciuc evocă mega-exercițiul militar „Defender Europe 21”, care se desfășoară anual și care presupune pregătirea strategică și operațională a SUA și a partenerilor NATO împotriva amenințări1or care vin din afara blocului de securitate și apărare.
”Exercițiul va include un număr mai mare de aliați NATO și țări partenere, care vor desfașura activități într-o zona mai mare decat cea de anul trecut” afirmă deputatul. ”Astfel, peste 30.000 de militari din 27 de țări vor desfășura operațiuni aproape simultane, în mai mult de 30 de zone de instruire, iar cea mai mare parte a exercițiilor va avea loc în luna mai, România urmînd a lua parte la operațiunile aeriene alături de Estonia și Bulgaria, care implică peste 7.000 de soldați din 11 țări” mai spune Cozmanciuc.
În context, el îi cere ministrului Apărării să îi comunice două informații fierbinți:
1. La ce operațiuni viitoare s-a angajat România să participe?
2. Va fi România implicată în exerciții care prevăd monitorizarea pandemiei de COVID-19 în anul 2021?
E clar că deputatul știe mai multe decît spune despre respectivele exerciții. De aici, întrebări legitime.
Ce semnificație ar putea avea respectivele exerciții, totuși?
Intimidarea militară a populațiilor civile, tentate să protesteze tot mai vehement contra restricțiilor de pandemie?
Asemenea exerciții presupunînd ample desfășurări de forțe umane nu ar reprezenta, ele însele, un risc epidemiologic major?
Anul trecut, reamintim, exercițiul Defender a fost drastic restrîns de NATO la doar 10.000 de militari din 37.000 programați inițial, deși pandemia era abia la început.
De ce acum, cînd situația e infinit mai grav, s-a decis ca exercițiul să aibă loc la dimensiunile obișnuite, cu peste 30.000 de combatanți? Pînă la această oră, comunicatele oficiale ale NATO au conținut referiri la pandemie strict în sensul că se vor lua măsuri speciale pentru ca aceasta să nu afecteze derularea exercițiilor: nu s-a pomenit nimic despre exerciții speciale care să prevadă monitorizarea pandemiei. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Global Research: Mobilizare NATO pentru … „luptă împotriva coronavirusului”
Global Research: NATO in Arms to ”Fight Coronavirus”
Mobilizare NATO pentru … „luptă împotriva coronavirusului”
Cei treizeci de miniștri de externe ai țărilor membre NATO s-au întâlnit pe 2 Aprilie într-o videoconferință, însărcinându-l pe generalul american Tod Wolters, comandantul Forțelor Aliate din Europa, „să coordoneze sprijinul militar necesar în lupta împotriva coronavirusului”.
El este același general care a declarat in Senatul SUA pe 25 februarie că „forțele nucleare sprijină fiecare operațiune militară americană din Europa” dar și că este „un susținător al unei politici flexibile privind primul atac” cu arme nucleare, adică al unui atac-surpriză (Dr. Strangelove se îngrijește de sănătatea noastră, Il Manifesto, 24 martie – ital.).
„Defender-Europe 20”: NATO își reduce marile manevre pe acest an din pricina virusului
NATO îşi va reduce principalul exerciţiu militar în acest an, „Defender-Europe 20”, la care urmau să participe 37.000 de militari începând din aprilie până în mai, în șase ţări europene, fiind reduse în special trupele americane, din pricina epidemiei de coronavirus.
NATO a anunțat de asemenea că monitorizează îndeaproape evoluția virusului. Cu toate astea, în cea mai recentă strategie oficială publicată a Alianței nu se regăsește niciun fel de mențiune a vreunei posibile pandemii.
Din acești 37.000 de militari NATO din 18 țări, 20.000 – mai mult de jumătate– erau prevăzuți a fi soldați SUA, dar Pentagonul a anunțat că își va reduce masiv participarea.
