OPINIE: Victimele invizibile ale războiului din Ucraina
Global Research: The Invisible Victims of the War in Ukraine
Victimele invizibile ale războiului din Ucraina
De Dr. Leon Tressell, 23 Februarie 2023, Global Research
„Este de datoria scriitorului să spună adevărul teribil, iar datoria civică a cititorului este să afle acest adevăr. A întoarce spatele, a închide ochii și a trece pe lângă, înseamnă a insulta memoria celor care au pierit.” – Vasili Grossman, din The Road: Stories, Journalism, and Essays (Drumul: Povestiri, Jurnalism și Eseuri).
Pe 20 februarie, Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, a anunțat că un nou centru internațional va fi înființat în luna iulie a acestui an, pentru a investiga crimele de război comise de forțele rusești în Ucraina, în cursul anului trecut. Cu toate acestea, atunci când ucrainenii sunt torturați de propriul lor guvern, UE nu dă doi bani.
Deputații europeni Clare Daly și Mick Wallace și-au exprimat îngrijorarea în fața Comisiei Europene cu privire la situația tinerilor comuniști Mihail Kononovici și Aleksander Kononovici, care au fost torturați de către SBU. Josep Borrell, vicepreședintele Comisiei Europene, le-a răspuns cu aroganță că „Ucraina a demonstrat capacitatea de rezistență a instituțiilor sale care garantează democrația, statul de drept și drepturile omului”, ignorând situația dificilă a acestor tineri comuniști.
În mijlocul fanfarei din mass-media occidentală cu privire la această problemă, există o tăcere de piatră atunci când vine vorba despre anchetarea crimelor de război comise împotriva populației vorbitoare de limbă rusă din regiunile Donețk și Lugansk, cunoscute în prezent sub numele de Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, RPD/RPL.
Începând din primăvara anului 2014, așezările civile din RPD/RPL au fost supuse unor atacuri neîncetate din partea armamentului greu al forțelor armate ucrainene. Cel mai utilizat armament a fost reprezentat de sistemele de artilerie grea, care au fost cele mai mari ucigașe de civili în ultimii 9 ani.
Biroul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a estimat că în perioada aprilie 2014 – 31 decembrie 2021, între 14.200-14.400 de persoane au murit în războiul civil din estul Ucrainei. Dintre acestea, cel puțin 3.400 au fost civili, iar restul combatanți din ambele tabere.
Ar trebui subliniat faptul că numărul exact al victimelor este încă nedeterminat, din cauza numărului mare de persoane dispărute, a faptului că mulți civili aflați sub focul artileriei și-au îngropat rudele în morminte improvizate, precum și a faptului că mulți dintre milițienii din RPD/RPL nu aveau uniforme și, prin urmare, mulți dintre ei vor fi fost clasificați ca morți din rândul civililor.
Ministrul de externe al RPL, Anna Sororka, în cadrul unei conferințe de presă recente, numită ‘Memoria pârjolită a Donbassului: crime de război ale armatei ucrainene și noi date privind masacrele asupra populației civile’, a oferit cifre privind numărul de victime care contrastează puternic cu cele ale ONU. Soroka a declarat că peste 2.000 de civili din RPL au fost uciși între aprilie 2014 și februarie 2022, și că 3.365 au fost răniți, dintre care 88 de copii.
Între timp, Comisarul pentru Drepturile Omului din RPD, Daria Morozova, a declarat în aceeași conferință de presă, că peste 5.000 de persoane, inclusiv 91 de copii, au fost ucise în această perioadă. Pe lângă aceasta, peste 8.000 de civili au fost răniți în perioada aprilie 2014-februarie 2022.
De remarcat, de asemenea, că autoritățile din RPD notează că un număr mare de civili au fost uciși/vătămați de armamentul furnizat de Occident. Dimitri Kalshnikov, șeful biroului de expertiză medico-legală al RPD, a declarat următoarele:
„În ultimii cinci ani, am constatat că s-au folosit gloanțe speciale, folosite de NATO. Noi nu am avut niciodată astfel de muniție. În calitate de experți, astfel de gloanțe pur și simplu ne surprind: la intrare lasă o mică gaură, iar la ieșire rupe țesutul cu totul, nu am mai văzut așa ceva. Aceasta fiind asistență pentru Ucraina, din partea organizațiilor internaționale.”
Pe parcursul ultimului an de război, OHCHR a estimat că peste 7,1 mii de civili au fost uciși și alți 11.756 au fost răniți. Organizația menționează că cifrele reale sunt probabil mult mai mari.
