Ion Cristoiu consideră că declarațiile șefului serviciului ucrainean de Securitate (SBU) reprezintă un moment care nu a mai avut loc în istorie. Generalul Vasili Maliuk, a vorbit despre campania de asasinate a Kievului pentru a elimina cetățenii ucraineni care colaborează cu Rusia sau chiar ruși apropiați de Putin

Gandul: Ion Cristoiu, despre declarațiile șefului serviciului ucrainean: „Nu tresare nimeni. Unde sunt liderii occidentali?!”

Ion Cristoiu, publicist și scriitor, a fost invitatul lui Marius Tucă într-o ediție transmisă live de Gândul. Acesta spune că declarațiile șefului serviciului ucrainean reprezintă un moment care nu a mai avut loc în istorie.

[…]

„Nu tresare nimeni. Unde sunt liderii occidentali? Cum să nu trasară nimeni? Am spus de atâtea ori. Democrația, așa-zisă democrație, se face prin toate slăbiciunile dictaturii, adică slăbiciunile politice – bătălia pentru putere. Această bătălie, când e relaxată, respectă democrația. Adevărata democrație se vede în momente de criză. Unii lideri sunt semințe de dovleac prăjite. Ei nu s-au născut democrați. Sunt în stare de orice. Aș vrea să știu unde este societatea. Vine Macron și face acele declarații, dar nu iese nimeni în stradă. Măcar pentru pace. Nu am văzut nicio manifestare pentru pace”, a declarat Ion Cristoiu, în emisiunea ”Marius Tucă Show”.

[…]

Emisiunea o puteți urmări pe mariustuca.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook  Marius Tucă – și Gândul și pe canalul de YouTube Gândul. Tineți aproape!”

 

Iata si ce putem citi la Ucraina duce o campanie secreta de asasinare a celor care colaborează cu Rusia, spune șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei de pe Marius Tuca:

Într-un interviu televizat de o oră, ofițerul superior al SBU, general-locotenentul Vasyl Malyuk, a declarat că spionii ucraineni au vizat „foarte multe” persoane responsabile de crime de război și atacuri împotriva cetățenilor ucraineni, scrie SkyNews

El a oferit, de asemenea, o perspectivă neobișnuită asupra unei campanii de asasinate – desfășurată prin rețele de agenți secreți și agenți clandestini – care a eliminat cetățeni ucraineni care colaborează cu Kremlinul pentru a aresta și tortura alți ucraineni.

Malyuk a spus că Ucraina nu își poate asuma în mod oficial responsabilitatea crimelor, spunând postului național de televiziune ICTV: „Oficial, nu vom admite acest lucru. Dar, în același timp, pot oferi câteva detalii”.

Odată ce informațiile au fost confirmate, SBU este chemată să comită asasinatul de către autoritățile civile, a spus  Malyuk.

Cine a fost ucis sau vizat?

Poate că cea mai cunoscută crimă a fost cea a lui Vladlen Tatarsky, născut în Ucraina, un propagandist de la Kremlin și personalitate mass-media.

Malyuk a spus că a fost vizat pentru serviciul său militar în lupta împotriva Ucrainei și pentru apelurile sale pentru eliminarea ucrainenilor.

Propagandistul a fost ucis când i s-a înmânat o statuetă manipulată cu explozivi într-o cafenea din Sankt Petersburg în aprilie anul trecut.

Șeful spionajului ucrainean a spus că agenții au păcălit un intermediar, o tânără, pentru a-i preda statuia domnului Tatarsky.

Malyuk a spus că SBU nu își asumă responsabilitatea pentru asasinat, dar Tatarsky l-a meritat din cauza abuzului său repetat asupra prizonierilor de război ucraineni.

O altă execuție importantă a fost fostul membru al parlamentului ucrainean Ilya Kyva, care a vorbit împotriva independenței Ucrainei și a fugit de autoritățile de la Kiev.

Kyva a fost condamnată pentru trădare și a colaborat cu FSB din Rusia când a fost ucisă de un asasin care a împușcat-o de la mică distanță, a spus Malyuk.

