Cerealele ucrainene suprasolicită șoselele din România
Stiri pe surse: Cerealele ucrainene suprasolicită șoselele din România – MT vrea să ceară bani de la UE (surse)
Infrastructura de transporturi din România este suprasolicitată de produsele ucrainene. România dorește să solicite Comisiei Europene decontarea cheltuielilor de întreținere și modernizare a infrastructurii.
Potrivit unor surse guvernamentale, Ministerul Transporturilor urmează să facă o evaluare a cheltuielilor generate de războiul din Ucraina. În special, ministerul ar dori să trimită Comisiei Europene deconturi pentru întreținerea drumurilor a căror uzură a crescut substanțial odată cu tranzitul intens de TIR-uri încărcate cu cereale. Sunt vizate cu prioritate drumurile din zona Moldovei, mai intens utilizate în acest scop.
Ministrul Grindeanu a avut deja o discuție cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. Comisia Europeană ar urma să deconteze 200 de milioane de lei pentru lucruri de modernizare în Portul Constanța și liniile de cale ferată care deservesc portul.
Alte 60 de milioane de lei ar urma să fie decontul pentru o linie de cale ferată cu ecartament larg în județul Galați, pentru preluarea mai ușoară a vagoanelor cu cereale din Ucraina, la care se adaugă investiții în functele de trecere a frontierei.
Întreținerea drumurilor, în special a celor din Moldova, a generat costuri sporite pentru statul român, în condițiile unui trafic mult sporit. Deteriorarea șoselei are loc într-un ritm mai rapid, în special pe DN 2.
În total, România ar cere Comisiei Europene câteva sute de milioane pentru problema transporilor în legătură cu războiul din Ucraina, potrivit surselor guvernamentale.
Ucraina ameninţă că dă în judecată ţările UE dacă nu vor ridica restricțiile legate de cereale pe 15 septembrie
Ucraina amenință statele membre ale UE cu acţiuni în justiţie la Organizația Mondială a Comerțului dacă UE nu va ridica în această lună restricțiile cu privire la exporturile sale de cereale şi produse agricole, relatează Politico.
Exporturile de cereale reprezintă în prezent principala marfă de export a Ucrainei. Cerealele sunt în prezent interzise pe piețele din Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi România în baza unui acord încheiat cu Comisia Europeană la începutul acestui an pentru a proteja fermierii locali de afluxul de produse agricole, mai ieftine, venite din Ucraina.
Polonia și Ungaria au amenințat că își vor impune propriile interdicții unilaterale
Invadarea Ucrainei de către Rusia și blocarea rutelor tradiționale de export ale ţării prin Marea Neagră a dus la acest aflux care a creat o ruptură între Ucraina și statele din estul UE, printre cei mai puternici susținători militari ai Kievului. Restricțiile, care au mai fost deja extinse o dată în iunie, urmează să expire pe 15 septembrie. Pe fondul speculațiilor că Ursula von der Leyen va ridica aceste restricţii, Polonia și Ungaria au amenințat că își vor impune propriile interdicții unilaterale de import, încălcând regulile comerciale comune ale blocului.
„Cu deplin respect și recunoștință la adresa Poloniei, în cazul introducerii oricăror interdicții după (15 septembrie), Ucraina va duce cazul Poloniei și UE la Organizația Mondială a Comerțului”, a declarat pentru Politico Taras Kachka, adjunct al ministrului ucrainean al Economiei. Kievul susţine că restricțiile încalcă acordul de liber schimb UE-Ucraina din 2014. Comentariile lui Kachka au venit după un avertisment din partea lui Igor Zhovka, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski.
Dacă Bruxelles-ul nu reușește să acționeze împotriva țărilor care încalcă acordul comercial, Kievul „își rezervă dreptul de a alege mecanismele legale cu privire la modul de răspuns”, a declarat Zhovka săptămâna trecută pentru Interfax-Ucraina. Ministerul ucrainean de Externe a declarat că Kievul își rezervă dreptul de a iniția proceduri de arbitraj în baza acordului său de asociere cu UE sau de a duce cazul la OMC – Organizația Mondială a Comerțului.
„Nu intenționăm să ripostăm imediat, având în vedere spiritul de prietenie și solidaritate dintre Ucraina și UE”, a explicat Kachka. Dar amenințarea sistematică la adresa intereselor ucrainene „ne obligă să aducem acest caz la OMC”, a adăugat el.