Misiunea RPD la Centrul Comun de Control și Coordonare (JSCC) a estimat că trupele ucrainene au tras de 15.000 de ori asupra zonelor civile din republică. Pe canalul său de Telegram, luni, 20 februarie, aceasta a scris că 108.866 de muniții de diferite calibre au fost trase de trupele ucrainene în ultimul an. Printre acestea se numără 39 de rachete Toch-U, 231 de rachete HIMARS, precum și 22.366 de proiectile de calibru NATO de 150 mm. Potrivit JSCC, au existat 92 de incidente în care civili au fost loviți de mine antipersonal.
În comunicatul său de presă, misiunea RPD la Centrul Comun de Control și Coordonare a estimat că pe parcursul ultimului an de lupte au murit 4.440 de locuitori, inclusiv 132 de copii.
Estimarea sa privind pagubele provocate de bombardamentele ucrainene ar fi următoarea: 9.889 de case rezidențiale și 2.441 de facilități de infrastructură civilă, inclusiv 138 de instituții medicale și 488 de instituții de învățământ, 965 de facilități de securitate socială, 70 de facilități de infrastructură critică, 780 de facilități de furnizare a energiei electrice, a apei, a căldurii și a gazului.
Din fericire, câțiva jurnaliști independenți curajoși, care în Occident sunt catalogați drept apologeți ai Kremlinului, au relatat despre această problemă în ultimii 8 ani. Eva K Bartlett, Christelle Neant și Graham Philips au înregistrat cu perseverență războiul guvernului de la Kiev împotriva civililor din Donbass. Pentru mine, cel care se remarcă este veteranul marinei americane Patrick Lancaster, care a publicat zilnic rapoarte video pe Youtube, care arată în detalii grafice și sfâșietoare impactul bombardamentelor ucrainene asupra civililor din cele două republici.
Din păcate, mass-media și elitele politice occidentale au ignorat complet crimele de război comise zilnic de forțele ucrainene împotriva civililor din RPD și RPL. Când veți auzi următoarea poveste isterică din mass-media occidentală despre presupusele crime de război rusești, atunci ar trebui să vă puneți întrebarea: de ce nu raportează bombardamentele intensive zilnice asupra civililor din Donețk?
Familiile îndurerate ale victimelor invizibile ale războiului din Ucraina merită simpatia și sprijinul nostru.
Ioan Ianolide despre torturile din Inchisoarea Pitesti
Vlad Herman: Ioan Ianolide despre torturile din Inchisoarea Pitesti
S-au practicat toate sistemele de tortură. În prima perioadă, un grup de tineri deznădăjduiţi s-au aruncat cu mâinile şi capetele în ferestre, cu intenţia de a se sinucide, dar n-au reuşit să moară. După ce au fost vindecaţi de rănile căpătate au intrat în „tură”. Majoritatea au intrat de mai multe ori în tură, căci se dovediseră încă „nesinceri”. În „tură” fiecare rezista după capacitatea sa, dar la o tortură nelimitată şi necontenită nimeni nu poate rezista la infinit.
Bătaia cea mai obişnuită era cu pumnii şi ciomagul. Bătăuşii ajunseseră mari maeştri în lovituri date la cele mai vulnerabile părţi ale organismului. Sângele care curgea îi întărâta şi mai mult. Au fost rupte coaste, oase, coloana vertebrală. Au fost capete sparte, timpane distruse, ochi scoşi. Pe un tânăr l-au răstignit cu sfori de două cuie din perete şi a fost bătut în ficat până ce a murit. Cu scârbă Ţurcanu l-a coborât de pe perete şi l-a târât afară, unde autorităţile şi doctorul i-au încheiat proces verbal de deces pentru atac de cord. Altuia i s-a dat să bea apă sărată şi a murit în chinuri groaznice. Multora li s-au scos unghiile. De mai multe ori s-a folosit picătura chinezească, stropul care cădea în capul victimelor zi şi noapte până înnebuneau.
Bătaia se aplica cu rupta sau sistematic. Mulţi au fost puşi pe ciomag şi bătuţi ori învârtiţi până îşi pierdeau cunoştinţa. Cu cât victima era o figură mai reprezentativă, cu atât intensitatea torturii era mai cumplită.
