Die Welt dezvaluie proiectul acordului de pace dintre Rusia si Ucraina din aprilie 2022. Armata rusa se retrasese de la portile Kievului pentru a putea fi demarate negocierile insa nu a mai fost semnat nimic deoarece Boris Johnson a cerut razboi. Potrivit proiectului, Ucraina putea intra in UE dar nu si in NATO
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, întâmpinând la Istanbul delegaţiile Rusiei şi Ucrainei. Foto: https://www.dw.com/ro/rusia-%C5%9Fi-ucraina-poart%C4%83-negocieri-la-istanbul/a-61290577
Negociatori ucraineni şi ruşi au redactat un proiect al unui acord de pace care ar fi putut să pună capăt războiului la câteva săptămâni după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina. Documentul de 17 pagini pe care cotidianul german Die Welt l-a consultat „pare în continuare avantajos”, scrie Gregor Schwung de la publicaţia germană, în cotidianul francez Le Figaro. Moscova cerea Kievului să fie neutru, să-şi limiteze numărul militarilor, armamentului, echipamentului şi avioanelor şi să păstreze teritoriile ucrainene ocupate atunci, scrie Ukrainskaia Pravda.
O soluţie paşnică ar fi putut să fie găsită la câteva săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, potrivit acestui proiect de acord negociat de către beligeranţi la 15 aprilie 2022, notează News.ro.
Die Welt a consultat documentul original, potrivit căruia Kievul şi Moscova s-au pus în mare parte de acord asupra condiţiilor încetării războiului.
Au rămas în suspans doar câteva puncte, care urmau să fie negociate personal de către Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski în cadrul unei întâlniri la un summit, care nu a avut loc însă niciodată.
Imediat după începutul războiului, negociatori ruşi şi ucraineni au început să discute cum să pună capăt ostilităţilor.
Ce a cerut Moscova Kievului în acordul de pace
În timp ce lumea şi ucrainenii se aflau sub şocul invaziei ruse, Moscova a încercat să obţină capitularea Kievului la masa negocierilor.
La 29 martie, adjunctul ministrului rus al Apărării Aleksandr Fomin anunţa retragerea forţelor ruse din regiunea Kiev, recucerită de armata ucraineană în zilele următoare, scrie La Depeche.fr, care citează Le Figaro.
Acest lucru a condus la speranţa amorsării „primelor negocieri directe, la Istanbul, mediate de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan la sfârşitul lui martie” 2022 şi la redactarea acestui acord de pace.
UE interzice difuzarea pe teritoriul său site-urile Voice of Europe, RIA Novosti, Izvestia şi Rossiiskaia Gazeta
UE interzice difuzarea pe teritoriul său a media proruse Voice of Europe şi a altor trei media ruse
Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) au convenit miercuri să interzică difuzarea pe teritoriul UE a media proruse Voice of Europe şi a altor trei media ruse, informează AFP, citând ruse diplomatice.
Ambasadorii celor 27 de state membre ale UE au aprobat aceste sancţiuni împotriva Voice of Europe, agenţiei de presă ruse RIA Novosti, precum şi a ziarelor ruse Izvestia şi Rossiiskaia Gazeta, au precizat aceste surse diplomatice la Bruxelles, potrivit stiripesurse.ro.
În martie, serviciile de informaţie cehe au afirmat că au destructurat o reţea finanţată de Moscova menită să răspândească propagandă favorabilă Rusiei în Europa şi care viza în special Parlamentul European înainte de alegerile europene din iunie.
Acest grup se folosea de site-ul de informaţii Voice of Europe, al cărui sediu este la Praga, pentru a difuza informaţii menite să descurajeze UE să trimită ajutor Ucrainei.
Parchetul federal belgian a declanşat la rândul său o anchetă asupra unor suspiciuni de fapte de corupţie ale unor eurodeputaţi, după identificarea unei reţele de influenţă finanţate de Moscova şi legată de “Voice of Europe”.
Iniţial, cele 27 de state membru au interzis difuzarea în Europa a mai multor media ruse sau proruse, printre care Russia Today, acuzând Moscova că utilizează aceste media pentru “a-şi răspândi propaganda şi a desfăşura campanii de dezinformare, inclusiv cu privire la agresiunea sa militară împotriva Ucrainei”, potrivit site-ului UE.