Războiul de agresiune dus de Rusia și ocupația parțială a ţării au redus la jumătate producția de cereale a Ucrainei, în comparație cu cea dinainte de război. Totodată retragerea Moscovei, în iulie, din acordul intermediat de ONU, care permitea exportul în siguranță a unor produse prin Marea Neagră, a ridicat îngrijorare că rutele de export prin UE nu pot face față.
Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, s-a chinuit să explice parlamentarilor europeni la o audiere de săptămâna trecută cum va gestiona Bruxelles-ul situaţia după 15 septembrie. Wojciechowski, care este polonez, pare că are simpatii cu guvernul de dreapta de la Varșovia, care s-a folosit de criza cerealelor ucrainene în scop electoral înaintea alegerilor de la mijlocul lunii octombrie.
Restricţiile ar trebui extinse cel puțin până la sfârșitul anului, în caz contrar „vom avea din nou o criză uriașă în cele cinci state membre din prima linie”, a spus Wojciechowski, adăugând că aceasta este poziția sa personală și nu cea a executivului UE. Decizia luată în aprilie de Comisie, de a restricționa importurile în cele cinci țări, a venit cu un pachet de ajutor de 100 de milioane de euro. Măsura a fost dezaprobată pe scară largă de alte guverne din UE și de legislatorii europeni pe motiv că subminează integritatea pieței unice a blocului.
Kachka a spus pentru Politico că nu există dovezi ale unor oscilaţii de prețuri sau ale unei creșteri semnificative a aprovizionării cu cereale care să justifice extinderea restricțiilor de import. Kievul s-a angajat să coopereze constructiv cu Comisia Europeană, cele cinci state membre UE, precum și cu Moldova, un centru cheie de tranzit pentru exporturile ucrainene către UE.
„Am primit mult sprijin pentru asigurarea unui tranzit mai bun al mărfurilor prin teritoriul statelor membre vecine, inclusiv Polonia și Ungaria”, a spus Kachka. „În (ultimele) două luni am avansat semnificativ cooperarea cu România în ceea ce privește transportul de mărfuri din Ucraina.”
Guvernul din Romania va distruge fermierii romani de dragul cerealelor din Ucraina?
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat vineri că a agreat cu omologul ucrainean Denis Șmîhal dublarea în perioada următoare a volumului tranzitului de cereale ucrainene prin România.
Cei doi premieri au stabilit ”o țintă ambițioasă”: dublarea în perioada următoare a tranzitului de cereale ucrainean prin România, de la două milioane de tone pe lună acum, la patru milioane de tone”.
Eforturile se vor concentra către dezvoltarea capacităților și coridoarelor deja existente, în primul rând a Canalului Sulina și a Portului Constanța.
Cititi va rog mai multe la:
Invitat sa comenteze la TVR Info, un expert in n-am retinut ce, a atras atentia asupra unor chestini extrem de importante:
– Sulina va fi facuta praf pentru ca pe acolo vor trebui sa treaca des mari vapoare
– Portul Constanta si infrastructura de transport va fi pusa la dispozitia marfurilor din Ucraina, ca atare fermierilor romani le va mai ramane doar posibilitatea de a asista neputinciosi la propriul faliment
– Narativul cu Africa este doar propaganda. Zeci de milioane de tone de cereale din Ucraina vor intra adanc in vestul Europei
Împotriva cerealelor: fermierii polonezi afectați de importurile din Ucraina
msm: Against the grain: Polish farmers hurt by Ukrainian imports
Împotriva cerealelor: fermierii polonezi afectați de importurile din Ucraina
De Jo Harper (în Varșovia), 04 August 2023, msn.com
Fermierii polonezi sunt îngrijorați de faptul că cerealele ucrainene inundă piața și afectează producția internă. Guvernul spune că ar lua în considerare extinderea embargoului asupra importurilor de cereale ucrainene.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat producția și transporturile de cereale / © Efrem Lukatsky /AP/picture alliance
„Încă mai vedem la televizor niște lăudăroșenii stupide”, spune agricultorul polonez Andrzej Waszczuk, aluzie la liderul partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS), Jaroslaw Kaczynski, care a promis că prețul de achiziție a grâului va fi de 1.300 de zloți (280 de euro, 300 de dolari) pe tonă, că importurile din Ucraina vor fi suspendate și că vor fi făcute achiziții de intervenție.