„Defender-Europe 20” este un exerciţiu condus de Statele Unite. Statele Unite au anunţat că vor reduce numărul de participanţi americani şi vor evalua activităţile la Defender-Europe 20, ca răspuns la focarul de coronavirus „, a declarat un oficial al Alianţei, care a precizat că siguranţa personalului este „prioritară”.
Comandamentul forţelor americane în Europa a spus, la rândul său, că „exerciţiul a fost modificat ca mărime şi amploare” şi că, începând de vineri, toate mişcările de personal şi echipamente din Statele Unite în Europa au încetat.
S-a crezut chiar, vreme de câteva zile, că manevrele vor fi anulate, ceea ce ar fi fost un eșec simbolic pentru cea mai mare alianță militară de pe planetă.
Aceste manevre, cele mai mari planificate de NATO în acest an, urmau să fie efectuate în șase ţări europene: Olanda, Germania, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia, dar în toate aceste state au fost înregistrate cazuri de coronavirus.
Exerciţiile erau planificate în perioada 20 aprilie – 20 mai, însă mişcările echipamentelor şi ale personalului începuseră în februarie şi trebuie să dureze până în iulie.
Acum, însă, ordinul a fost dat ca un număr neprecizat din efectivele americane deja ajunse în Europa să se întoarcă în SUA. Germania a anunțat de asemenea că își va reduce participarea la doar 250 de militari.
In principiu, manevrele, indiferent sub ce formă vor avea loc, ar trebui să simuleze capacitatea de apărare a Europei în fața unui agresor care nu poate fi altul decât Rusia.
Într-un comentariu publicat de CNBC, sâmbătă 14 martie, Frederick Kempe, directorul Atlantic Council, unul din cele mai influente think tanks din SUA, punea întrebarea de ce nu ar interpreta NATO faimosul art. 5 din carta sa, cel care spune că un atac împotriva unui membru al Alianței este un atac împotriva tuturor, astfel încât apărarea colectivă să se aplice și pandemiilor. Până la urmă, virusul a infectat 28.000 de cetățeni ai NATO și a omorât 1.200 de oameni din țările NATO. Nevoia unui gest de solidaritate e mult mai mare acum decât după atentatele de la New York din 2001.
Un asemenea gest de solidaritate cu Europa, fie și în cadrul NATO, ar duce la repararea relațiilor transatlantice, greu puse la încercare în ultima vreme.
COINCIDENȚĂ? Luna Martie, cea mai bună lună pentru Pentagon pentru a merge la război
Acest articol l-am postat initial pe Ortodoxinfo anul trecut.
ZERO HEDGE: The Pentagon’s “Ides of March”: Best Month to Go to War
Idus Martiae = Idele lui Marte / Marte = zeul razboiului
„Idus Martiae” a Pentagonului: Luna Martie cea mai bună lună pentru a merge la război
Noutati Iran: ISIS castiga in urma asasinarii generalului Soleimani de catre SUA / Reuniune NATO / Lista cu cele 52 de obiective iraniene ce vor fi lovite de americani include si situri cultural-istorice / Parlamentul irakian cere retragerea trupelor straine din tara / Recompensă de 80 de milioane de dolari pe „capul” lui Donald Trump / Programul nuclear iranian / Ministrul iranian de Externe, invitat la Bruxelles
CNBS: There’s a winner from the US-Iran crisis, and it’s ISIS
Ziare com: Reuniune de urgenta a NATO ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat pentru luni o reuniune de urgenta a Consiliului Nord-Atlantic, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, transmite agentia DPA.
Reuniunea la nivel de ambasadori a principalului for de decizie al Aliantei, programata pentru ora 14:00 GMT, va evalua situatia din zona dupa uciderea intr-un raid american in Irak a generalului iranian Qassem Soleimani, a declarat un purtator de cuvant al NATO.
Secretarul american de stat Mike Pompeo a admis anterior ca este posibil ca trupele americane stationate in Orientul Mijlociu sa fie tinta unor represalii ale Iranului pentru moartea generalului Soleimani, al carui convoi a fost vineri tinta unei drone americane pe aeroportul din Bagdad.
