Razboaiele Americii incepand cu 1945: moartea a peste 40 de milioane de oameni
Global Research: The War on Iraq : Five US Presidents, Five British Prime Ministers, More than Thirty Years of Duplicity, and Counting….
Războiul din Irak: cinci președinți americani, cinci prim-miniștri britanici, mai mult de treizeci de ani de fățărnicie și numărătoarea continuă…
De Felicity Arbuthnot și Prof. Michel Chossudovsky, 10 Martie 2024, 06 August 2010, Global Research
O introducere de Michel Chossudovsky despre ‘războaiele umanitare’ ale Americii, urmată de un articol incisiv și atent documentat al corespondentei veterane de război Felicity Arbuthnot despre războiul din Irak.
***
Introducere
Vorbim doar de o simplă coincidență? În istoria recentă, de la războiul din Vietnam până în prezent, luna martie a fost aleasă de către Pentagon și de către planificatorii misiunilor militare ale NATO ca fiind ‘cea mai bună lună’ pentru a intra în război.
Cu excepția Războiului din Afganistan (octombrie 2001) și a Războiului din Golf din 1990-1991, toate operațiunile militare majore conduse de SUA-NATO și de aliați pe o perioadă de peste o jumătate de secol – de la invazia Vietnamului de către forțele terestre americane la 8 martie 1965 – au fost inițiate în luna martie.
Idele lui Marte (Idus Martiae) este o zi din calendarul roman care corespunde, în linii mari, zilei de 15 martie. Idele lui Marte este, de asemenea, cunoscută ca fiind data la care Iulius Caesar a fost asasinat în anul 44 î.Hr.
De reținut că luna martie (în calendarul roman) este dedicată lui Marte (Martius), zeul roman al războiului.
Armata Israelului a ucis un jurnalist Reuters și a rănit alți 5
Jurnalistul Issam Abdullah de la Reuters a fost ucis și alți 5 jurnaliști de la Al Jazeera, Reuters și AFP au fost răniți în timp ce transmiteau din Alma al-Shaab, în sudul Libanului.
Se pare că mașina și zona în care jurnaliștii în care aceștia se aflau a fost bombardată de către armata Israelului.
O echipă de jurnaliști de la Al-Jazeera și Reuters a fost lovită de o lovitură de artilerie israeliană în sudul Libanului
„Ce s-a întâmplat?! Ce s-a întâmplat?! Ce s-a întâmplat?! Nu-mi mai simt picioarele! La naiba, la naiba!”
Femeia auzită țipând a murit câteva minute mai târziu.
Human Rights Watch acuză Israelul că foloseşte fosfor alb în operaţiunile militare din Gaza şi Liban
Organizaţia Human Rights Watch (HRW) a acuzat joi Israelul că foloseşte fosfor alb în operaţiunile militare din Gaza şi Liban, transmit dpa şi EFE, citate de Agerpres.
HRW afirmă că a verificat înregistrări video realizate marţi şi miercuri în care se văd „multiple explozii în aer de fosfor alb lansat de artilerie asupra portului din oraşul Gaza şi a două locaţii rurale de la frontiera dintre Israel şi Liban”.
Organizaţia adaugă că a stat de vorbă şi cu martori.
Folosirea fosforului alb în Gaza, una din zonele cele mai dens populate ale lumii, amplifică riscurile pentru populaţia civilă şi încalcă interdicţia impusă de legislaţia umanitară internaţională expunând civili la riscuri nenecesare, subliniază HRW într-un comunicat.
„Folosirea fosforului alb în zone civile aglomerate creează un risc ridicat de arsuri insuportabile şi suferinţe pentru întreaga viaţă”, a notat directoarea HRW pentru Orientul Mijlociu şi Africa de nord, Lama Fakih.
Fosforul alb se aprinde când este expus la oxigenul din atmosferă şi poate genera lumină, fum şi căldură intensă de circa 815 grade Celsius, explică dpa.
„Pentru a evita rănirea civililor, Israelul trebuie să pună capăt utilizării fosforului alb în zone populate. Părţile dintr-un conflict trebuie să facă tot posibilul pentru a limita suferinţa civililor”, a insistat responsabila HRW.
Autorităţile israeliene nu au comentat în legătură cu folosirea sau nu a fosforului alb în cursul actualelor ciocniri.
Utilizarea acestuia asupra oamenilor este interzisă din 1997 de Convenţia de la Geneva.
Povestea papusii Barbie: de la prostituata, la jucarie pentru copii, apoi papusa de “gen neutru” iar acum cu un film ce are incasari de peste un miliard de dolari dar deja interzis in cateva tari
Lilli, precursoarea papusii Barbie, nu a fost creata pentru copii, ci sub forma unei papusi-prostituate, care era cumparata de clientii adulti din orasul german Hamburg, la cativa ani dupa incheierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
LIBAN: Disperaţi să-şi recupereze banii blocaţi, oamenii sparg băncile
Oamenii din Liban sunt atât de disperați să-și recupereze banii depuși la bancă, încât jefuiesc băncile! Mai multe incidente bizare au avut loc în ultimele zile, motiv pentru care directorii unităților au hotărât să le închidă pentru câteva zile.