Alt procedeu era “stiva”. Se făcea stivă de oameni, cum se fac stivele de lemne în păduri, apoi ciomăgaşii se urcau sus şi dansau şi loveau, încât victimele urlau de durere. Dar nu era voie să strigi. Cei ce strigau erau pedepsiţi în plus şi li se astupau gurile cu zdrenţele murdare cu care se spălau WC-urile.
Ţurcanu avea „figura leului”: culca pe prici o victimă, se aşeza lângă ea şi începea treptat să o sugrume. Ajunsese să cunoască atât de bine reacţiile oamenilor, încât îşi doza asfixierea de mai multe ori, în doze pe care el le simţea potrivite, până ce omul îşi pierdea cunoştinţa. Printre primele victime a fost Bogdanovici, care era un fel de adversar personal al lui Ţurcanu.
Cineva a observat că în zilele de sărbătoare ori în zilele de post (vineri mai ales) reeducaţii erau şi mai îndrăciţi. De fapt, nu exista nici un moment de destindere. Dacă nu erai sub tortură, atunci erai spectator la tortura altora.
Mulţi au fost bătuţi cu beţe fine peste testicule şi unii au murit. Altora li s-a smuls părul fir cu fir. Dinţii săreau din gură ca fasolea bătută. Alţii au fost spânzuraţi cu picioarele în sus şi torturaţi. Nici limba nu a fost uitată în torturi.
Fragment din cartea Intoarcerea la Hristos – Ioan Ianolide
Foto: Din albumul Icoana noilor martiri ai pamantului romanesc
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
CITITI CUM II TORTURAU: Mucenicul Costantin Oprişan – cel mai schingiuit tanar de la Pitesti
Desene: Reeducarea prin TORTURA a DETINUTILOR din temnitele comuniste – EXPERIMENTUL PITESTI
Raport desecretizat de CIA: Americanii știau ce se întâmpla în pușcăria stalinistă de la Aiud. Torturile, descrise amănunțit
Americanii știau ce se întâmpla în închisoarea stalinistă de la Aiud, în anii 50. Un raport desecretizat de CIA descrie amănunțit torturile din pușcăriile comuniste și arată interesul pentru unii deținuți, figuri proeminente în perioada anterioară.
Închisoarea politică de la Aiud, în perioada stalinistă, era un obiectiv urmărit de CIA. Agenții americani întocmeau rapoarte pe baza informațiilor primite din teren.
Erau interesați mai ales de persoanele deținute acolo, în special de foștii lideri politici, dar și de condițiile extreme de detenție, care duceau în final la exterminare.
Un raport secret, axat pe acest subiect și datat în 25 iunie 1951, a fost declasificat și publicat pe siteul CIA, în baza legii de acces la informații (FOIA).
Documentul ascunde unele amănunte, cum ar fi numele informatorilor sau numele agenților care au realizat raportul, dar arată interesul deosebit pentru deținuții politici din România.
”La Aiud, toți deținuții poartă uniforme în dungi. Sunt plasați în diferite aripi ale închisorii, în funcție de ”crimele” comise (…) La subsol se află 400 de celule în care sunt administrate pedepse speciale.
400 de milițieni păstrează ordinea în interiorul gardurilor, în timp ce un corp foarte puternic de armată păzește clădirile la exterior.
Suplimentar, există mitraliere amplasate de jur împrejur. Patrule formate din militari în termen supraveghează străzile din jurul pușcăriei și drumurile care dus spre orașul Aiud”, a scris agentul care a întocmit documentul, consultat de Alba24.
Interes pentru numele proeminente din epoca anterioară
De asemenea, sunt amintiți o parte dintre deținuții care erau atunci în pușcărie. Sunt câteva nume proemninte în epoca anterioară, care au ajuns la urechile CIA.
Prenumele unora sunt însă greșite: Ștefan Bentoiu (în realitate Aurelian Bentoiu), fost ministru al Justiției, Gheorghe Coposu (Corneliu), fost lider al Partidului Țărănesc, Ilie Rădulescu, jurnalist, Atta Constantinescu (fost ministru, eliberat în 1952, s-a sinucis 2 ani mai târziu, nereușind să își revină după suferințele din închisoare), Remus Georgescu, Ilie Lazăr (fosta gardă de corp a lui Iuliu Maniu) și Nichifor Robu (fost legionar).
Agenții americani știau și torturile la care erau supuși prizonierii și despre care românii urmau să afle abia după 1990.
O parte dintre torturile alicate deținuților. Facsimil raport CIA
Erau bătuți la testicule până la moarte, li se înfigeau țepușe sub unghii sau erau înfometați.
