Saccsiv – Weblog

Generalul Mahmut Gareev afirma ca traficul afgan de droguri aduce Statelor Unite 50 de miliarde de dolari anual

Posted in AFGANISTAN, droguri, Mahmut Gareev by saccsiv on August 21, 2009

   Conform articolului „Afgan drug trafficking brings US $50 billion a year”, Statele Unite nu vor opri productia de droguri in Afganistan, intrucat aceasta acopera costurile prezentei lor militare acolo, afirma Gen. Mahmut Gareev, un fost comandant din timpul operatiunilor URSS in Afganistan. 

   RT: Domnule General, erati  in Afganistan cand trupele sovietice au fost acolo. Dupa parerea dumneavoastra, care a fost cea mai dificila sarcina pe care au avut-o trupele noastre in aceasta tara, care a fost cel mai greu lucru pe care l-au avut de indeplinit? 

   Mahmut Gareev: Pentru trupele sovietice, cel mai greu lucru a fost caracterul nesigur al pozitiei lor. Imediat dupa ce parasutistii nostri au aterizat in Kabul, Marshal Sokolov, comandantul sef al fortele sovietice din Afganistan, a afirmat in sedinta comandantilor de unitate: “Noi nu am venit aici sa luptam. Nu va angajati in nici o ostilitate. Stabiliti garnizoane, desfasurati antrenamente de lupta si fiti vigilenti. Asta este tot.” Dar chiar de a doua zi, Ministrul Apararii de atunci, Colonelul Rafi, a sosit de urgenta la el. Panicat, i-a adus la cunostinta ca a avut loc o rebeliune in Gerat si rebelii au dezarmat trupele si au capturat artileria. El a implorat pentru ajutor urgent. Ei bine, noi nu sosiseram sa luptam, nu-i asa? Situatia devenea catastrofala: daca s-ar fi intamplat acelasi lucru in alte doua sau trei locuri, ar fi insemnat ca armata guvernamentala ar fi fost infranta si dezarmata de catre rebeli in fata trupelor sovietice. Deci Solokov a ordonat trimiterea unui batalion la Gerat pentru acel caz unic, dar apoi a devenit un obicei trimiterea unitatilor ici si colo.

   Ideea ca trupele nu vor fi angajate in batalii fusese naiva de la inceput. Cum ar putea sa merga cineva vreodata intr-o tara unde exista un razboi civil si sa stea la o parte? Fusese clar de la inceput ca a merge acolo si a nu te implica in lupta era imposibil.

   In primul rand, noi ne-am dus acolo fara nici o misiune sau program. Ce sa facem, ce obiective sa urmarim? Inca mai aud discutii daca trupele si-au indeplinit sau nu obiectivele.  Nu au fost obiective, ca de exemplu ocuparea unei zone sau apararea cuiva. Aceasta incertitudine a statutului nostru facea ca totul sa fie foarte dificil, inclusiv obligatia de a ajuta armata afgana. 

   RT : Se mentioneaza despre momente decisive, actiuni rapide si prezenta unei mari armate, dar exact acelasi lucru au facut Statele Unite si fortele de coalitie si inca esueaza in a-si indeplini obiectivele, inca sunt prinsi in aceleasi batalii in care au fost prinse si trupele sovietice. Care este diferenta, care este greseala lor? 