De asemenea, a fost vizat cetățeanul ucrainean Zakhar Prelepin, un înalt oficial de poliție într-un guvern „separatist” susținut de Kremlin din regiunea Luhansk din estul Ucrainei.

Prelepin a cerut public uciderea ucrainenilor, a spus Malyuk.

El a supraviețuit unei explozii la casa sa de la țară din Luhansk, care a ucis mai mulți polițiști adunați acolo în septembrie 2022.  Malyuk a spus că a rămas cu răni grave la nivelul abdomenului.

Un alt oficial înalt de poliție din regiunea Luhansk care lucrează cu Rusia, Igor Kornet, a supraviețuit și el unei explozii care a lovit o frizerie în mai 2023.

Malyuk a adăugat că o nouă tentativă de asasinat de mare profil, de data aceasta împotriva filosofului politic rus și apropiat al lui Vladimir Putin, Aleksandr Dughin.

Tentativa a eșuat când Dughin a schimbat mașinile cu fiica sa, care a fost ucisă de bombă manipulată de agenți.

Video: Sfânta Lavră Poceaev și un Seminar din vestul Ucrainei sunt din nou ținta serviciilor de securitate ucrainene

Orthodox Christianity: POCHAEV LAVRA AND SEMINARY ARE UKRAINE’S LATEST TARGET—FEMALE STUDENTS FORCED OUT OF THEIR ROOMS (+VIDEO)

LAVRA DE LA POCEAEV ȘI UN SEMINAR SUNT CELE MAI RECENTE ȚINTE ÎN UCRAINA – STUDENTELE AU FOST FORȚATE SĂ IASĂ DIN CAMERELE LOR (+VIDEO)

Publicat pe 30 Noiembrie 2023, de Orthodox Christianity

Ofițeri SBU la Lavra Poceaev. Foto: pravda.com

Sfânta Lavră Adormirea Maicii Domnului de la Poceaev și Seminarul din vestul Ucrainei, sunt din nou ținta serviciilor de securitate ucrainene (SBU) și a poliției.

Schismaticii și naționaliștii doresc de ani de zile să alunge Biserica Ortodoxă din Lavră, iar eforturile lor s-au intensificat odată cu începerea războiului, în februarie 2022. La fel ca Lavra din Kiev, Lavra din Poceaev a fost, de asemenea, deținută de stat încă din perioada sovietică și este administrată de Rezervația Poceaev-Kremeneț.

În aprilie, Consiliul Provincial din Ternopil a susținut că a constatat ‘încălcări’ la Lavră. Reprezentanții locali și de stat au împiedicat, de asemenea, pelerinii să se îndrepte spre mănăstire.

Iar în această dimineață, ofițerii SBU au sosit pentru a ‘percheziționa’ Lavra, din cauza ‘răspândirii ideologiei rusești de către reprezentanții Lavrei’, a relatat Ukrainskaya Pravda, cu referire la o sursă din cadrul SBU.

Ofițerii SBU au percheziționat în ultimul an mănăstiri, biserici, administrații eparhiale și reședințe private aparținând ierarhilor și clerului din întreaga Ucraină. Este de notorietate faptul că, în mai multe cazuri, aceștia au plantat dovezi false sau au considerat cărțile ortodoxe tipărite în Rusia drept ‘dovezi’ că Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică este un inamic al statului.

Foto: news.church.ua

Filiala din Kremeneț a Seminarului Teologic Poceaev, unde fetele studiază pentru a deveni dirijori de cor, a fost, de asemenea, vizată în această dimineață, când Catedrala Sfântul Nicolae din Kremeneț, unde se află școala, a fost înconjurată de poliție, relatează Departamentul de Informare-Educație al UOC, cu referire la serviciul de presă al Eparhiei locale din Ternopil.

Polițiștii au pătruns în camerele în care dormeau fetele și le-au forțat să își adune lucrurile și să se urce în autobuze, pentru a fi duse la un colegiu din apropiere. Tuturor celor care se aflau în incintă li s-a ordonat să plece.