Această interdicţie de difuzare vizează toate mijloacele de transmisie şi de distribuţie din sau spre ţările UE, fie prin cablu, prin satelit, internet sau pe platforme şi aplicaţii de pe telefoane mobile.
Aceste media şi jurnaliştii lor pot cu toate acestea să continuă să lucreze în UE, atât timp că ele nu difuzează acolo producţiile sau articolele lor, precizează UE, adăugând că personalităţi mediatice ruse au fost de asemenea sancţionate în trecut.
Video: Vladimir Putin a sosit in China
Liderul rus Vladimir Putin a sosit joi dimineaţă (ora locală) la Beijing, China fiind prima destinaţie externă a şefului statului rus după realegerea sa şi preluarea celui de-al cincilea mandat, relatează TASS.
Putin se va afla în China în cadrul unei vizite de stat. Conform protocolului diplomatic, statutul de vizită de stat este cel mai înalt în gradaţia vizitelor externe.
Potrivit lui Iuri Uşakov, consilierul preşedintelui pentru afaceri internaţionale, China nu a fost aleasă întâmplător pentru prima deplasare externă a preşedintelui, ci este un răspuns la un gest similar de prietenie făcut anul trecut de liderul chinez Xi Jinping.
Vizita în China se va desfăşura în două etape. Preşedintele rus va vizita Beijingul şi Harbin.
La Beijing, Putin se va întâlni cu omologul său Xi Jinping. Liderii vor purta discuţii oficiale, în format restrâns şi lărgit, precum şi discuţii informale faţă în faţă.
Şeful statului rus este însoţit de o delegaţie reprezentativă, din care fac parte cinci viceprim-miniştri, precum şi şefi ai agenţiilor economice, diplomatice şi de securitate, precum şi şefii Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară, al Căilor Ferate Ruse, al Rosatom şi al Roscosmos. În plus, Putin este însoţit de conducerea a 20 de regiuni ruseşti.
[…]
Valentin Stan, despre războiul dintre Rusia și Ucraina: „Niciun rus nu a murit DEGEABA în război. Ei și-au atins obiectivele”
Într-o ediție recentă transmisă live de Gândul, profesorul universitar și analistul politic Valentin Stan a vorbit despre ultimele evenimente care au avut loc pe frontul din Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, Valentin Stan aduce în fața publicului victimele din urma atacurilor. Profesorul susține că toți rușii care au decedat în război și-au îndeplinit un scop bine definit și anume să întregească Rusia. În vreme ce, la polul opus, se află ucrainienii care au avut un sfârșit tragic, fără rost. Stan crede că acest război este inutil și a fost pornit în pofida rațiunilor care țin de umanitate.
„Dacă e ceva care pe mine mă îngrozește și mă oripilează este acest tribut de vieți umane care s-au pierdut într-un război inutil. Doar pentru că niște șmecheri la scara istoriei cu un cinism care nu poate fi egalat cu nimic, au decis în pofida tuturor rațiunilor care țin de umanitatea noastră, să pună acest război în mișcare. Mă doare inima pentru fiecare ucrainean care a murit acolo degeaba. Pentru că dacă mă refer la rușii care au murit, ei n-au murit degeaba. Rușii au întregit Rusia, și-au atins obiectivele. Ei s-au acomodat la tactica și tehnica de război a puterilor occidentale. Rusia s-a recalibrat, s-a resetat la scară globală și e capabilă să-și susțină efortul de război. Niciun rus care a pierit în război nu va fi uitat, dar ucrainienii au murit degeaba. Nu vom fi martori la renașterea Ucrainei, a declarat Valentin Stan.”
Incepand cu minutul 1:41:19:
Emisiunea o puteți urmări pe mariustuca.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook Marius Tucă și Gândul, și pe canalul de YouTube Gândul. ”Tineți aproape!”
BBC: Rușii pătrund ca prin brânză deoarece în Ucraina s-au furat banii de armament. Sau s-a trădat. Sau e prostie
Stiri pe surse: Situație incredibilă în Ucraina: s-au furat banii de armament, iar rușii pătrund ca prin brânză
O situație neverosimilă se produce pe frontul din Ucraina pe frontul de la Vovchansk. Denys Yaroslavskyi, șeful unității de elită din armata Ucrainei, arată faptul că pe linia frontului de la Vovchansk, terenul nu a fost minat, iar armamentul lipsește cu desăvârșire, asta deși banii s-au alocat și ar fi trebuit să existe. Ucraina a primit ajutoare de miliarde de euro din partea SUA și a țărilor din Europa, dar se pare că fenomenul corupției nu poate fi stins nici măcar de amenințarea războiului, informează BBC.