”Estimam ca sunt mari sanse ca Iranul sa comita o greseala si sa ia decizia de a ataca forte ale noastre, militari ai nostri in Irak sau soldati in nord-estul Siriei. Iranul ar face o grava greseala daca va ataca, dar noi ne pregatim”, a spus Pompeo la postul Fox News.
Oficiali iranieni au promis ca tara lor va razbuna moartea acestui general, care conducea Forta Quds, unitate speciala din corpul Gardienilor Revolutiei insarcinata cu operatiunile externe si pe seama caruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numerosi americani in regiune.
In replica, presedintele Donald Trump, care a ordonat operatiunea in care a fost ucis Soleimani, a spus ca SUA au stabilit o lista cu 52 de obiective iraniene – numarul americanilor luati ostatici in 1979 la ambasada americana din Teheran – care vor fi lovite in eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind si situri cultural-istorice.
Raidul american a fost criticat de responsabili irakieni, care au acuzat SUA de incalcare a suveranitatii Irakului, iar parlamentul de la Bagdad a adoptat duminica o rezolutie prin care cere retragerea tuturor trupelor straine din Irak, solicitare sustinuta de premierul irakian demisionar Adel Abdul Mahdi.
Ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, l-a avertizat pe preşedintele american Donald Trump, după ce acesta a ameninţat cu lovirea a „52 de situri” iraniene, între care locuri istorice, afirmând că „vizarea unor situri culturale este o crimă de război”, informează France Presse şi EFE, citate de Agerpres.ro.
„Încălcând grav dreptul” internaţional cu „asasinările laşe” vineri ale generalului iranian Qassem Soleimani şi a unui lider al unei miliţii proiraniene în Irak, Donald Trump „ameninţă să mai comită încă noi încălcări ale normelor imperative ale dreptului internaţional”, încălcând noi „linii roşii”, scrie ministrul pe contul său de Twitter.
Preşedintele Trump a avertizat sâmbătă Teheranul că SUA au identificat 52 de locuri în Iran pe care le va lovi „foarte rapid şi foarte dur” dacă Republica Islamică atacă personal sau obiective americane.
Unele din aceste situri iraniene „sunt de nivel extrem de înalt şi foarte importante pentru Iran şi pentru cultura iraniană”, a precizat Trump într-un tweet. „SUA nu mai vor ameninţări!”, a avertizat el.
Donald Trump a subliniat că cifra 52 corespunde numărului de americani care au fost reţinuţi ostatici timp de peste un an, începând de la sfârşitul anului 1979, în Ambasada SUA la Teheran.
Soleimani, comandantul Forţei Qods, secţiune a Gardienilor Revoluţiei iranieni însărcinată cu operaţiuni externe ale Iranului şi arhitect al strategiei iraniene în Orientul Mijlociu, a fost ucis vineri printr-o lovitură aeriană americană în apropierea aeroportului internaţional din Bagdad.
„Dacă mai atacă, ceea ce îi sfătuiesc foarte tare să nu o facă, noi îi vom lovi mai puternic decât au fost vreodată loviţi”, a ameninţat Donald Trump pe Twitter.
La rândul său armata iraniană a reacţionat la ultima provocare a lui Trump, spunând că se îndoieşte că SUA ar avea curajul să lovească Iranul.
„Ei spun acest gen de lucruri pentru a deturna atenţia opiniei mondiale de la acţiunea lor odioasă şi nejustificabilă”, a declarat generalul de divizie Abdolrahim Moussavi, comandant-şef al armatei iraniene, citat de agenţia Irna, referindu-se la eliminarea generalului Soleimani. Dar „mă îndoiesc ca ei să aibă curajul”, a insistat el.
