SACCSIV – blog ortodox

Bogdan Petriceicu Hasdeu vorbea cu mortii, adica cu dracii…

Posted in Bogdan Petriceicu Hasdeu, diavol, diavoli, draci, spiritism by saccsiv on august 25, 2023

La 25 august 1907 murea Bogdan Petriceicu Hasdeu, asa ca azi ii sunt aduse elogii in mass-media:

https://www.rador.ro/2023/08/25/portret-bogdan-petriceicu-hasdeu-unul-dintre-cele-mai-uluitoare-genii-pe-care-le-a-zamislit-neamul-romanesc-si-marea-sa-tragedie-6/

Dar si pe bloguri ce figureaza in zona anti sistem, ca de exemplu:

https://r3media.ro/calendarul-zilei-25-august-115-ani-de-la-moartea-unui-geniu-tragic-bogdan-petriceicu-hasdeu/

Din pacate, ii sunt elogiate si ratacirile, asa ca repostez un material ce l-am publicat pe Ortodoxinfo in 2017:

Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina. Foto: De la Alesia17 – Operă proprie, CC BY 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=4465116

 

In autointitulatul „primul ziar crestin din Romania”, la rubrica Biografii luminoase, sub semnatura lui Adrian AGACHI, apare articolul Bogdan Petriceicu Hasdeu, folcloristul unui neam întreg, din care citez:

Preoţia literară

Asemenea lui Miguel de Unamuno şi Virgil Gheorghiu, Hasdeu a considerat misiunea scrisului drept una sfântă. Dacă există o preoţie sacerdotală, există şi una literară, iar cei mai importanţi reprezentanţi ai scrisului sunt cei care o îndeplinesc. Cuvintele sunt un dar făcut de Dumnezeu omului, iar literatura este un mod în care omul răspunde dragostei Creatorului. De aceea, Hasdeu avea dreptate să spună, într-o cuvântare ţinută la Ateneu: „Sunt trei locuri în care îmi dă mâna de a lua cuvântul. Este Academia, este Universitatea, şi aici, la Ateneu. Dar la Academie sunt fotolii, sunt fotolii în toate Academiile din lume, şi orice fotoliu te îndeamnă a moţăi; la Universitate sunt catedre, de pe care profesorul e dator a discuta controversele, ferindu-se de orice dogmatism; aici, la Ateneu, nu e fotoliu, nu e catedră; aici este un amvon, un amvon pe care se urcă un sacerdot, un preot, nu pentru a dormita după uzul academic, nu pentru a conversa după modul universitar, ci pentru ca, din baierele inimii sale, să reverse în inimile ascultătorilor o credinţă caldă şi roditoare“. (Noi în 1892, p. 36-37).”

Articolul nu spune insa nimic despre faptul ca după moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, Bogdan Petriceicu Hasdeu (1836-1907) a devenit mistic şi fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina.

Iata cateva fragmente dintr-un articol ce-l puteti citi la http://www.masonicforum.ro/ro/nr89/iulia.html:

Bogdan Petriceicu Hasdeu se retrage la castelul din Câmpina. Părăsit de toti, poate si dintr-o însingurare voită, va sta aici până la moarte, în lungi convorbiri cu spiritul fiicei sale.

   În luna august, nefericitul tată pleacă repede în Moldova pentru a-si aduce fiica acasă. Hasdeu notează: „Se milostiveste, oare, Dumnezeu? Ce este fără putintă la Atoate Creatorul? Fie si o minune: ” Dar, pe 29 septembrie, Iulia Hasdeu moare. Se împlineau 19 ani de când, în casa din strada Iuliu Maniu nr. 14 din Bucuresti (casa există si astăzi), Hasdeu îsi tinuse pentru întâia oară în brate fetita abia născută.