În aceste condiții, Yaroslavskyi susține că, fie este vorba despre corupție, iar banii pentru armament au fost furați, fie este vorba despre o trădare de proporții.
„Nu a existat o primă linie de apărare. Noi am văzut-o. Rușii au intrat pur și simplu. Au intrat pur și simplu, fără să existe niciun câmp minat”, spune el.
El arată o înregistrare video de la o dronă filmată cu câteva zile în urmă, în care se văd mici coloane de trupe rusești care trec pur și simplu granița, fără să întâmpine nicio rezistență.
Yaroslavskyi susține că, în acte, s-au alocat sume uriașe pentru a construi o linie de apărare, dar în momentul în care rușii au ajuns la fața locului, minele și armamentul lipseau cu desăvârșire.
„Fie a fost un act de neglijență, fie de corupție. Nu a fost un eșec. A fost o trădare”.
Se știa că rușii vor pătrunde pe la Vovchansk
Toată lumea știa că această incursiune avea să se întâmple. Atât serviciile secrete ucrainene, cât și cele occidentale știau că Rusia își constituise forțe peste graniță – estimându-se că aceasta a adunat până la 30.000 de soldați.
De asemenea, președintele Vladimir Putin își declarase public obiectivul de a crea o zonă tampon în interiorul regiunii Harkov pentru a proteja teritoriul rusesc de loviturile de artilerie ucrainene.
De ce preotul Ciprian Mega a mintit referitor la actorul Dorel Visan si masonerie?
Vizionati, va rog, incepand cu minutul 15:20:
Transcript:
„Preotul Ciprian Mega: Foarte josnic mi se pare atacul la adresa domnului Visan.
Ai vazut ca un ziar din Cluj a scris ca imediat ce s-a intors de la Moscova, Dorel Visan ar fi fost premiat de masonerie. Apoi mai multe publicatii au preluat aceasta stire care s-a rostogolit, cu scopul evident de a-l denigra pe domnul Visan si desigur de a duce in derizoriu participarea noastra la acest eveniment din capitala Rusiei.
Cei care au gandit acest atac stiau ca oamenii care ar intelege demersul nostru sunt cei cu gandire conservatoare. Majoritatea fiind reticienti in ceea ce priveste masoneria. Eu insumi iti marturisesc ca detest aceasta organizatie din care am convins mai multi cunoscuti sa iasa.
La randul sau, domnul Visan, care a trecut prin aceasta ratacire, sa zicem, in viata dumnealui, a iesit din masonerie. Si a iesit in urma cu peste 20 de ani. Am discutat mult pe aceasta tema si stiu cum se raporteaza dar nu a facut caz de acest lucru, dumnealui fiind intotdeauna discret in ceea ce priveste viata sa privata.
Sigur, noi in multe privinte se intampla sa nu fim de acord. Adesea ne contrazicem dar am apreciat intotdeauna la acest bun prieten al meu calitatea de a ceda inaintea opiniei celuilalt cand este, desigur, acea opinie argumentata corect si elegant.
Acum cand iti trimit acest mesaj, domnul mesaj se afla inca la Moscova. Deci nu a primit vreun premiu zilele acestea la Cluj in urma calatoriei moscovite, asa cum au sustinut jurnalistii clujeni.
M-as bucura ca aceasta lamurire sa-i linisteasca pe cei ingrijorati de aceasta tema, intrucat domnul Visan nu mai este mason. Repet, nu mai este mason demult. In schimb, nu ar fi rau ca cei care au distribuit aceasta stire falsa si rauvoitoare sa prinda curaj si sa-i traga de urechi pe masonii … pe acei masoni care inca au activitate intensa. Mai ales pe cei din cler, pentru ca sunt inca multi preoti si multi Ierarhi care fac parte din aceasta organizatie care desparte sufletul omului de Biserica lui Hristos.”