„Însă diavolul stă în detalii și nimeni nu spune nimic despre detalii. Nu ne vom lăsa păcăliți de astfel de jocuri. Așteptăm soluții specifice care să fie resimțite de noi. Atâta timp cât nu există semne concrete, tangibile și vizibile de îmbunătățire pe piață, vom protesta”, a declarat Waszczuk.
Rusia a inceput distrugerea depozitelor cu cereale din Ucraina?
Atacurile cu rachete rusești asupra coastei ucrainene a Mării Negre au distrus 60.000 de tone de cereale și au avariat infrastructura de depozitare, au anunțat, miercuri, oficialii, citați de BBC News.
Ministrul agriculturii, Mykola Solskyi, a declarat că o „cantitate considerabilă” de infrastructură de export a fost scoasă din funcțiune.
Rusia s-a retras dintr-un acord internațional privind cerealele, în vigoare din vara anului trecut, care garanta trecerea în siguranță a exporturilor prin Marea Neagră.
Kremlinul a susținut că cererile sale pentru exporturile rusești nu au fost onorate.
La câteva ore după retragerea sa din acordul privind cerealele, luni, Rusia a lovit orașele portuare sudice Odesa și Mikolaiv în primele ore ale zilei de marți.
Acest atac a continuat cu mai multe lovituri în cursul nopții de miercuri spre joi, vizând terminalele de cereale și infrastructura portuară din Odesa și, mai jos pe coasta Mării Negre, în Chornomorsk, două dintre cele trei porturi care au fost incluse în acordul de export.
Purtătorul de cuvânt al armatei din Odesa, Serhiy Bratchuk, a calificat acest atac drept un „atac cu adevărat masiv„. Ministrul agriculturii a declarat că cele 60.000 de tone distruse în urma atacului „trebuiau să fie încărcate pe o navă de mare tonaj și trimise prin coridorul de cereale acum 60 de zile”.
Ministerul rus al Apărării a declarat ulterior că, de la miezul nopții de miercuri spre joi (21:00 GMT), orice navă care se îndreaptă spre porturile ucrainene va fi considerată ca fiind un potențial transportator de încărcături militare și parte la conflict. Unele zone din nord-vestul și sud-estul Mării Negre vor fi temporar periculoase pentru navigație, a adăugat acesta.
Cel puțin 12 civili, inclusiv un băiat de nouă ani, au fost răniți în timpul atacurilor, care au provocat, de asemenea, pagube la blocuri de locuințe, au declarat oficiali militari.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că fiecare atac cu rachete a fost o lovitură nu doar pentru Ucraina, ci și pentru „toți cei din lume care se străduiesc să aibă o viață normală și sigură”.
Franța și Germania au condamnat, de asemenea, atacul.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că, prin lovirea Odesei cu o ploaie de bombe, președintele rus Vladimir Putin răpește lumii orice speranță privind grânele ucrainene și „îi lovește pe cei mai săraci din lume”.
Ministerul Infrastructurii a publicat o serie de fotografii care arată pagubele produse la silozuri și alte instalații de cereale.
Oficialii au declarat că au fost avariate cheiurile și rezervoarele, dar comercianții internaționali și ucraineni sunt cei care au avut cel mai mult de suferit.
Comentatorii de război ruși au declarat că pagubele au dovedit că Kievul nu a fost capabil să doboare majoritatea rachetelor și dronelor rusești.
Oficialii au declarat că atacul coordonat a implicat rachete de croazieră Kalibr, rachete supersonice Onyx și rachete anti-navă Kh-22, precum și drone kamikaze, lansate din Marea Neagră, Crimeea și sudul Rusiei. Deși 37 de rachete și drone rusești au fost doborâte, un număr de rachete și drone au penetrat apărarea ucraineană, au precizat aceștia.
„Am văzut o străfulgerare roșie la fereastră și am reacționat imediat”, a declarat un rezident pentru agenția de presă Reuters.
„Am coborât la parter, era zgomot și plin de fum afară, oamenii erau în panică, unii plângeau, cioburi de sticlă erau împrăștiate peste tot. Era imposibil să rămâi în zonă”.