„Forțelor de securitate nici măcar nu le-a păsat că temperatura din curte era sub zero grade la acea oră.”

Reprezentantul poliției a declarat că a primit ordinul de a elibera incinta și că intenționa să îl execute.

Unele dintre fete s-au speriat și s-au încuiat în camerele lor, dar forțele de securitate au amenințat că vor sparge ușile și că le vor scoate cu forța din incintă.

Videoclipul de mai jos arată că credincioșii ortodocși au intonat imnuri bisericești pe tot parcursul calvarului prin care treceau:

Incidentul de astăzi vine la doar câteva zile după ce o instanță a respins apelul de anulare a ordinului de evacuare a catedralei de către Biserică, în ciuda faptului că în ultimii 30 de ani comunitatea parohială a conservat și înfrumusețat catedrala.

 

Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

Nu s-au mulțumit cu confiscarea Lavrei Peșterilor din Kiev. Autoritățile au blocat și accesul pelerinilor la Lavra Poceaev, din vestul Ucrainei (al doilea cel mai cel mai important loc sfânt din țară, după cel din Kiev)

 

Mitropolitului Longhin de Bănceni i s-au adus acuzații de incitare la ură religioasă de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU)

Foto: https://bucpress.eu/mitropolitului-longhin-de-banceni-i-s-au-adus-acuzatii-de-incitare-la-ura-religioasa-de-catre-sbu/

Sursa: https://www.g4media.ro/video-mitropolitul-longhin-din-cernauti-acuzat-de-incitare-la-ura-religioasa-de-catre-serviciile-ucrainene-de-securitate-intr-o-postare-video-anunta-ca-ramane-devotat-bisericii-ortodoxe-ucrainene.html

Mitropolitul Longhin Jar (pe numele de mirean Mihai Jar), starețul Mănăstirii Bănceni din regiunea Cernăuți, a fost acuzat de instigare la ură religioasă și încălcarea principiului egalității de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), relatează BucPress.

Într-un comunicat publicat pe canalul oficial de telegram al SBU se spune că în timpul slujbelor religioase desfășurate în decembrie 2022, episcopul a făcut declarații denigratoare despre Biserica Ortodoxă din Ucraina/BOaU (n.r.: condusă de Mitropolitul Epifanie și aflată în comuniune cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, care i-a recunoscut autocefalia), numind-o „biserica antihristului” și etichetând-o ca fiind „satanică”.

Conform comunicatului, investigațiile desfășurate de către SBU și colaboratorii Poliției Naționale au „adus la lumină” faptele mitropolitului Longin, iar expertizele lingvistice au confirmat caracterul „incitant și ofensator” al discursurilor sale. Prin aceste acțiuni, mitropolitul a insultat sentimentele religioase ale credincioșilor și a generat tensiuni în regiune, spun colaboratorilor organelor de drept.

În urma acestor concluzii, SBU i-a adus oficial acuzația de încălcare a egalității cetățenilor în funcție de apartenența religioasă, conform articolului 161 alineatul 1 din Codul Penal al Ucrainei. În prezent, se discută despre măsurile preventive ce ar urma să fie luate împotriva episcopului ucrainean de etnie română.

În ultima adresare a ierarhului către enoriași, Longhin Jar a declarat că este persecutat de autoritățile ucrainene și că rămâne devotat Bisericii Ortodoxe Ucrainene și mitropolitului Onufrie.

”Cu multă durere în suflet vedem astăzi ce se petrece pe aceste pământuri sfinte, când acei oameni care se numesc sataniști și care lovesc cu durere în credința noastră, și defaimă numele Christos și îl cheamă pe diavol ei vor ca noi din această biserică să jucând, sărind și slujind pe satana. Nu! Suntem între-o biserică bună și străbună, de la Sfântul Apostol Andrei care a mărturisit pe Dumnezeu, aici rămân și eu în această credință (…) Niciodată nu vreau să fiu cu acei oameni care omoară, care varsă sângele, care iau biserici, care dau foc, care bat pe creștini, pe călugări, pe preoți, eu nu vreau niciodată așa un Dumnezeu. Eu vreau un Dumnezeu plin de pace, de iubire, de iertare, acesta e Dumnezeul meu”, a transmis Longhin Jar.