   Hasdeu începe să practice spiritismul. Încearcă zi de zi să dialogheze cu fiica sa din lumea umbrelor. Si într-o zi, Iulia îi răspunde: „Sunt fericită. Te iubesc. Ne vom revedea. Asta ar trebui să-ti ajungă.” Din acea zi, destinul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu avea să străbată doar o singură si ciudată cale.

   Hasdeu pretindea că a proiectat întreaga constructie urmând comunicările spiritiste ale fiicei sale.

   Dorind întâlnirea cu Iulia si voind să înfrângă limitele mortii, Hasdeu se dedică total experimentelor spiritiste. În prologul celebrei sale cărti despre spiritism, Sic cogito, afirmă că scrierea lucrării s-a produs sub dicteu transcendent, la sase luni după moartea fiicei, în urma contactului cu spiritul acesteia. Tatăl crede că fiica îl veghează si îi dictează în întregime comportamentul. Sustinea, de asemenea, că fiica lui avea însusiri spiritiste înainte chiar de a fi murit si se lasă condus de ea. Bătrân si sensibil, ipostaza de medium îl oboseste până la epuizare, el neputând înregistra mai mult de zece cuvinte din cele communicate de Iulia. Cu timpul, sedintele de spiritism ale lui Hasdeu găsesc adepti, cu predilectie între intelectualii vremii. Chiar pictorul Nicolae Grigorescu, ce locuia în ultimii ani ai vietii destul de aproape de castel, participă la sedinte. În cadrul lor se fac fotografii inedite, în încercarea de a surprinde si imortaliza misterul. O izbândă o reprezintă imaginea bunicului lui Hasdeu, Tadeu Hasdeu, fotografiat pe o placă sensibilă „Lumiere 6684”.

   În camera de spiritism, câteva obiecte originale încearcă să refacă atmosfera initială, încărcată de mister. O măsută de spiritism, cu incrustatii de sidef, trei scaune de formă triunghiulară (din fier si plăci de marmură), un vas oriental din bronz, cu animale fantastice. Pe buza vasului se află un fel de coroană de acelasi diametru, cu un dragon în relief. Cele trei trepiede amintesc de scaunele oraculare din antichitate, închinate spiritelor; prin numărul 3, trepiedul reprezintă imaginea focului si a cerului; ele au la mijloc, tot în triunghi, numele Hasdeu, lăsând ca bază cele trei litere, DEU, amintind de Deus – Dumnezeu. Literele sunt frânte, alcătuite din câte trei linii fiecare, astfel că numele devine dificil de citit. De ce triunghiulare? Pentru că 3 e număr mistic, e temeiul, el „exprimă o ordine intelectuală si spirituală, întru Dumnezeu, în cosmos sau în om” (Dictionar de simboluri) Si aici, ca si în celelalte încăperi, atârnă din tavan o lampă de fier în cruce, care odinioară avea, nu întâmplător, si mărgele de chihlimbar. „Chihlimbarul reprezintă firul psihic ce leagă energia individuală de energia cosmică, sufletul individual de sufletul universal. El simbolizează atractia solară, spirituală si divină.” Prin grija a doi oameni pasionati, Mircea Colosenco si Jenica Tabacu, au văzut lumina tiparului Protocoalele sedintelor de spiritism – texte inedite, mărturie extrem de fidelă a preocupărilor bizare din ultimii ani ai vietii lui Hasdeu. Participantii, datele, practicile, confirmările sedintelor de spiritism din această odăită se regăsesc în notatiile lui Hasdeu

   Pe plăci de marmură, de-a stânga si de-a dreapte intrării în castel, ar fi trebuit să figureze celebrul credo spiritist, apartinând Iuliei (deocamdată poate fi citită numai placa din stânga):
Legea religioasă:
Crede în Dumnezeu · Crede în nemurirea sufletului · Crede în darul comunicării cu cei dusi
Legea morală:
Iubeste si ajută · Iubeste si ajută neamul · Iubeste si ajută pe cine te ajută si te iubeste · Iubeste si ajută fără a precugeta la folosul tău.
Se regăsesc aici simbolurile numerelor 3 si 4 si al figurilor geometrice (pătrat, triunghi) păstrate si în templul de la cimitir.”