Două persoane aparent înarmate și disperate au jefuit miercuri bănci din Liban pentru a avea acces la proprii bani depuși, care au fost blocați în timpul unei crize financiare naționale, transmite CNN.
O femeie a dat o spargere cu un pistol de jucărie
O femeie cu o armă falsă alături de unii asociați au reținut temporar ostatici la o filială a Băncii BLOM din capitala Beirut, înainte de a pleca cu peste 13.000 de dolari numerar din contul ei.
La scurt timp după, în orașul de munte Aley, un bărbat armat a intrat într-o filială a Bankmed și a retras o parte din depunerile sale blocate, înainte de a se preda autorităților.
Criză financiară profundă în Liban
Băncile Libanului au blocat accesul majorității deponenților la economiile lor de când o criza economică s-a instalat în urmă cu trei ani, majoritatea populației neputând să-și asigure un trai minim decent.
Jafurile de miercuri vin după ce un bărbat a jefuit o altă bancă din Beirut pentru a retrage fonduri necesare tratamentului tatălui său bolnav.
Scene de haos s-au produs în faţa băncii din capitală, după ce oamenii s-au adunat pentru a-și proteja drepturile.
Video (in direct): Un bărbat înarmat a luat ostatici angajații unei bănci din Beirut cerând să-i fie înapoiate propriile economii
AP: Armed man demanding savings holds Beirut bank staff hostage
Un bărbat înarmat a luat ostatici angajații unei bănci din Beirut cerând să-i fie înapoiate propriile economii
De Kareem Chehayeb, 11 August 2022, AP
BEIRUT (AP) – Un libanez înarmat cu o pușcă de vânătoare a intrat joi într-o bancă din Beirut, ținând angajații ostatici și amenințând că își va da foc cu benzină dacă nu-și primește economiile sechestrate, a declarat un oficial de securitate.
Bărbatul, identificat ca fiind Bassam al-Sheikh Hussein, în vârstă de 42 de ani, ar fi intrat într-o sucursală a Băncii Federale din cartierul aglomerat Hamra din Beirut, având asupra sa o canistră cu benzină și a luat ostatici șase sau șapte angajați ai băncii, a declarat oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, în conformitate cu reglementările. Cu toate acestea, George al-Haj, șeful Sindicatului angajaților bancari, a declarat presei locale că sunt aproximativ șapte sau opt angajați ai băncii ținuți ostatici, precum și doi clienți.
De asemenea, bărbatul a tras trei focuri de avertisment, a precizat oficialul. Presa locală a relatat că acesta are aproximativ 200.000 de dolari blocați în bancă.
Băncile libaneze, aflate în criză de lichidități, au implementat de la sfârșitul anului 2019 limite stricte de retragere a activelor în valută, evaporând efectiv economiile multor libanezi. Țara suferă astăzi de cea mai gravă criză economică din istoria sa modernă, în care trei sferturi din populație a plonjat în sărăcie, iar valoarea lirei libaneze a scăzut cu peste 90% în raport cu dolarul american.
Soldați ai armatei libaneze, ofițeri de poliție din cadrul Forțelor de Securitate Internă ale țării și agenți de informații au înconjurat zona. Ofițerii discută cu bărbatul înarmat pentru a ajunge la o înțelegere, dar până în prezent nu au avut succes.
Hussein a eliberat unul dintre ostatici, care a plecat cu o ambulanță. Imaginile video de pe telefonul mobil de mai devreme îl arată pe bărbatul nemulțumit ținând în mână o pușcă de vânătoare și cerându-și banii înapoi. Într-o altă înregistrare video, doi ofițeri de poliție aflați în spatele intrării încuiate a băncii îi cer bărbatului să elibereze măcar unul dintre ostatici, dar acesta a refuzat.
Un client al băncii, care a fugit din clădire pe măsură ce situația s-a agravat, a declarat presei locale că a cerut să retragă 2.000 de dolari pentru a plăti facturile medicale ale tatălui său spitalizat. Fratele său Atef, aflat în fața băncii, a declarat pentru Associated Press că fratele său ar fi dispus să se predea dacă banca i-ar da banii pentru a-l ajuta cu facturile medicale ale tatălui său și cu cheltuielile familiei.
„Fratele meu nu este un ticălos, este un om decent”, a declarat Atef al-Sheikh Hussein pentru AP. „El ia din propriul buzunar ceea ce are pentru a le da altora”.
Între timp, zeci de protestatari s-au adunat în zonă, scandând sloganuri împotriva guvernului libanez și a băncilor, în speranța că Hussein își va primi economiile sechestrate. Unii trecători chiar l-au salutat ca pe un erou.