   MG: Repeta greseala noastra. In acest moment, numarul americanilor, britanicilor si altor trupe in Afganistan este aproape egal cu cel pe care l-am avut noi in divizia 40, adica aproximativ 100 de mii. Sunt implicate 42 de tari. Dar intampina mari dificultati in rezolvarea problemelor. Fortele NATO sunt foarte dificil de manevrat. Acum sase luni ei au hotarat sa mute un detasament din nordul Afganistanului in sud, unde sunt trupele britanice. A fost discutat in Parlamentul Federal. O jumatate de an mai tarziu – decizia a fost luata, dar detasamentul inca se mai afla unde era inainte. In momentul de fata, ei insisi admit ca daca s-ar face contrabanda cu droguri in zona lor, nu s-a amesteca. De ce? Aceasta este alta intrebare dificila. Acum, ce-ar fi daca Rusia s-ar purta egoist si s-ar juca cu geopolitica – asa cum fac oponentii nostri? Ne-au implicat in razboiul din Afganistan si imediat au inceput sa ii ajute pe acei rebeli, mujahedinii. Am putea face la fel acum – am putea ajuta rebelii si sa luptam impotriva americanilor. Dar acest lucru nu dorim sa il facem. Nimeni nu va face asta.

   Cand am fost acolo in 1989 si 1990, productia de droguri aproape incetase, cu exceptia anumitor zone. De atunci, a crescut cu 44 procente. Si intregul trafic de droguri trece prin orasul Osh unde vrem sa ne stabilim baza, Termes si alte locuri.

   90 % din drogurile din Afganistan ajung in fostele republici sovietice.80 % din drogurile din intreaga lume sunt produse in Afganistan. Au depasit statele sud americane, cum ar fi Columbia. 30 000 de tineri mor anual din cauza drogurilor in Rusia. Si trist, unii dintre liderii Comunitatii Statelor Independente (CIS) nu vor sa intervina in aceasta problema. Cu alte cuvinte, sunt prea multi oameni care obtin bani din asta.

   Nu inventez nimic. Chiar americanii recunosc ca drogurile sunt adesea transportate din Afganistan in avioane americane. Traficul de droguri in Agfanistan le aduce in jur de 50 de miliarde de dolari anual – ceea ce acopera in intregime cheltuielile legate de intretinerea trupelor lor acolo. In fond, ei nu se vor implica sa opreasca productia de droguri. Ei intra in lupta numai cand sunt atacati. Nu au nici o actiune militara planificata pentru a elimina mujahedinii. Mai degraba vor sa faca situatia mai instabila si sa ii ajute pe talibani sa fie mai activi. Chiar au inceput negocierile cu ei, incercand sa ii directioneze catre republicile central-asiatice, pentru a destabiliza intreaga regiune si pentru a-si instala baza acolo.

   Cineva ar gandi – acum, Rusia este interesata sa coopereze cu America. In timpul vizitei lui Obama s-a vorbit despre asigurarea coridoarelor aeriene si terestre pentru americani pentru a-si aproviziona trupele lor in Afganistan. Si anumiti jurnalisti chiar afirma acum ca este bine pentru Rusia ca americanii sunt in Afganistan, ca trebuie sa ii ajutam pentru ca se afla acolo pentru a-i restrange pe mujahedini si pentru a-i impiedica sa ne atace. Este adevarat – dar problema este ca ei nu fac nimic. 

   RT: Daca trupele sovietice nu ar fi parasit Afganistanul in 1989, credeti ca situatia din tara ar fi diferita acum? Cum credeti ca prezenta  trupelor sovietice a afectat situatia din prezent a Afganistanului? 

   MG: Nu cu mult timp in urma, Najibullah a facut ca reconcilierea nationala sa fie fundatia politicii sale. Acest lucru avusese rezultate si inainte. Chiar nu era nevoie ca trupele sovietice sa ramana in Afganistan dupa 1990.Trupele noastre au plecat pe 15 februarie. Eu am ajuns acolo cu grupa mea pe 7. Cu toate ca Gromov a afirmat ca nu au mai ramas soldati acolo dupa ce a plecat, dar noi nu eram? M-am intalnit cu liderii diviziilor noastre principale, specialisti, consilieri. Noi toti am ramas acolo – si eram soldati sovietici in acel moment. Presupun ca a facut aceasta afirmatie din motive politice. Trupele sovietice au plecat si regimul lui Najibullah a devenit in ciuda asteptarilor mai puternic. Adevarul este ca, atunci cand trupele sovietice erau acolo, cele 7 sau 8 grupari rebele aveau un singur inamic comun: trupele sovietice. Ei si-au unit fortele sa lupte impotriva acestui inamic. Cand trupele au plecat, nu a mai ramas nici un inamic comun, asa ca au inceput sa se razboiasca intre ei. Najibullah a folosit aceasta retragere cu siretenie pentru a-i intoarce unii impotriva celorlalti. A facut acest lucru pentru a ramane la putere, chiar fara trupele sovietice. Trupele au plecat si Rusia a avut o schimbare de lideri. Si ce s-a intamplat? Generalul Rudskoy a fost in Afganistan si a luat legatura cu mujahedinii – cu cei impotriva carora am luptat noi, cei care l-au tinut prizonier. Si Kozyrev a trecut de partea lor.