Raportul vorbește pe larg și despre deținuții de la Jilava.
Foto: Guantanamo…
Cu ani in urma astfel de fotografii oripilau:
Iar protestele impotriva ororilor aratau astfel:
Astfel de imagini vor deveni noul normal?
Anul trecut s-a stabilit ca acest coronavirus se poate transmite si prin ochi:
https://www.mediafax.ro/sanatate/coronavirusul-se-poate-transmite-si-prin-ochi-este-posibil-19457661
De asemenea, s-a constatat ca ar putea provoca pierderea subită și permanentă a auzului:
Cutremur mondial! A mai apărut un simptom al COVID. E cumplit și poate dura luni întregi
In viitor, nu-i exclus ca vreo echipa de specialisti sa comunice deci ca se transmite si prin urechi.
Solutia?
Deja masca este obligatorie. Mai trebuie ochelari, casti si costume de protectie. Si gratii. Toate pentru cei ce refuza vaccinarea. Vaccinatii vor avea un program oleaca mai lejer: fara gratii, doar cu masca si restul.
Khmerii rosii…
Stiri pe surse: Unul dintre cei mai mari criminali din istoria postbelică a murit pe patul de spital – A contribuit la uciderea a peste 1,7 milioane de oameni
Kaing Guek Eav, cunoscut ca ‘tovarăşul Duch’, a murit miercuri, la vârsta de 77 de ani, într-un spital din Phnom Penh, transmite CNN citat de Agerpres.
El executa o pedeapsă cu închisoarea pe viaţă pentru crime împotriva umanităţii, ca responsabil de uciderea şi torturarea a mii de deţinuţi în timpul regimului khmerilor roşii din Cambodgia, condus de dictatorul Pol Pot.
Moartea lui Duch a fost anunţată pe Twitter de un purtător de cuvânt al Tribunalului pentru Khmerii Roşii.
Oficial de rang înalt în timpul dictaturii comuniste, Duch a condus închisoarea Tuol Sleng S-21 din capitala cambodgiană, celebră pentru tortură, unde au fost ucişi cel puţin 14.000 de deţinuţi. În total, regimul khmerilor roşii a omorât prin execuţii, boli, foamete şi muncă silnică cel puţin 1,7 milioane de oameni, adică aproape un sfert din populaţia Cambodgiei. Multe victime erau intelectuali sau profesionişti calificaţi, consideraţi contrarevoluţionari de conducerea comunistă care intenţiona să impună, prin măsuri nemiloase de inginerie socială, o societate exclusiv agrară.
Duch a fost primul comandant khmer roşu condamnat de un tribunal înfiinţat în 2006 cu sprijinul de ONU, pentru crime de război, crime împotriva umanităţii şi încălcări grave ale Convenţiei de la Geneva, din 1949. Procesul a început în 2007, după un deceniu de negocieri între Naţiunile Unite şi Cambodgia. Sentinţa a fost pronunţată în 2010, iar după apelul lui Duch, a urmat în 2012 condamnarea pe viaţă.
La apel, Duch a susţinut că nu a făcut altceva decât să execute ordinele conducerii khmerilor roşii. Convertit între timp la creştinismul neoprotestant, el şi-a cerut iertare de la familiile victimelor sale.
În 2018, după aproape patru decenii de la căderea lui Pol Pot, tribunalul – Camerele Extraordinare ale Curţilor din Cambodgia (ECCC) – a stabilit că regimul khmerilor roşii este vinovat de genocid.
Fost profesor, Duch a ajuns comandantul Santebal, poliţia secretă care răspundea de securitatea internă şi conducea lagărele de concentrare.
Fostul liceu Tuol Sleng a fost transformat în închisoare secretă, cu numele de cod S-21, deţinuţii – bărbaţi, femei şi chiar copii – erau legaţi cu cătuşe de paturi de fier şi torturaţi înainte de a fi omorâţi în bătaie, au arătat procurorii ECCC. Puţini din cei închişi acolo au scăpat; mulţi s-au sinucis, la fel ca zeci de mii de deţinuţi din Câmpurile Morţii de la Choeung Ek.
Închisoarea a fost transformată în memorial pentru documentarea ororilor regimului khmerilor roşii. Una din clădiri a fost păstrată exact în starea în care au găsit-o la începutul lui 1979 trupele vietnameze care au invadat Cambodgia; s-au păstrat chiar şi petele de sânge de pe pardoseli şi instrumentele de tortură lăsate pe cadrele metalice ale paturilor. Într-o altă clădire sunt expuse fotografii alb-negru ale victimelor, făcute de călăi.