Rusia calificase atacul său inițial asupra Odesa drept o „lovitură de răzbunare în masă” pentru un atac asupra podului construit de Rusia peste strâmtoarea Kerch, care leagă Crimeea ocupată de Rusia.
Comentariu saccsiv:
Cerealele alea chiar la saracii lumii ajungeau?
Cititi va rog si:
Cine a cumpărat masiv teren agricol în Ucraina, incepand cu 2014
Datoria Ucrainei este detinuta de Rothschild
Se recunoaste faptul ca razboiul a ajuns de tipul „masina de tocat” soldati ucrainieni
Rusia a anunţat că se retrage din acordul care permitea exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră
In noaptea de duminica spre luni podul din Crimeea a fost atacat:
In timpul zilei de luni – 17 iulie 2023 – Kremlinul a anunțat că nu mai participă la acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră, scrie RIA Novosti – agenție rusească de presă, citată de The Guardian. Rusia a notificat oficial Turcia, Ucraina și ONU că se opune prelungirii acordului:
Iata si ce putem citi la https://www.hotnews.ro/stiri-international-26403203-efectul-imediat-deciziei-kremlinului-rupe-acordul-privind-cerealele-din-marea-neagra-consecinte-putea-avea-masura-luata-vladimir-putin.htm
Cotaţia grâului a crescut semnificativ luni, după ce Rusia a anunţat luni că se retrage din acordul istoric care permitea exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, au anunțat traderii, conform Reuters. Decizia va obliga Kievul să exporte recolta din 2023 pe rute alternative, spre porturile fluviale şi graniţa UE, în condiţiile în care costurile logistice sunt ridicate, iar situaţia va pune şi mai multă presiune pe ţările din jur, inclusiv pe România.
Acordul, încheiat în iulie 2022 și mediat de ONU şi de Turcia, a fost prelungit de mai multe ori şi urma să expire luni. Moscova amenința de câteva luni că se va retrage, susținând că nu mai sunt îndeplinite condiţiile pentru o nouă prelungire.
Luni, Kremlinul și-a anunțat decizia de a nu mai prelungi acest acord.
- „De fapt, acordurile privind Marea Neagră au încetat să mai fie valabile astăzi.
- Din nefericire, partea din aceste acorduri privind Marea Neagră care privește Rusia nu a fost pusă în aplicare până în prezent, așa că efectul său a încetat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Efectul imediat al retragerii Rusiei din acordul privind cerealele la Marea Neagră
După anunțul Kremlinului, la bursa de cereale de la Chicago, cotaţiile futures la grâu au urcat cu 3,4%, până la 6,84 dolari per bushel (aproximativ 27 de kilograme). Anterior, se înregistrase un avans de peste 4%, scrie Reuters.
Acordul a permis exportul a aproape 33 de milioane de tone de cereale din Ucraina, în pofida războiului. Expirarea acestuia va obliga Kievul să exporte recolta din 2023 pe rute alternative, spre porturile fluviale şi graniţa UE, în condiţiile în care costurile logistice sunt ridicate, apreciază analiştii.
Și mai multă presiune pe țările din jur, inclusiv pe România
De asemenea, decizia Kremlinului sporește incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu cereale la nivel mondial şi intensifică tensiunile din regiune. Măsura pune în pericol o rută comercială cheie pentru Ucraina, unul dintre cei mai importanţi transportatori de cereale şi ulei vegetal din lume, chiar în momentul în care începe următoarea sa recoltă.
De la începutul conflictului, Ucraina a exportat volume substanţiale de cereale prin ţările din estul UE. Cu toate acestea, au existat multe provocări logistice, inclusiv ecartamente diferite ale căilor ferate.
O altă problemă este aceea că supraoferta de cereale ucrainene în estul UE a provocat nelinişte în rândul fermierilor din regiune, care spun că acestea au subcotat producţiile locale, lăsându-i fără o piaţă de desfacere pentru propriile recolte.
Drept urmare, UE a permis ca cinci ţări – Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia – să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui din Ucraina, permiţând în acelaşi timp doar tranzitul acestora pentru export în altă parte. În forma actuală, această măsură va fi eliminată treptat până la jumătatea lunii septembrie.