   Dar de exemplu haideti sa ne gandim la democratie si la principiul ca trebuie sa ajutam tarile in curs de democratizare. In Afganistan toate femeile trebuie sa poarte burqa (val care acopera in intregime fata si corpul femeilor musulmane); pentru ele este interzis sa mearga la scoala sau la munca. Talibanii au realizat un regim reactionar.  Ce fel de democratie este aceasta? Apropo, aceasta s-a intamplat dupa ce mujahedinii au ajuns la putere. Defectuos cum era si chiar cu elemente de totalitarism, regimul sugerat de Najibullah a inaintat destul de mult. 

   RT: Ati mentionat democratia. Credeti ca in Afganistan, o tara agitata de razboaie civile si aflandu-se  in mijlocul unui haos politic, ar fi posibila democratia, ca alegerile ar avea vreo sansa sa fie libere, corecte si sa reprezinte dorinta poporului afgan? 

   MG: Stiti unde s-a nascut democratia? In gradina Raiului, cand Dumnezeu i-a adus pe Adam si Eva si le-a spus – “alegeti pe cine doriti”. Serios, nu s-a schimbat prea mult de atunci. Bineinteles, este imposibil ca in Afganistan acum sa se tina alegeri adecvate ce ar reflecta declaratia reala a poporului. Situatia este in felul urmator. Pushtunii sunt tribul care abia formeaza un stat. Talibanii au amenintat sa opreasca votarile si au promis severe pedepse pentru cei care ar dori sa participe. Elita intelectuala a societatii este de asemeni inlemnita de spaima. Singurii care ar putea sa voteze sunt cei din regiunile care nu sunt controlate de talibani, ci protejate de trupele NATO. Aceia vor fi cei ce vor vota, avand in vedere faptul ca ceilalti nu vor putea sa faca aceasta. Deci nu va fi o manifestare adecvata si cu drepturi depline a vointei poporului. Pe de alta parte, nu poti aduce lideri tocmai din State si sa ii spui poporului ca acei oameni vor conduce. Eticheta cere sa spui macar ca acea persoana a fost aleasa. Macar la suprafata, alegerea ar trebui sa para legitima si sa se poata face referire la un lider ca a fost ales. Cum a fost ales – este un alt capitol al povestii. Nimeni nu mai pune aceasta intrebare in vremurile noastre. Toti stim exact cum decurg lucrurile. Bineinteles, americanii ar dori sa ramana la putere Kazai, cei pe care l-au asezat ei – sau Abdullah, care a fost deja de doua ori ministru de externe. Le convin amandoi. Dar 10% din populatie sunt uzbeki. De asemeni, sunt si tajiki, turkmeni si altii. In astfel de circumstante instabile, multe depind de alegerea lor. Asa ca acum americanii incearca sa atraga voturile catre Kazai. Cea mai rea situatie ar fi daca opozanii s-ar aduna si ar aduce pe cineva sa il concureze pe Kazai. Atunci, alte forte ar putea ajunge la putere si incetul cu incetul ar iesi de sub dominatia americanilor.