20 de ani de la invazia SUA în Irak / Cum a început administrația Bush un război pe baza unor rapoarte exagerate și afirmații false
Fostul secretar de stat american Colin Powell lansa, pe 5 februarie 2003 în Consiliul de Securitate al ONU, alerta că Irakul deţinea arme de distrugere în masă, pentru a justifica astfel lansarea războiului de către SUA, un argument fals pentru care Powell s-a scuzat mai târziu, consemnează agenţia EFE.
Odată cu împlinirea a 20 de ani de la începutul războiului din Irak la 20 martie, unii experţi văd în comportamentul Administraţiei preşedintelui George W. Bush folosirea în premieră a „post-adevărului”, precum şi o subminare a credibilităţii ONU, instituţie care acum trebuie să se confrunte cu invazia Ucrainei de către Rusia.
Desconsiderarea adevărului şi a faptelor face parte din „moştenirea” lui Bush, amplificată mai târziu de fostul preşedinte la rândul său republican Donald Trump, afirmă Carme Colomina, cercetător senior la Centrul pentru Afaceri Internaţionale de la Barcelona (CIDOB).
Rapoarte exagerate şi afirmaţii false
Intervenţia lui Powell, care a avut loc cu o lună şi jumătate înaintea lansării invaziei americane în Irak, a fost punctul culminant al unui narativ susţinut încă de la finele anului 2001 de guvernul lui Bush şi de puternicul său vicepreşedinte Dick Cheney pentru a justifica războiul.
Deşi investigaţiile bipartizane ale Congresului SUA nu au găsit dovezi ale vreunor presiuni politice făcute de analiştii serviciilor de informaţii, de-a lungul anilor au apărut probe ale exagerărilor din rapoarte şi folosirii unor ipoteze neplauzibile de către Administraţia Bush şi de principalul său aliat, guvernul britanic condus de Tony Blair.
De asemenea, un studiu al prestigiosului Centru american pentru Integritate Publică a identificat 935 de declaraţii false făcute de Bush şi de membrii cei mai notabili ai executivului său în cei doi ani care au urmat atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001.
Conform respectivului studiu, aceste afirmaţii „făceau parte dintr-o campanie orchestrată care a galvanizat eficient opinia publică” şi „a condus naţiunea la război sub pretexte evident false”.
În cazul fostului premier britanic, după ani de scandaluri şi acuzaţii că a exagerat ameninţarea irakiană, Raportul Chilcot a semnalat în anul 2016 că Blair a autorizat invazia pe baza unor probe „nejustificate” sau „eronate” furnizate de serviciile de informaţii.
Într-un interviu acordat postului CNN în anul 2015, Blair însuşi s-a scuzat pentru că şi-a fundamentat deciziile pe informaţii „greşite” primite din partea serviciilor secrete.
Armele fuseseră distruse în 1991
Aşa cum au demonstrat investigaţiile ulterioare invaziei şi rapoartele oficiale de informaţii ale SUA redactate începând cel puţin din 2006, Irakul îşi distrusese principalele arsenale de arme de distrugere în masă şi încetase producerea lor în anul 1991, odată cu impunerea sancţiunilor împotriva sa după ce ocupase Kuweitul.
Deja în 2005 Powell recunoştea, într-un interviu acordat postului american ABC, că intervenţia sa în faţa Consiliului de Securitate al ONU a fost un moment „dureros” care va rămâne mereu o „pată” în biografia sa.
Dar, deşi certitudinea că nu existau arme de distrugere în masă a venit după invazie, suspiciuni asupra credibilităţii tezelor susţinute de guvernul SUA existau încă dinainte să înceapă războiul.
Concret, afirmaţiile Statelor Unite şi ale Regatului Unit, sprijinite de Spania, nu au beneficiat şi de sprijinul investigatorilor Comisiei pentru Supraveghere, Verificare şi Inspecţie a ONU (UNMOVIC) şi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), care nu au găsit probe ale existenţei acelor arme.
„Minciuni pentru a justifica un război au existat mereu”, dar, prin folosirea discursului despre armele de distrugere în masă pentru a interveni în conflicte, odată cu războiul din Irak a început erodarea rolului ONU, remarcă cercetătorul Carme Colomina.
Falsa asociere a lui Saddam Hussein de 11 septembrie
Una din primele justificări invocate de Administraţia Bush pentru a prezenta Irakul drept un inamic periculos a fost presupusa legătură a dictatorului Saddam Hussein cu reţeaua teroristă al-Qaida şi cu atentatele de la 11 septembrie 2001.
Încercând să dovedească o asemenea legătură, Departamentul Apărării a redactat şi difuzat „evaluări de informaţii alternative asupra relaţiei între Irak şi al-Qaida”, analize ce „cuprindeau unele concluzii care contraziceau consensul comunităţii de informaţii”, se arată într-un raport al inspectorului general al Pentagonului din 2007.
Directorul CIA de la acea vreme, George Tenet, a negat că agenţia pe care o conducea ar fi confirmat o asemenea legătură, declaraţie făcută la postul CBS, tot în 2007.