OPINIE: Victimele invizibile ale războiului din Ucraina

Global Research: The Invisible Victims of the War in Ukraine

Victimele invizibile ale războiului din Ucraina

De Dr. Leon Tressell, 23 Februarie 2023, Global Research

„Este de datoria scriitorului să spună adevărul teribil, iar datoria civică a cititorului este să afle acest adevăr. A întoarce spatele, a închide ochii și a trece pe lângă, înseamnă a insulta memoria celor care au pierit.” – Vasili Grossman, din The Road: Stories, Journalism, and Essays (Drumul: Povestiri, Jurnalism și Eseuri).

Pe 20 februarie, Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, a anunțat că un nou centru internațional va fi înființat în luna iulie a acestui an, pentru a investiga crimele de război comise de forțele rusești în Ucraina, în cursul anului trecut. Cu toate acestea, atunci când ucrainenii sunt torturați de propriul lor guvern, UE nu dă doi bani.

Deputații europeni Clare Daly și Mick Wallace și-au exprimat îngrijorarea în fața Comisiei Europene cu privire la situația tinerilor comuniști Mihail Kononovici și Aleksander Kononovici, care au fost torturați de către SBU. Josep Borrell, vicepreședintele Comisiei Europene, le-a răspuns cu aroganță că „Ucraina a demonstrat capacitatea de rezistență a instituțiilor sale care garantează democrația, statul de drept și drepturile omului”, ignorând situația dificilă a acestor tineri comuniști.

În mijlocul fanfarei din mass-media occidentală cu privire la această problemă, există o tăcere de piatră atunci când vine vorba despre anchetarea crimelor de război comise împotriva populației vorbitoare de limbă rusă din regiunile Donețk și Lugansk, cunoscute în prezent sub numele de Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, RPD/RPL.

Începând din primăvara anului 2014, așezările civile din RPD/RPL au fost supuse unor atacuri neîncetate din partea armamentului greu al forțelor armate ucrainene. Cel mai utilizat armament a fost reprezentat de sistemele de artilerie grea, care au fost cele mai mari ucigașe de civili în ultimii 9 ani.

Biroul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a estimat că în perioada aprilie 2014 – 31 decembrie 2021, între 14.200-14.400 de persoane au murit în războiul civil din estul Ucrainei. Dintre acestea, cel puțin 3.400 au fost civili, iar restul combatanți din ambele tabere.

Ar trebui subliniat faptul că numărul exact al victimelor este încă nedeterminat, din cauza numărului mare de persoane dispărute, a faptului că mulți civili aflați sub focul artileriei și-au îngropat rudele în morminte improvizate, precum și a faptului că mulți dintre milițienii din RPD/RPL nu aveau uniforme și, prin urmare, mulți dintre ei vor fi fost clasificați ca morți din rândul civililor.

Ministrul de externe al RPL, Anna Sororka, în cadrul unei conferințe de presă recente, numită ‘Memoria pârjolită a Donbassului: crime de război ale armatei ucrainene și noi date privind masacrele asupra populației civile’, a oferit cifre privind numărul de victime care contrastează puternic cu cele ale ONU. Soroka a declarat că peste 2.000 de civili din RPL au fost uciși între aprilie 2014 și februarie 2022, și că 3.365 au fost răniți, dintre care 88 de copii.

Între timp, Comisarul pentru Drepturile Omului din RPD, Daria Morozova, a declarat în aceeași conferință de presă, că peste 5.000 de persoane, inclusiv 91 de copii, au fost ucise în această perioadă. Pe lângă aceasta, peste 8.000 de civili au fost răniți în perioada aprilie 2014-februarie 2022.