Iata si care-i istoria cu cei 52 de ostatici americani din 1979:
Punctul major de cotitura al revolutiei islamice din Iran, care a ajutat la radicalizarea ei si la subminarea influentei moderatilor, a fost criza ostaticilor, cand 52 de diplomati americani au fost luati ostatici timp de mai mult de un an de zile ca urmare a faptului ca deja muribundului sah i s-a permis un tratament in SUA impotriva cancerului, in conditiile in care Iranul dorea aducerea lui in fata tribunalului. Aici trebuie subliniat un fapt ce a facut valva la vremea aceea, dar de care se pomeneste putin acum. Administratia americana nu era incantata sa-l primesca pe Mohammad Reza Pahlavi, insa a facut-o la presiunile si la insistenta personala a lui … David Rockefeller. Aceasta miscare a determinat tineri islamisti sa invadeze ambasada SUA la 4 noiembrie 1979 si sa captureze personalul sau. Detinerea ostaticilor a fost atat de populara, incat a continuat luni de zile si dupa moartea sahului. Importanta acestei miscari a fost explicata chiar de Khomeini: “Aceasta actiune are multe avantaje. I-a unit pe oamenii nostri iar adversarii nu mai indraznesc sa actioneze impotriva noastra. Putem sa oferim Constitutia votului popular fara dificultate si sa desfasuram alegerile parlamentare si prezidentiale.” Deci victoria “durilor” era asigurata, iar odata cu aceasta si tipul lor de mesaj s-a raspandit in lume. Este momentul incepand cu care o anume imagine a revolutiei islamice s-a raspandit pe Pamant si fiecare o vedea intr-un fel, in functie si de cum le era prezentata: in vest imaginea islamului terorist si antidemocratic, in “tabara opusa” imaginea islamului eliberator si luptator pentru dreptate. Astfel, impactul initial al revolutiei islamice a fost imens pe plan international, nu doar in tarile musulmane ci si in celelalte, unde a generat un important interes pentru politica si spiritualitatea islamului, intretinut uneori chiar de mass-media occidentala.
Pe data de 20 ianuarie 1981, ziua in care Ronald Reagan devenea presedinte, ostaticii au fost eliberati in conformitate cu intelegerile la care evreul Caspar Weinberger a fost negociatorul partii americane.
Cititi va rog mai multe la:
Revenind la Iranul de azi, iata si una dintre postarile lui Donald Trump:
NATO cucerește spațiul iar americanii vor înfiinţa forţa militara spaţiala, ca al şaselea corp al forţelor militare ale SUA
rfi: NATO trece la un nou pas: cucerește spațiul, dar nu va trimite arme acolo
Decizia NATO apare în contextul în care în august preşedintele american Donald Trump a lansat Comandamentul spaţial al Statelor Unite, o nouă divizie în cadrul Departamentului american al apărării, în perspectiva înfiinţării unei forţe militare spaţiale, ca al şaselea corp al forţelor militare ale SUA, relatează New York Times.
„Spaţiul este esenţial pentru capacităţile de apărare şi descurajare ale Alianţei, pentru avertizarea timpurie şi navigaţie”, a explicat ieri la Bruxelles secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte ca reprezentanţii celor 29 de aliaţi să-şi dea acordul asupra acestei extinderi în urma unei ședințe azi la Bruxelles.
Circa jumătate dintre cei 2000 de sateliţi de pe orbita terestră aparţin statelor membre ale NATO, a menţionat Stoltenberg, conform BBC. El a dat asigurări că Alianţa „nu intenţionează să trimită arme în spaţiu” şi că noul pas va respecta legislaţia internaţională.
Ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, a atenţionat însă, tot marţi, că un atac asupra unui satelit aparţinând unui stat membru al Alianţei ar putea constitui „o provocare la care va trebui să se răspundă”.
Articolul 5 al tratatului NATO prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaţilor, cu toate că a fost transpus în practică doar o dată, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, aminteşte DPA. Or, cu toate că un atac asupra unui satelit nu ar echivala – susţine Hutchison – cu invadarea unei ţări, o incursiune împotriva unei reţele de comunicaţii poate duce la un conflict.
„Cu siguranţă, va fi o problemă care trebuie analizată în viitor”, a spus ambasadoarea americană, insistând totuşi că scopul includerii spaţiului cosmic între domeniile de operaţiuni ale NATO se limitează la descurajare şi apărare.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
6 comments