De asemenea, se aşteaptă recolte mai mari în estul UE în această vară, iar porturile cheie, cum ar fi Portul Constanţa, vor avea dificultăţi în gestionarea volumului de cereale pe care este posibil să îl primească, scrie News.ro, citând Reuters.
Ce vrea Rusia
Rusia şi Ucraina sunt doi dintre cei mai mari producători agricoli din lume şi jucători importanţi pe pieţele de grâu, orz, porumb, rapiţă, ulei de rapiţă, seminţe de floarea-soarelui şi ulei de floarea-soarelui. Rusia este, de asemenea, dominantă pe piaţa îngrăşămintelor.
Putin a declarat săptămâna trecută că părţile din acord referitoare la Rusia nu au fost puse în aplicare şi, prin urmare, se gândeşte să suspende participarea Rusiei, urmând să revină în acord odată ce condiţiile acestuia vor fi îndeplinite.
Pentru a convinge Rusia să subscrie la Iniţiativa privind cerealele pe Marea Neagră, în iulie 2022, a fost încheiat şi un acord pe trei ani, în cadrul căruia oficialii ONU au fost de acord să ajute Rusia cu propriile exporturile de alimente şi îngrăşăminte pe pieţele externe.
Chiar dacă exporturile ruseşti de alimente şi îngrăşăminte nu fac obiectul propriu-zis al sancţiunilor occidentale impuse după invazia Rusiei, Moscova a declarat că restricţiile privind plăţile, logistica şi asigurările au reprezentat o barieră în calea exporturilor sale.
Rusia a fost de acord de trei ori în ultimul an să prelungească acordul privind Marea Neagră, dar şi-a suspendat, de asemenea, pentru scurt timp, participarea, la sfârşitul lunii octombrie, ca răspuns la un atac cu drone asupra flotei sale din Crimeea.
„Putem să ne suspendăm participarea la acord, iar dacă toată lumea spune încă o dată că toate promisiunile care ne-au fost făcute vor fi îndeplinite, atunci să îndeplinească această promisiune. Vom reveni imediat în acest acord”, a declarat Putin săptămâna trecută.
Rusia s-a plâns, de asemenea, că nu ar fi ajuns suficiente cereale în ţările sărace. Organizaţia Naţiunilor Unite a susţinut că acordul a fost în beneficiul acestor state, contribuind la scăderea preţurilor la alimente cu peste 20% la nivel global. (Foto: Dreamstime.com)
Comentariu saccsiv:
Exista vreo legatura intre cele doua evenimente? Nu stiu.
Ce se va mai intampla? Vom vedea.
Intre timp, Klaus Iohannis a declarat ca:
„În primul rând este regretabil că acea inițiativă, pentru care trebuie să vedem că s-au implicat foarte mulți politicieni din toată lumea, pare a nu avea un viitor strălucit. Oricum ar fi, și până acum jumătate din cerealele ucrainene s-au exportat prin România, prin rutele logistice românești, le-am adaptat, le-am îmbunătățit și vom continua în acest fel. Noi credem că este important și bine să fim noi de partea Ucrainei și să sprijim aceste exporturi, vom face aceste lucruri și în continuare pentru a preveni apariția unor sincope”
Cititi va rog mai multe la:
Ion Cristoiu: În loc să salveze Africa de la foamete, cerealele ucrainene au îngropat agricultura din România
Stim:
Cine a cumpărat masiv teren agricol în Ucraina, incepand cu 2014
Si ca:
Datoria Ucrainei este detinuta de Rothschild
Cred insa ca in cazul cerealelor ucrainiene intrate in UE este vorba despre ceva cu mult mai important decat profitul.
SUA a alocat Ucrainei sume uriase de bani pe motiv de razboi. In comparatie, suma castigata din acele cereale este insignifianta. Deci ce mai exact anume se urmareste?
Deocamdata observam ca multi fermieri din UE sunt terminati. O mai fi insa si altceva la mijloc? Ce alt rau mai fac acele cereale modificate genetic venite din Ucraina? A se citi si:
Rusia oferă o extindere de 60 de zile a acordului de transport al cerealelor prin Marea Neagră
Sursa: https://romania.europalibera.org/a/acordul-de-transport-a-cerealelor-rusia-ucraina-onu/32316686.html
Rusia a propus la negocierile cu reprezentanții ONU o extindere de doar 60 de zile a acordului de transport al cerealelor prin Marea Neagră, jumătate din perioada stabilită inițial.