Să vedem care este învățătura Bisericii:

(more…)

Ziarul LUMINA il elogiaza pe Bogdan Petriceicu Hasdeu. Dar acesta a fost un fervent practicant al SPIRITISMULUI …

Posted in Bogdan Petriceicu Hasdeu, spiritism, ziarul Lumina by saccsiv on octombrie 2, 2009

   In autointitulatul „primul ziar crestin din Romania”, la rubrica Biografii luminoase, sub semnatura lui Adrian AGACHI, apare articolul Bogdan Petriceicu Hasdeu, folcloristul unui neam întreg, din care citez:

   Preoţia literară

   Asemenea lui Miguel de Unamuno şi Virgil Gheorghiu, Hasdeu a considerat misiunea scrisului drept una sfântă. Dacă există o preoţie sacerdotală, există şi una literară, iar cei mai importanţi reprezentanţi ai scrisului sunt cei care o îndeplinesc. Cuvintele sunt un dar făcut de Dumnezeu omului, iar literatura este un mod în care omul răspunde dragostei Creatorului. De aceea, Hasdeu avea dreptate să spună, într-o cuvântare ţinută la Ateneu: „Sunt trei locuri în care îmi dă mâna de a lua cuvântul. Este Academia, este Universitatea, şi aici, la Ateneu. Dar la Academie sunt fotolii, sunt fotolii în toate Academiile din lume, şi orice fotoliu te îndeamnă a moţăi; la Universitate sunt catedre, de pe care profesorul e dator a discuta controversele, ferindu-se de orice dogmatism; aici, la Ateneu, nu e fotoliu, nu e catedră; aici este un amvon, un amvon pe care se urcă un sacerdot, un preot, nu pentru a dormita după uzul academic, nu pentru a conversa după modul universitar, ci pentru ca, din baierele inimii sale, să reverse în inimile ascultătorilor o credinţă caldă şi roditoare“. (Noi în 1892, p. 36-37).”

   Articolul nu spune insa nimic despre faptul ca după moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, Bogdan Petriceicu Hasdeu (1836-1907) a devenit mistic şi fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina.

   Iata cateva fragmente dintr-un articol ce-l puteti citi la http://www.masonicforum.ro/ro/nr89/iulia.html:

   „Bogdan Petriceicu Hasdeu se retrage la castelul din Câmpina. Părăsit de toti, poate si dintr-o însingurare voită, va sta aici până la moarte, în lungi convorbiri cu spiritul fiicei sale.

   În luna august, nefericitul tată pleacă repede în Moldova pentru a-si aduce fiica acasă. Hasdeu notează: „Se milostiveste, oare, Dumnezeu? Ce este fără putintă la Atoate Creatorul? Fie si o minune: ” Dar, pe 29 septembrie, Iulia Hasdeu moare. Se împlineau 19 ani de când, în casa din strada Iuliu Maniu nr. 14 din Bucuresti (casa există si astăzi), Hasdeu îsi tinuse pentru întâia oară în brate fetita abia născută.

   Hasdeu începe să practice spiritismul. Încearcă zi de zi să dialogheze cu fiica sa din lumea umbrelor. Si într-o zi, Iulia îi răspunde: „Sunt fericită. Te iubesc. Ne vom revedea. Asta ar trebui să-ti ajungă.” Din acea zi, destinul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu avea să străbată doar o singură si ciudată cale.

   Hasdeu pretindea că a proiectat întreaga constructie urmând comunicările spiritiste ale fiicei sale.