De remarcat, de asemenea, că autoritățile din RPD notează că un număr mare de civili au fost uciși/vătămați de armamentul furnizat de Occident. Dimitri Kalshnikov, șeful biroului de expertiză medico-legală al RPD, a declarat următoarele:

„În ultimii cinci ani, am constatat că s-au folosit gloanțe speciale, folosite de NATO. Noi nu am avut niciodată astfel de muniție. În calitate de experți, astfel de gloanțe pur și simplu ne surprind: la intrare lasă o mică gaură, iar la ieșire rupe țesutul cu totul, nu am mai văzut așa ceva. Aceasta fiind asistență pentru Ucraina, din partea organizațiilor internaționale.”

Pe parcursul ultimului an de război, OHCHR a estimat că peste 7,1 mii de civili au fost uciși și alți 11.756 au fost răniți. Organizația menționează că cifrele reale sunt probabil mult mai mari.

Misiunea RPD la Centrul Comun de Control și Coordonare (JSCC) a estimat că trupele ucrainene au tras de 15.000 de ori asupra zonelor civile din republică. Pe canalul său de Telegram, luni, 20 februarie, aceasta a scris că 108.866 de muniții de diferite calibre au fost trase de trupele ucrainene în ultimul an. Printre acestea se numără 39 de rachete Toch-U, 231 de rachete HIMARS, precum și 22.366 de proiectile de calibru NATO de 150 mm. Potrivit JSCC, au existat 92 de incidente în care civili au fost loviți de mine antipersonal.

În comunicatul său de presă, misiunea RPD la Centrul Comun de Control și Coordonare a estimat că pe parcursul ultimului an de lupte au murit 4.440 de locuitori, inclusiv 132 de copii.

Estimarea sa privind pagubele provocate de bombardamentele ucrainene ar fi următoarea: 9.889 de case rezidențiale și 2.441 de facilități de infrastructură civilă, inclusiv 138 de instituții medicale și 488 de instituții de învățământ, 965 de facilități de securitate socială, 70 de facilități de infrastructură critică, 780 de facilități de furnizare a energiei electrice, a apei, a căldurii și a gazului.

Din fericire, câțiva jurnaliști independenți curajoși, care în Occident sunt catalogați drept apologeți ai Kremlinului, au relatat despre această problemă în ultimii 8 ani. Eva K Bartlett, Christelle Neant și Graham Philips au înregistrat cu perseverență războiul guvernului de la Kiev împotriva civililor din Donbass. Pentru mine, cel care se remarcă este veteranul marinei americane Patrick Lancaster, care a publicat zilnic rapoarte video pe Youtube, care arată în detalii grafice și sfâșietoare impactul bombardamentelor ucrainene asupra civililor din cele două republici.

Din păcate, mass-media și elitele politice occidentale au ignorat complet crimele de război comise zilnic de forțele ucrainene împotriva civililor din RPD și RPL. Când veți auzi următoarea poveste isterică din mass-media occidentală despre presupusele crime de război rusești, atunci ar trebui să vă puneți întrebarea: de ce nu raportează bombardamentele intensive zilnice asupra civililor din Donețk?

Familiile îndurerate ale victimelor invizibile ale războiului din Ucraina merită simpatia și sprijinul nostru.

UCRAINA: războiul bisericilor

O parere dintr-o tabara:

Sursa: https://mariustuca.ro/externe/ucraina-sarbatoreste-craciunul-de-doua-ori-pentru-a-se-desprinde-de-rusi-64037.html

După ce Biserica Ortodoxă Ucraineană le-a dat de ales, tot mai mulți ucraineni rup de tradiția zilei de 7 ianuarie și aleg data de 25 decembrie, scrie Le Figaro.

În ciuda războiului, în capitala Ucrainei se poate ghici un aer festiv. În cafenele, coloana sonoră a acestui sfârșit de decembrie este un amestec de playlist de Crăciun și zumzetul constant al generatoarelor.