Anterior, în 2006, Bush însuşi asigura că Irakul nu a avut nimic de-a face cu 11 septembrie, contrar a ceea ce susţinea executivul său în lunile premergătoare războiului.
Dezminţirea achiziţiei de uraniu din Niger
O altă acuzaţie lansată de SUA cu sprijinul Regatului Unit a fost o pretinsă achiziţie de uraniu din Niger pentru fabricarea de arme nucleare, deşi CIA avea informaţii care negau această ipoteză după investigaţiile efectuate în ţara africană de către diplomatul Joseph Wilson.
Odată lansat războiul, Wilson a publicat un articol în The New York Times în care a explicat acest lucru, situaţie care a forţat Casa Albă să admită că a utilizat informaţii eronate.
Ca represalii, guvernul american a dezvăluit identitatea soţiei lui Wilson, Valerie Plame, care lucra ca agent sub acoperire al CIA, ceea ce în final a dus la condamnarea şefului de cabinet al vicepreşedintelui Dick Cheney, Lewis ”Scooter” Libby, pentru obstrucţionarea justiţiei şi mărturie mincinoasă.
A 19-a aniversare a invadării Irakului: SUA spune că trupele vor fi acolo pentru mai mulți ani de acum încolo
Zero Hedge: 19th Anniversary Of Iraq Invasion: US Says Troops Will Be There For More Years To Come
A 19-a aniversare a invadării Irakului: SUA spune că trupele vor fi acolo pentru mai mulți ani de acum încolo
De TYLER DURDEN, 20 Martie 2022, ZeroHedge
Autor principal: Dave DeCamp via AntiWar.com
În ajunul celei de-a 19-a aniversări a invaziei americane în Irak, șeful Comandamentului Central a declarat pentru Military Times că prezența trupelor americane în această țară va continua probabil și în anii următori.
Invazia americană în Irak a început cu lovituri aeriene la 19 martie 2003, iar trupele terestre au intrat în țară a doua zi. Faza inițială de ‘șoc și uimire’ a invaziei a durat aproximativ șase săptămâni și a ucis zeci de mii de oameni. Potrivit Iraq Body Count, aproximativ 7.400 de civili irakieni au fost uciși în această perioadă.
Focuri arzând în interiorul și în jurul Consiliului de Miniștri al lui Saddam Hussein, în timpul bombardamentului inițial intitulat ‘Shock&Awe’ al Americii asupra Bagdadului, în 2003. Getty Images
Toate trupele americane s-au retras din Irak în 2011, dar s-au întors în țară în 2014 pentru a lupta împotriva ISIS, un grup care nu ar fi existat dacă nu era o intervenție și o invazie americană în Siria. Astăzi, SUA au în prezent aproximativ 2.500 de soldați în Irak. La sfârșitul anului 2021, SUA și-au schimbat în mod oficial prezența în Irak, trecând de la un rol de luptă la unul consultativ, dar nu au fost retrase trupe.
„Pe măsură ce privim în viitor, orice ajustare a nivelului forțelor în Irak va fi făcută în urma consultărilor cu guvernul irakian”, a declarat șeful CENTCOM, generalul Frank McKenzie. „Și tocmai am încheiat un dialog strategic în urmă cu câteva luni – credem că acesta va continua”.
În timp ce trupele americane se află în Irak antrenând actualul guvern pentru a lupta împotriva ISIS, există multe facțiuni din țară care se opun prezenței americane, inclusiv milițiile șiite din Irak. Majoritatea milițiilor se află sub umbrela Forțelor de Mobilizare Populară (PMF), un grup care a fost format în 2014 pentru a lupta împotriva ISIS.
În ianuarie 2020, SUA l-au ucis pe liderul PMF, Abu Mahdi al-Muhandis, alături de generalul iranian Qasem Soleimani, printr-un atac cu dronă la Bagdad. Asasinatele i-au înfuriat pe mulți în Irak, iar parlamentul țării a votat pentru expulzarea forțelor americane, dar acestea au rămas, iar atacurile cu rachete asupra bazelor americane s-au înmulțit.
Încheierea oficială a misiunii de luptă a fost o încercare de a-i liniști pe cei care se opun prezenței americane. Dar la începutul anului 2022, când a devenit evident că SUA nu vor pleca, atacurile asupra bazelor care adăpostesc trupe americane au crescut din nou, subliniind pericolul continuării acestei prezențe.
„Alan MacLeod: The Economist a găsit în sfârșit un război care să nu-i placă.”
Unul dintre motivele pentru care SUA nu doresc să părăsească Irakul este faptul că bazele sale din această țară sprijină ocupația americană din estul Siriei. În prezent, SUA au aproximativ 900 de soldați în Siria, unde sprijină FDS conduse de kurzi. Pe hârtie, prezența americană are ca scop lupta împotriva ISIS, dar face parte, de asemenea, din campania mai amplă a Washingtonului împotriva Damascului.