Este vorba despre filmul „21 de rubini”:
Eu nu m-am linistit deloc, ba mai mult m-am nelinistit dupa aceasta declaratie a preotului Ciprian Mega. Ascultati, va rog, incepand cu minutul 0:28, inregistrarea ce am postat-o la articolul VIDEO. Actorul Dorel Vișan a primit titlul de Mare Maestru de Onoare al Ordinului Masonic Umaniterra Cluj-Napoca. Iata si transcriptul:
„Adrian Toader Williams: Iubiti frati si surori, in functiile si demnitatile voastre, astazi 13 aprilie 6024, anul luminii, respectiv 2024, anul profan, avem onoarea sa-l avem printre noi un vechi frate in Ordinul Initiatic al Francmasoneriei, care a intrat in adormire acum cativa ani dar este un lucru foarte bine stiut si anume fapt ca masonul nu se opreste niciodata din munca sa.
Iar maestrul Dorel Visan, actor cu peste 70 de filme, scriitor a numeroase carti, proza si poeme, inclusiv psalmuri, locul intai luat la Vatican la un concurs de psalmuri…
Dorel Visan: Poezie religioasa.
Adrian Toader Williams: Poezie religioasa. Un filosof desavarsit, un om de o spiritualitate, care eu unul n-am mai avut ocazia sa intalnesc si ma bucur ca am privilegiul de a fi prieten de multi ani si am avut privilegiul ca personal sa-mi recite si rerecite Eminescu si nu numai, atatea lucruri intelepte, ca nu poti obosit vreodata sa stai sa-l asculti.
Acum cateva luni l-am invitat sa accepte sa revina in francmasonerie, sa zic, ca Mare Maestru de Onoare a Ordinului Masonic Umaniterra si a acceptat.
Am mai discutat si a acceptat.
Am mai discutat si a acceptat si rereconfirmat si iata ca astazi, aici, in Orientul Targu Mures avem aceasta ocazie ca sa il primim in randurile noastre pe maestrul Dorel Visan ca Mare Maestru de Onoare Ad Vitam.”
Deci, de ce a mintit preotul Ciprian Mega?
Pe 10 mai 1877, a fost adoptată oficial Independenţa României. Participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878
Pe 10 mai 1877, a fost adoptată oficial Independenţa României de către Carol I:
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Rom%C3%A2niei
Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe 4/16 aprilie 1877, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României.
Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna.[8]
În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12/24 aprilie 1877, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel.
Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur.[9]
În perioada aprilie – august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.
[…]
Conform https://www.cotidianul.ro/ziua-independentei-nationale-a-romaniei/
Astăzi România sărbătorește Ziua Independenţei Naţionale. Începând din 2022, această zi se celebrează la data de 10 mai, după adoptarea Legii nr. 189 din 8 iulie 2021. Potrivit https://legislatie.just.ro/. aceasta este zi de sărbătoare naţională, dar lucrătoare.
Din 1866 şi până la 30 decembrie 1947, momentul abdicării regelui Mihai I, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.
Iniţiatori ai propunerii legislative privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României, prezentate în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor la 18 aprilie 2016, au fost 57 de deputaţi şi senatori ai PNL. În expunerea de motive, ei au menționat „restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei istorice din anii 1866-1947, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Naţională a României, reprezintă unul dintre cele mai importante motive. În toată această perioadă, ziua de 10 mai a fost sărbătorită până când regimul comunist a denaturat faptul istoric şi a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi naţională”.
Multiplele semnificaţii ale acestei zile
„În 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social; în 10 Mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în faţa Parlamentului Principatelor Unite; în 10 Mai 1877, Senatul proclama Independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia „Independenţa absolută a României”, conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament, de Mihail Kogălniceanu şi votată de reprezentanţii celor două Camere, conform http://www.cdep.ro/.
Proiectul de lege privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României a fost adoptat de Senat la 22 decembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor la 9 iunie 2021.
Preşedintele Klaus Iohannis, prin Decretul nr. 811 din 8 iulie 2021, a promulgat Legea nr.189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 681/9 iulie 2021, potrivit http://www.cdep.ro/.
Potrivit Legii nr.189/2021, Parlamentul, Preşedinţia României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi acestei zile. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităţilor publice centrale, precum şi ale instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 mai ca zi de sărbătoare naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2015, se abrogă.