Aproape jumătate din infrastructura electrică a țării a fost afectată de atacurile rusești. Luminițele și lumânările care funcționează cu baterii luminează întunericul în care unele cartiere sunt cufundate ore în șir. Piața Catedralei Sf. Sofia din centrul orașului Kiev a găzduit anul trecut o piață de Crăciun și un pom de Crăciun strălucitor de 30 de metri. Anul acesta, pe o esplanada privată cu iluminat public, angajații primăriei au montat un „arbore de indestructibilitate”, de două ori mai mic. „Încă vreau să sărbătoresc Crăciunul anul acesta, în ciuda războiului. Rușii ne iau multe lucruri, nu vreau să fure și Crăciunul!” spune Irina Holovkevitch, 27 de ani, stând în fața pomului iluminat cu ghirlande albastre și galbene, dar doar pe o parte pentru a economisi energie.

Această tânără care tocmai și-a părăsit slujba într-un start-up pentru a se implica într-o fundație caritabilă care ajută victimele războiului a decis pentru prima dată să sărbătorească Crăciunul pe 25 decembrie.

În mod tradițional, ucrainenii sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, data nașterii lui Isus conform calendarului iulian. Pentru a corecta o schimbare de 13 zile a anotimpurilor, în secolul al XVI-lea, majoritatea țărilor catolice au trecut la calendarul gregorian, sărbătorind Crăciunul pe 25 decembrie. Țări ortodoxe precum Ucraina sau Rusia au păstrat datele religioase din vechiul calendar. Dar, anul acesta, tot mai mulți credincioși ucraineni își doresc să sărbătorească Crăciunul în același timp cu Parisul, Berlinul sau Londra și nu cu Moscova.

Anul trecut discutam deja, dar părea să fie pe fundal, abia odată cu războiul ne-am răzgândit, spune Svitlana Dovha, 57 de ani.

„Ne dorim atât de mult să nu avem nimic de-a face cu Rusia, încât găsim toate modalitățile posibile de a scăpa de ea: în religie, prin schimbarea denumirii străzilor, prin îndepărtarea statuilor”, asigură Svitlana Dovha, 57 de ani, care va sărbători Crăciunul pe 25 decembrie pentru prima dată cu mama ei. „Anul trecut deja discutam despre asta, dar părea să fie pe fundal, abia odată cu războiul ne-am răzgândit”, explică această femeie inginer. Puțin confuză în legătură cu ce să facă pentru acest „prim Crăciun”, Svitlana va sărbători Revelionul ca de obicei, pregătind douăsprezece feluri de mâncare fără carne, cântând koliadka , colinde tradiționale, împreună cu familia și vecinii ei. „Poate într-o zi vom relua și tradițiile europene, dar pentru moment, ne vom face ca pe 7 ianuarie și ne vom obișnui cu noua dată”, spune Irina.

În 2017, după începerea războiului din Donbass, 25 decembrie a devenit sărbătoare legală și dezbaterea a apărut în fiecare an. Dar, în urma invaziei, Biserica Ortodoxă Ucraineană a permis congregațiilor sale să sărbătorească Crăciunul în aceeași dată ca și restul Europei. Preotul parohiei Svitlana, din Lviv, vestul Ucrainei, le-a explicat pe larg credincioșilor diferența dintre cele două date. O liturghie va fi săvârșită pe 25 decembrie și alta pe 7 ianuarie, pentru ca toți credincioșii să fie mulțumiți.

Ucraina are două Biserici Ortodoxe: una legată de Patriarhia Moscovei; cealaltă, reprezentată de Patriarhia Kievului, a fost recunoscută în mai 2019 de Patriarhul Bartolomeu din Istanbul. De la acea dată, aproape 1.600 de parohii ucrainene au părăsit Patriarhia Moscovei pentru cea de la Kiev, mai ales după invazia din 24 februarie, patriarhul Chiril al Moscovei, apropiat de Putin, fiind un fervent susținător al invaziei. Reprezentanții Patriarhiei Moscovei în Ucraina au încercat să se distanțeze de țara agresoare, dar unii sunt totuși acuzați că au colaborat cu inamicul.