SUA mențin sancțiuni paralizante împotriva Siriei, care au ca scop să împiedice reconstrucția țării. De asemenea, SUA ocupă zona în care se află cele mai multe dintre câmpurile petroliere ale țării, ținând această resursă vitală departe de mâinile Damascului. Anul trecut, oficiali ai administrației Biden au declarat că nu au planuri de a pune capăt prezenței trupelor americane în Siria.
Comentariu saccsiv:
Vizionati va rog si:
Wikileaks: Coaliţia internaţională a torturat prizonieri irakieni
Irak se deschide pentru prima dată, din 1972, către BP, Exxon Mobil şi Shell
Sa ne amintim ca principalul argument folosit drept justificare a invadării Irakului a fost existenţa armelor de distrugere în masă. Dar armele NU au existat:
‘Saddam Hussein nu avea arme de distrugere în masă’
Personalitati si organizatii : ROBERT ZOELLICK
Foto: http://stuffedandstarved.org/drupal/files/zoellick.jpg
Robert Zoellick (1953 -), evreu, participant Bilderberg Group , fost Deputy Secretary of State, presedinte al Bancii Mondiale (nominalizat de George W. Bush) , Senior International Advisor Goldman Sachs, familie evrei din Germania, membru Phi Beta Kappa, reprezentantul personal al lui Bush la G7 (1991, 1992), fost sef Center for Strategic and International Studies, fost membru German Marshall Fund, World Wildlife Fund , membru Council on Foreign Relations, membru Trilateral Commission.
A semnat in 1998, alaturi de Donald Rumsfeld, Paul Wolfowitz, Richard Perle, Elliott Abrams, Zalmay Khalilzad, John R. Bolton, Richard Armitage si Bill Kristol, proiectul Project for the New American Century pentru inlaturarea de la putere a lui Saddam.
Cititi va rog si articolul:
Personalitati si organizatii : DONALD RUMSFELD ( DONALD HENRY RUMSFELD )
Foto: http://www.911pk-gruppen.no/002-b%20Donald%20Rumsfeld.jpg
Donald Henry Rumsfeld (1932-), stramosii lui au emigrat din Germania, Participant intruniri Bilderberg Group, Secretary of Defense sub President Gerald Ford (1975–1977), si Secretary of Defense sub George W. Bush (2001–2006). Membru Council on Foreign Relations, membru Freedom House. Membru Bohemian Grove.
Fondator si membru activ Project for the New American Century (alaturi de Elliott Abrams, Dick Cheney, Paul Wolfowitz, Robert Zoellick).
Interes de afaceri cu Bechtel Group.
Interese de afaceri cu compania Gilead Sciences, producatorul anti viralelor Tamiflu (cunoscut si ca Oseltamivir). A fost implicat in campania de vaccinare anti-gripa din 1976 soldata cu 52 de decese. Cititi va rog si articolele:
VIDEO: Gravele urmari ale vaccinarii in masa impotriva gripei porcine din … 1976
Tot el vroia un “Minister” al Propagandei… In legatura cu noua sa gaselnita, cititi:
http://blog.wired.com/defense/2008/01/rummy-wants-pro.html
Relatii de afaceri cu gigantul Monsanto. Cititi va rog si articolul:
Cand Bush a ajuns presedinte, deja ingrijorarea pentru petrol ajunsese la cote prea mari. Cuvantul cheie era “securitate energetica“. Cel mai ingrijorat se arata ministrul apararii Donald Rumsfeld. Inca din 1998 a sustinut invadarea Irakului ca sa protejeze livrarile de titei spre SUA precum si interesele vitale ale lor in Golful Persic. A doua zi dupa 11.09.2001, Rumsfeld l-a impulsionat pe Bush sa atace de indata Irakul. Tot el se află în spatele acţiunilor de răspuns care au urmat atacurilor teroriste de la 11 septembrie: “Enduring Freedom” din Afganistan şi “Iraqi Freedom”. Doreau sa instaureze un regim maleabil si sa dezvolte exportul de petrol. Desigur ca neputand declara adevaratul motiv, americano-britanicii au servit opiniei publice gogoasa cu armele de distrugere in masa ale lui Saddam. Dupa invazie, doar companiile americano-britanice au fost invitate sa liciteze contractele. Fosta firma a lui Dick Cheney, Halliburton, a fost una dintre ele.
De remarcat ca Jay Rockefeller (1937-) face o vizita oficiala in 2002 in Orientul Mijlociu unde vorbeste personal cu tarile din regiune despre invazia Irakului pe motiv de arme de distrugere in masa.
Personalitati si organizatii : RICHARD N. PERLE
Richard Perle
Richard N. Perle ( 1941 – ) , participant Bilderberg Group , asistent Secretary of Defense, 1981 – 1987 , membru Project for the New American Century , Jewish Institute for National Security Affairs (JINSA), Center for Security Policy (CSP), Hudson Institute, Washington Institute for Near East Policy (WINEP) si American Enterprise Institute for Public Policy Research.
La cateva zile dupa 09.11. , el deja facea la CNN legaturi Osama Bin Laden – Saddam Hussein …
Membru Council on Foreign Relations .
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
5 comments