   Dorind întâlnirea cu Iulia si voind să înfrângă limitele mortii, Hasdeu se dedică total experimentelor spiritiste. În prologul celebrei sale cărti despre spiritism, Sic cogito, afirmă că scrierea lucrării s-a produs sub dicteu transcendent, la sase luni după moartea fiicei, în urma contactului cu spiritul acesteia. Tatăl crede că fiica îl veghează si îi dictează în întregime comportamentul. Sustinea, de asemenea, că fiica lui avea însusiri spiritiste înainte chiar de a fi murit si se lasă condus de ea. Bătrân si sensibil, ipostaza de medium îl oboseste până la epuizare, el neputând înregistra mai mult de zece cuvinte din cele communicate de Iulia. Cu timpul, sedintele de spiritism ale lui Hasdeu găsesc adepti, cu predilectie între intelectualii vremii. Chiar pictorul Nicolae Grigorescu, ce locuia în ultimii ani ai vietii destul de aproape de castel, participă la sedinte. În cadrul lor se fac fotografii inedite, în încercarea de a surprinde si imortaliza misterul. O izbândă o reprezintă imaginea bunicului lui Hasdeu, Tadeu Hasdeu, fotografiat pe o placă sensibilă „Lumiere 6684”.

   În camera de spiritism, câteva obiecte originale încearcă să refacă atmosfera initială, încărcată de mister. O măsută de spiritism, cu incrustatii de sidef, trei scaune de formă triunghiulară (din fier si plăci de marmură), un vas oriental din bronz, cu animale fantastice. Pe buza vasului se află un fel de coroană de acelasi diametru, cu un dragon în relief. Cele trei trepiede amintesc de scaunele oraculare din antichitate, închinate spiritelor; prin numărul 3, trepiedul reprezintă imaginea focului si a cerului; ele au la mijloc, tot în triunghi, numele Hasdeu, lăsând ca bază cele trei litere, DEU, amintind de Deus – Dumnezeu. Literele sunt frânte, alcătuite din câte trei linii fiecare, astfel că numele devine dificil de citit. De ce triunghiulare? Pentru că 3 e număr mistic, e temeiul, el „exprimă o ordine intelectuală si spirituală, întru Dumnezeu, în cosmos sau în om” (Dictionar de simboluri) Si aici, ca si în celelalte încăperi, atârnă din tavan o lampă de fier în cruce, care odinioară avea, nu întâmplător, si mărgele de chihlimbar. „Chihlimbarul reprezintă firul psihic ce leagă energia individuală de energia cosmică, sufletul individual de sufletul universal. El simbolizează atractia solară, spirituală si divină.” Prin grija a doi oameni pasionati, Mircea Colosenco si Jenica Tabacu, au văzut lumina tiparului Protocoalele sedintelor de spiritism – texte inedite, mărturie extrem de fidelă a preocupărilor bizare din ultimii ani ai vietii lui Hasdeu. Participantii, datele, practicile, confirmările sedintelor de spiritism din această odăită se regăsesc în notatiile lui Hasdeu

   Pe plăci de marmură, de-a stânga si de-a dreapte intrării în castel, ar fi trebuit să figureze celebrul credo spiritist, apartinând Iuliei (deocamdată poate fi citită numai placa din stânga):
   Legea religioasă:
   Crede în Dumnezeu · Crede în nemurirea sufletului · Crede în darul comunicării cu cei dusi
   Legea morală:
   Iubeste si ajută · Iubeste si ajută neamul · Iubeste si ajută pe cine te ajută si te iubeste · Iubeste si ajută fără a precugeta la folosul tău.
   Se regăsesc aici simbolurile numerelor 3 si 4 si al figurilor geometrice (pătrat, triunghi) păstrate si în templul de la cimitir.”

   Cititi va rog si:

ADAM A FOST UN MAIMUTOI? Ziarul Lumina promoveaza evolutionismul

GRAV: Ziarul Lumina rataceste credinciosii cu traditia Ramakrishna …

Dilema in ziarul Lumina: „CINE L-A UCIS PE GOLIAT? – Redeschiderea unui dosar”

Guy de Maupassant, elogiat in ziarul Lumina