Cum ii torturau:
Iata si ce putem citi despre khmerii rosii la Sa ne amintim: Genocidul cambodgian (I) de pe Ziare com:
SPITALE COVID au primit o notificare din partea AVOCATULUI POPORULUI prin care sunt informate că sunt monitorizate „prin mandatul de mecanism național de prevenție a TORTURII”
Evident, DIGI 24 a pus pe ecran cuvantul tortura, intre ghilimele:
In articolul Mai multe spitale COVID, monitorizate de Avocatul Poporului printr-un mecanism anti-tortură. Tătaru: Nu e normal de pe DIGI 24 este prezentat un document pe care-l puteti citi AICI.
Conform articolului Arafat spune că verificarea „torturii” în spitale putea fi evitată. Reacția adjunctului Avocatului Poporului de pe DIGI 24, Raluca Alexandru, adjunctul Avocatului Poporului, a declarat:
DESENE: Tortura si crima in Gulag
Pregătirile pentru moartea prin înghețare a unui borfaș care și-a pierdut propria viață la cărți.
Video: REEDUCAREA PRIN TORTURA …
Conferinta organizata de Scoala Brancoveneasca, Constanta in data de 17 nov. 2011
Un soldat american şi-a torturat fiica de 4 ani prin metoda CIA de inecare a victimei, deorece nu spunea alfabetul …
Citez din articolul U.S. soldier ‘waterboarded his own daughter, 4, because she couldn’t recite alphabet’ :
[*Notă: tehnica de tortură folosită se numeşte în engleză “waterboarding” şi constă în imobilizarea victimei pe spate, cu faţa în sus şi turnarea apei în orificiile respiratorii. Sursa.]
Un soldat şi-a torturat fiica de 4 ani pentru că aceasta nu a reuşit să spună alfabetul.
Joshua Tabor a recunoscut în faţa poliţiei că a folosit metoda de tortură a CIA pentru că era furios.
În timp ce fiica acestuia se zvârcolea pentru a scăpa, Tabor a spus că i-a scufundat faţa de trei sau patru ori în apă până la nivelul frunţii şi mandibulei.
Tabor, în vârstă de 27 de ani, care a câştigat custodia fiicei sale în urmă cu numai patru săptămâni, a recunoscut că a ales această pedeapsă pentru că fetei îi era frică de apă.
Această practică de tortură a fost folosită de CIA în Golful Guantanamo pentru a-i face pe suspecţii Al Qaeda să vorbească. Celor reţinuţi li se turna apă pe faţă până ce începea să le fie teamă că se vor îneca. De atunci, preşedintele Barack Obama a interzis această practică.
Tabor, soldat în cadrul bazei militare Lewis-McChord din Tacoma, a fost arestat după ce a fost văzut plimbându-se prin cartierul său şi ameninţând că va sparge geamurile, în timp de purta o cască militară Kevlar.
Poliţia a descoperit pretinsa tortură atunci când s-a dus la casa acestuia din suburbia Tacoma, din Yelm, şi a vorbit cu prietena lui.
Ea le-a spus poliţiştilor despre pretinsa tortură şi că a găsit fata speriată ascunsă într-un dulap, cu vânătăi pe spate şi cu urme de zgârieturi pe gât.
Întrebată cum a făcut acele vânătăi, fata a răspuns: “Tata le-a făcut”.
În timpul interviului cu poliţia, Tabor se pare că a recunoscut că şi-a înşfăcat fiica, a pus-o pe blatul dulapului de bucătărie şi i-a cufundat faţa într-un bol cu apă.
Sergentul Rob Carlson a declarat că pedeapsa a fost aplicată pentru că fata nu voia să spună alfabetul.
Poliţia nu a dat informaţii despre serviciul militar realizat de Tabor, însă baza lui militară găzduieşte unităţi care au fost în Irak şi Afganistan.
Tabor a fost pus sub acuzaţie pentru atac (molestare) şi i s-a ordonat să rămână la baza militară, fără a avea contact cu fiica acestuia sau cu prietena lui, care a rămas sub anonimat. Este programată o înfăţişare la tribunal pentru această săptămână.
Fata a fost luată în îngrijire. Mama ei naturală trăieşte în Kansas, dar drepturile parentale i-au fost acordate lui Tabor de către o instanţă judecătorească.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
11 comments