Implicarea Romaniei in bombardarea ilegala si neprovocata a Serbiei de catre NATO in 1999

Astazi se implinesc 24 de ani de la bombardarea Serbiei, inclusiv cu infernala munitie cu uraniu saracit.

Bombardarmentele au fost ilegale si neprovocate deoarece:

Au fost lansate fara aprobarea Consiliului de Securitate ONU.

Kosovo este pamant sarbesc.

In ceea ce priveste Romania, aceasta nici macar nu a avut scuza apartenentei la NATO, la care a aderat abia in 2004.

Iata, mai pe larg, cum a decurs implicarea Romaniei in razboiul impotriva Serbiei:

Newsweek: CALENDAR 9-22 APRILIE – Avioanele NATO bombardează Serbia venind din România (09.04.2021)

22 aprilie 1999: Parlamentul României aprobă, după dezbateri dure, cererea NATO de acces în spațiul aerian, pentru operațiunile asupra Iugoslaviei.

La acel moment, PSD-ul, în frunte cu Ion Iliescu, precum și presa apropiată acestui partid, au criticat decizia luată la inițiativa președintelui Emil Constantinescu.

Ulterior, chiar și liderii PSD au acceptat că acest acord a facilitat aderarea României la NATO și deschiderea negocierilor de aderare la UE.

„Cum îşi poate închipui cineva că (N.red: NATO) poate fi un partener valabil de discuție, atâta timp cât atacă, adoptă poziţii partizane şi dezavuează conducerea legitimă şi democratic aleasă a unei țări, legitimează amestecul în treburile interne?“, spunea Iliescu, în 1999.

„Wesley Clark, Robin Cook, Jamie Shea şi toţi ceilalţi par nişte mutanţi, nişte androizi cu ochi de cristal lichid, pentru care fiecare cadavru uman nu reprezintă nimic altceva decât o colecţie de pixeli, puncte şi linii de pe display-uri.

Să fie aceasta noua rasă, să fie acesta supraomul timpurilor ce vor veni?“, scria Cristian Tudor Popescu, în articolul „Trocul sângelui“.

Cu toate acestea, Serbia a avut încredere în România și, la 24 aprilie 1999, și-a evacuat flota civilă aeriană de la Belgrad la Kiev, via București, salvând astfel avioanele aflate pe un aeroport care urma să fie bombardat. În 29 martie 2004, România a fost primită în NATO, președintele țării fiind Ion Iliescu.

 

Gazeta de Maramures: Operaţiunea Forţa Aliată (30.03.2015)

[…]

În data de 24 martie 1999, NATO a lansat Operaţiunea Forţele Aliate. La agresiunea împotriva Iugoslaviei au participat direct sau indirect 19 state, printre acestea numărându-se şi România care, pentru prima oară după 1945, a participat la atacarea altui stat.

În octombrie 1998, Parlamentul român a aprobat cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al României pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în situaţii excepţionale şi de urgenţă. În februarie 1999, militarii din România şi Statele Unite ale Americii au stabilit un centru de monitorizare a traficului aerian care să acopere, în afara teritoriului românesc, şi ariile învecinate. La 22 aprilie 1999, Parlamentul a autorizat avioanele NATO să utilizeze spaţiul aerian românesc în timpul operaţiunilor din Iugoslavia. În mai 1999, Ministerul Apărării Naţionale a confirmat faptul că Forţele Aeriene NATO au dreptul să utilizeze aeroporturile româneşti pe durata operaţiunilor din Iugoslavia. Tot în mai, reprezentanţii guvernului român şi cei ai NATO au semnat un acord referitor la condiţiile în care avioanele aliate puteau utiliza spaţiul aerian românesc.

În raiduri au fost implicate 3.500 de aeronave euroatlantice, inclusiv elicoptere de luptă, venind în valuri de 1.200 de nave din Marea Britanie, Germania, Italia, Turcia, Statele Unite, Ungaria etc. Atacurile au fost sprijinite de trei mari portavioane de atac dotate inclusiv cu armament atomic, două crucişătoare, şapte distrugătoare şi treisprezece fregate. Numai în Marea Britanie se aflau patru nave amfibii de război având 10.000 de puşcaşi marini la bord. Bombardamentele au lovit întreaga ţară, paralizând-o. Au fost executate 25.000 de lovituri aeriene şi au fost neutralizate la sol 995 de obiective. Peste 3.000 de rachete de croazieră au lovit teritoriul statului iugoslav. Dintre cei peste două de civili morţi, patru sute au fost copii. Au fost distruse 540 de clădiri, 58 de poduri şi 30.000 de case. Pierderile Iugoslaviei au fost cifrate la 200 de miliarde de dolari.

[…]