Un jurământ pentru eternitate
La 10/22 mai 1866, în faţa Adunării Constituante (aleasă la 9/21 aprilie), a Locotenenţei Domneşti şi Guvernului, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ce fusese ales prin plebiscit ca Domnitor al României, depunea jurământul de credinţă: „Jur a fi credincios legilor ţării, a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritorială şi a domni ca domn constituţional”, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). A fost proclamat de către Adunarea Constituantă Domnitor al României sub numele de Carol I.
Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic şi cultural. Carol I s-a pronunţat, în plan extern, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 1/13 iulie a fost promulgată noua Constituţie a României (în vigoare până în 1923, cu unele modificări), redactată după modelul Constituţiei Belgiei (februarie 1835), considerată la momentul respectiv ca fiind cea mai avansată pe plan european.
În contextul determinat de declanşarea conflictului ruso-turc (1877-1878), la care a participat şi România, opinia publică şi presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgenţă a independenţei ţării faţă de suzeranitatea otomană. România a refuzat să fie considerată „provincie privilegiată a Imperiului”, cum o definea Constituţia otomană din decembrie 1876. La 29 aprilie/11 mai, Adunarea Deputaţilor a dezbătut în şedinţă publică situaţia creată, adoptând o moţiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman. La 30 aprilie/12 mai, Senatul a votat o moţiune asemănătoare.
La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, care a proclamat Independenţa de Stat a României. În faţa Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, a declarat: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare (…) Aşadar domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă”, potrivit volumului „Istoria României în date” (2003).
După discurs, Adunarea Deputaţilor a votat o moţiune, cu 79 de voturi „pentru” şi 2 „abţineri”, prin care lua act că „rezbelul între România şi Turcia, cu ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. În aceeaşi zi, şi Senatul a adoptat o moţiune cu un conţinut identic. Tributul datorat Porţii (914.000 lei) a fost anulat şi a fost trecut în contul cheltuielilor pentru armată. A doua zi, 10/22 mai, proclamaţia şi legea adoptată de legislativul român au fost contrasemnate de Carol I, potrivit https://centenarulromaniei.ro/.
Deşi Independenţa României a fost proclamată în Parlament, a fost necesar ca neatârnarea să fie cucerită pe câmpul de luptă. Între 12/24 şi 16/28 iulie 1877, trupele române au trecut Dunărea. Armata română fără nicio experienţă de război, dar cu multă dăruire şi curaj, a cucerit pe rând redutele Griviţa (30 aug./11 sept. 1877), Rahova (9/21 sept. 1877), Opanez (28 nov./10 dec. 1877) şi Smârdan (12/24 ian. 1878). Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), care a pus capăt conflictului, a recunoscut independenţa României, unirea Dobrogei, dar a cedat Rusiei judeţele Bolgrad, Cahul şi Ismail din sudul Basarabiei, potrivit volumului „O istorie a românilor” (Ion Bulei, 2007).
La 10/22 mai 1877 au avut loc, la Bucureşti, o serie de festivităţi prilejuite de proclamarea Independenţei României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun şi a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniştri, deputaţi, senatori, membrii înaltului cler, înalţi magistraţi ai ţării. În aceeaşi zi a fost instituită prima decoraţie românească – „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român, potrivit volumului „Istoriei României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Proclamarea Regatului României
Consiliul de Miniştri a hotărât la 9/21 septembrie 1878, acordarea titlului de Alteţă Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim şi important pas spre proclamarea Regatului României.
Parlamentul a proclamat România regat, la 14/26 martie 1881, prinţul Carol primind pentru sine şi pentru urmaşii săi titlul de rege al României. Ca urmare a acestui eveniment, România şi-a consolidat poziţiile în sistemul relaţiilor internaţionale, în special în Europa, dând un impuls mişcării de emancipare naţională a românilor de peste Carpaţi.
La 10/22 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au fost organizate festivităţi prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Preşedintele Parlamentului a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroanele făurite din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independenţă.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Ministrul italian al Apărării: sancţiunile economice împotriva Rusiei au eşuat. Occidentul să încerce mai degrabă să negocieze o soluţie diplomatică cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat, într-un interviu publicat luni de cotidianul Il Messaggero, că sancţiunile economice împotriva Rusiei au eşuat şi a cerut Occidentului să încerce mai degrabă să negocieze o soluţie diplomatică cu preşedintele Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Reuters.