Biserica Patriarhiei Kiev a anunțat că va lua în considerare o reformă a calendarului, cu condiția ca aceasta să fie susținută de majoritatea credincioșilor. Anul trecut, 58% dintre ucraineni au fost împotriva schimbării datei, potrivit unui sondaj realizat de Institutul de Evaluare. Astăzi, 44% sunt pentru – mai ales în rândul tinerilor – chiar dacă doar o treime va sărbători efectiv Crăciunul pe 25 decembrie. „Nu prea avem inima să sărbătorim”, se plânge Svitlana. Moscova a anunțat deja că nu va exista un armistițiu de Crăciun. Aproape 14 milioane de ucraineni, refugiați în țară sau în Europa, nu vor putea petrece vacanțele acasă.

 

O parere din cealalta tabara

Sursa: https://www.rt.com/russia/568614-war-and-churches-in-ukraine/

Războiul bisericilor: Cum a devenit Ucraina nesigură pentru milioane de credincioși ortodocși

De ce statul și naționaliștii ucraineni îi persecută pe enoriașii celei mai mari biserici din țară

De Georgii Tkachev, un jurnalist rus din Moscova, axat pe politică și religie, la 23 Decembrie 2022, RT

„Dacă crezi în Dumnezeu, te implor, pleacă din biserică, lasă-mă să-mi îngrop fiul!”, strigă o femeie îndurerată, îngenunchind în zăpadă în fața preotului. Preotul fiind înconjurat de oficiali ucraineni și de luptători ai apărării teritoriale, care sunt acolo pentru a-l ajuta să preia biserica. O femeie îl imploră în ucraineană să se oprească. Fiul ei, care a mers pe front și a murit în luptele pentru orașul Bakhmut, s-a rugat în această biserică, iar acum mama lui vrea să-și ia rămas bun de la el. „Ieri nu m-ați lăsat să mă rog în fața icoanei, oamenii voștri m-au bătut. Vă implor să plecați, lăsați-mă să-l îngrop pe Volodya!”.

Atât femeia, cât și preotul sunt creștini ortodocși, însă decenii și chiar secole de tulburări politice și ecleziastice pe teritoriul Ucrainei moderne, au creat o prăpastie între credincioși, care s-a adâncit de când a început ofensiva militară a Rusiei, la începutul acestui an.

În Ucraina, care este considerată o țară creștin ortodoxă, nu toți credincioșii se simt în largul lor și în siguranță. Asta din cauza acțiunilor statului.

RT analizează de ce Kievul a uitat de jurământul creștinismului ‘iubește-ți aproapele’, și de ce credincioșii sunt gata să folosească forța împotriva celor de-ai lor.

Un șef din Serviciul Ucrainean de Securitate a fost găsit mort acasă. Oficialul s-ar fi sinucis

Sursa: https://stirileprotv.ro/stiri/international/un-sef-din-serviciul-ucrainean-de-securitate-a-fost-gasit-mort-acasa-oficialul-s-ar-fi-sinucis.html

Şeful unei filiale regionale a Serviciului ucrainean de securitate SBU. Oleksandr Nakonecini, a fost găsit mort în locuinţa sa, în centrul Ucrainei, anunţă duminică Parchetul General, relatează AFP.

Soţia lui Oleksandr Nakonecini a auzit, sâmbătă seara târziu, un tir de armă în apartament, la Kropînîţkîi, după care a găsit corpul soţului său atins de gloanţe, într-o cameră, precizează într-o postare pe Telegram, parchetul.

Poliţia a deschis o anchetă pentru a stabili cauza morţii, anunţă parchetul, fără să precizeze care sunt ipoteze anchetei.

Un ales local, Andrii Lavrus, anunţă într-o postare pe Telegram că oficialul SBU s-a sinucis cu un glonţ în cap, potrivit News.ro.

Oleksandr Nakonecini conducerea filiala SBU în regiunea Kirovohrad din ianuarie 2021.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a destituit, în iulie, pe directorul SBU Ivan Bakanov, căruia i-a reproşat eforturi insuficiente în lupta împotriva spionilor şi colaboratorilor Moscovei, care a invadat la sfârşitul lui februarie UIcraina.

Şeful statului ucrainean anunţa atunci o ”revizuire a cadrelor” în SBU.

Mai mulţi oficiali de rang înalt din cadrul SBU au fost destituiţi în ultimele luni.

Sursa: News.ro

Sebastian Popescu