Oficialii ruși au invocat restricțiile de care se izbesc exporturile ruse; chiar dacă produsele agricole nu sunt direct vizate, restul sancțiunilor au un impact și asupra circuitului acestora spre piețele externe, notează Reuters.
Șeful delegației ruse la întâlnirea cu reprezentanții ONU (organizată la Geneva) Sergei Vershinin a spus că Rusia nu se opune extinderii acordului, însă doar cu 60 de zile.
Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov subliniază că poziția Rusiei este mai degrabă împotriva acordului, dar nu a respins propunerea Rusiei, notează The Guardian.
„Acordul presupune cel puțin 120 de zile de extindere, astfel că poziția Rusiei de a extinde înțelegerea cu doar 60 de zile contrazice documentul semnat de Turcia și ONU. Așteptăm poziția lor ca garanți ai inițiativei”, a spus el.
Într-un comunicat dat publicității, reprezentanții ONU spun că acordul de transport al cerealelor prin Marea Neagră este crucial pentru securitatea alimentară și limitarea creșterilor de preț a acestor produse pe piețele internaționale.
Oficialii organizației, care au intermediat alături de Turcia semnarea acordului cu Ucraina, pe de o parte și cu Rusia, pe de alta, în iulie 2022, spun că au luat act de propunerea Moscovei și și-au exprimat angajamentului pentru derularea în continuare a înțelegerii.
Prelungirea cu 120 de zile a acordului de transport al cerealelor prin Marea Neagră expiră sâmbătă.
„Continuarea acordului de transport al cerealelor prin Marea Neagră este crucial pentru securitatea alimentară, deoarece prețurile cerealelor și a fertilizatorilor nu au revenit la nivelul dinainte de război, cauzând greutăți în special în țările în curs de dezvoltare”, au transmis reprezentanții ONU.
Potrivit acestora, prețul cerealelor pe piața internațională a scăzut continuu în ultimele zece luni, ceea ce arată efectele acordului care permite transportul cerealelor din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră.
Până acum au fost transportate aproximativ 24 de milioane de tone de cereale – în special porumb (aproape 50% din cantitate) și grâu, dar și semințe și ulei de floarea soarelui, respectiv alte produse.
Reprezentanții ONU au mai precizat că vor fi depuse eforturi și pentru facilitarea exportului de produsele cerealiere și fertilizatorii rusești, un memorandum în acest sens fiind de asemenea semnat în iulie anul trecut.
Agricultorii polonezi protestează la graniță împotriva importului de cereale din Ucraina
Grupuri de agricultori polonezi au blocat joi circulaţia camioanelor la mai multe puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, pentru a protesta faţă de intrarea în Polonia a cerealelor ucrainene de „slabă calitate” şi care le provoacă pierderi, transmite Agerpres.
Aceste grupuri împiedică de joi la prânz tranzitul camioanelor dinspre Ucraina la cel puţin trei puncte de frontieră şi au oprit operaţiunile de descărcare a cerealelor ucrainene în unele docuri.
Potrivit preşedintelui Camerei Agricole din oraşul polonez Lublin, numai la punctul de trecere a frontierei de la Dorohusk peste 300 de persoane protestează „pentru a atrage atenţia faţă de slaba calitate a cerealelor ucrainene” şi faţă de „lipsa controalelor de calitate” în cazul acestora, situaţie permisă de faptul că „produsele ucrainene sunt exportate conform unor reglementări diferite” de cele poloneze.
În declaraţii acordate presei, reprezentanţii agricultorilor polonezi se plâng că mărfurile venite din Ucraina „nu au densitatea şi nici calitatea” cerute producătorilor locali şi solicită efectuarea de controale la punctele de recepţie a cerealelor.
Un deputat al Partidului Agrar Polonez, Jaroslaw Rzepa, a avertizat săptămâna aceasta că aproximativ 2,5 milioane de tone de cereale poloneze sunt înmagazinate fără perspective de comercializare după ce pătrunderea liberă pe piaţă a cerealelor ucrainene a provocat prăbuşirea preţurilor.
După declanşarea războiului în Ucraina, statele UE au acceptat suspendarea timp de un an a taxelor vamale şi a cotelor maxime de import pentru cerealele ucrainene, relatează Agerpres.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
4 comments