Guido Crosetto a declarat pentru cotidianul Il Messaggero că Occidentul a crezut în mod greşit că sancţiunile pot opri agresiunea Rusiei şi a supraestimat influenţa sa economică în lume, scrie Reuters, conform News.ro.
„Nu trebuie să renunţăm la nicio cale posibilă a diplomaţiei”
„În schimb, singura modalitate de a rezolva această criză este de a implica pe toată lumea, mai întâi pentru a obţine un armistiţiu şi apoi pacea”, a declarat Guido Crosetto.
La remarca jurnalistului care l-a intervievat că Putin nu s-a arătat dispus să negocieze, Crosetto a replicat: „Acesta este un motiv bun pentru ca noi să încercăm mai mult. Nu trebuie să renunţăm la nicio cale posibilă a diplomaţiei, oricât de îngustă ar fi ea”.
Cu toate acestea, Crosetto a apărat decizia Italiei de a continua să trimită arme în Ucraina, spunând că aceasta are ca scop să câştige „timp şi condiţii pentru a obţine un armistiţiu şi pacea”.
Italia deţine în acest an preşedinţia rotativă a G7, grupul celor şapte mari democraţii.
Crosetto a mai avertizat în interviu că, dacă trupele ruseşti ar ocupa Kievul, acest lucru ar duce „inevitabil la o ciocnire cu alte ţări, care nu ar accepta tancurile ruseşti la graniţele lor”.
Ministrul italian este, de asemenea, de părere că eşuata contraofensivă a Ucrainei împotriva Rusiei din vara anului trecut a fost o greşeală, având în vedere superioritatea militară a Rusiei. Crosetto susţine că l-a avertizat personal pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski că aceasta era sortită eşecului, dar nu a fost ascultat.
„Din păcate, mă tem că Putin vrea toată Ucraina”
Guido Crosetto critică şi declaraţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron de trimitere a trupelor terestre în Ucraina, considerând că s-a pripit.
„Nu ştiu cât de mult îl avantajează pe el însuşi şi nici cât de mult avantajează această fază foarte dificilă. Este o fază care necesită capacitate de analiză, raţionalitate, competenţă tactică şi diplomatică. Este un moment care nu are un precedent similar în istoria recentă. Dacă trebuie să căutăm exemple care să semene cu el, avem rezultate dramatice: cele două războaie mondiale”, spune ministrul italian.
Pe de altă parte, Crosetto recunoaşte: „Din păcate, mă tem că Putin vrea toată Ucraina şi, mai mult, nimeni nu ne poate asigura că se va opri la Ucraina. Este clar că are în minte o ordine internaţională, în care cine este mai puternic, dacă şi când vrea, ia celelalte ţări”.
Prin urmare, nu ar trebui să fie oprit imediat, în maniera războinică pe care o indică Macron? – a fost întrebat Crosetto.
„Nu, atunci riscăm să ajungem la un punct de unde nu ne mai putem întoarce. La fel cum am fi făcut-o dacă Putin ar fi pus în vizorul său şi ţările baltice sau Polonia, ceea ce nu este deloc imposibil. În acel moment, NATO ar avea obligaţia, înscrisă de articolul 5 al Tratatului Atlantic, de a se desfăşura militar de partea ţării NATO care este atacată”, a spus ministrul.
Oficialul italian, a cărui ţară este printre cele care nu şi-au îndeplinit obiectivul de a aloca 2 la sută din PIB pentru cheltuielile de apărare, spune că dacă vine Trump din nou la putere, există riscul de a fi „dată afară” de sub umbrela de securitate colectivă şi de aceea cere ca cheltuielile pentru apărare să nu mai fie puse la socoteală în regulile europene de calcul al deficitului public.
Săptămâna trecută, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că Rusia trebuie împiedicată să câștige războiul din Ucraina, indicând că în cazul unui succes nu există garanții că țările vecine, inclusiv România și Republica Moldova, nu vor fi în pericol într-un scenariu în care Moscova și-ar atinge obiectivele strategice.
Liderul de la Elysee a vorbit din nou despre posibilitatea trimiterii de trupe NATO pe teren în țara invadată, apreciind într-un interviu publicat de The Economist că va trebui să „ne punem problema” dacă Moscova „va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
3 comments