„Ceea ce ne-a adus în această situație este eșecul statului de a rezolva această criză economică și acțiunile băncilor și ale Băncii Centrale, în care oamenii nu pot recupera decât o parte din banii lor, ca și cum ar fi o alocație săptămânală”, a declarat Dina Abou Zor, avocat al grupului de avocatură și apărare a drepturilor Uniunii Deponenților, aflat printre protestatari. „Iar acest lucru a dus la faptul că oamenii au luat problema în propriile mâini”.
În ianuarie, un proprietar de cafenea a reușit să retragă cu succes 50.000 de dolari blocați într-o sucursală bancară din estul Libanului, după ce a ținut ostatici angajații băncii și a amenințat că îi va ucide.
Libanul încă nu a pus în aplicare controale formale ale capitalului de la începutul crizei economice.
Vicepremierul Saadeh al-Shami: LIBANUL, ca stat, a intrat in FALIMENT. Retragerile bancare nu pot fi deschise tuturor oamenilor
Libanul ca stat și banca sa centrală au intrat în faliment, potrivit vicepremierului Saadeh al-Shami.
„Statul a dat faliment, la fel ca și Banque du Liban, iar pierderile s-au produs și vom căuta să reducem pierderile pentru oameni”, a declarat Al-Shami pentru canalul local Al-Jadeed.
El a precizat că pierderile vor fi distribuite între stat, Banque du Liban, bănci și deponenți. „Nu există niciun conflict de opinii cu privire la distribuirea pierderilor”, a adăugat el.
De la sfârșitul anului 2019, Libanul se confruntă cu o criză economică severă, inclusiv cu o depreciere masivă a monedei, precum și cu penurii de combustibil și de medicamente.
Moneda libaneză a pierdut 90% din valoarea sa, erodând capacitatea oamenilor de a avea acces la bunuri de bază, inclusiv alimente, apă, asistență medicală și educație, în timp ce întreruperile generalizate de energie electrică sunt frecvente din cauza lipsei de combustibil.
Al-Shami a declarat că situația țării „nu poate fi ignorată”, prin urmare retragerile bancare nu pot fi deschise tuturor oamenilor.
„Mi-aș dori să ne aflăm într-o situație normală”, a adăugat el.
Retragerile de numerar în valută în Liban au fost strict limitate din 2019 din cauza crizei economice actuale.
Pana de curent din Liban a luat sfârșit după mai bine de 24 de ore
Sursa: https://alephnews.ro/guvern/pana-de-curent-din-liban-a-luat-sfarsit-dupa-mai-bine-de-24-de-ore/
Foto: Hepta
- Alimentarea cu energie electrică a fost restabilită în Liban, au anunțat autoritățile, duminică.
- Țara a trecut printr-o pană de curent de 24 de ore, în care a fost întreruptă total furnizarea de energie electrică, transmite BBC.
Ministerul Energiei din Liban a declarat că banca centrală i-a acordat un credit de 100 de milioane de dolari pentru a cumpăra combustibil și pentru a menține în funcțiune centralele electrice.
Rețeaua electrică a fost oprită sâmbătă, iar oficialii au declarat că este puțin probabil ca aceasta să fie repornită timp de câteva zile.
În ultimele 18 luni, Libanul s-a confruntat cu o criză economică și cu penurii extreme de combustibil.
Această criză a lăsat jumătate din populație în sărăcie, a paralizat moneda națională și a provocat demonstrații majore împotriva politicienilor.
Din cauza lipsei de valută străină, a fost dificil să plătească furnizorii de energie din străinătate.
Întreruperea totală a început sâmbătă la prânz, când cele mai mari două centrale electrice din Liban s-au oprit din cauza lipsei de combustibil.
Dar, într-o declarație de duminică, furnizorul public de electricitate a declarat că în prezent livrează același nivel de energie ca înainte de întrerupere.
Dar chiar și înainte de ultima oprire, oamenii primeau adesea doar două ore de electricitate pe zi.
În urma penei de curent de sâmbătă, întregul Liban depindea de generatoare private alimentate cu motorină.
Acestea au devenit însă din ce în ce mai scumpe din cauza lipsei de combustibil și nu pot acoperi lipsa unei rețele electrice la nivel național.
Armata a fost de acord să cedeze o parte din combustibilul său pentru a repune în funcțiune centralele electrice până când va putea fi importat mai mult.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Video: Criza alimentara in Liban
Video: Proteste in Liban la un an de la explozia din port
Video: Criza alimentara in Liban
Liban – Supermaketuri închise şi rafturi goale, pe măsură ce criza afectează şi proviziile de hrană
Beirut, Liban. 16 martie 2021. Protestatarii au ieşit din nou în stradă în aceste zile, pe măsură ce dezastrul economic (care a dus la colapsul monedei naţionale) continuă să se adâncească. Criza ameninţă acum stocurile de alimente. Supermarketurile şi magazinele de cartier de pe întreg teriroriul ţării au fost închise temporar în această săptămână. Comercianţii afirmă că fac eforturi să obţină dolarii de care au nevoie pentru a cumăra mai multe stocuri de alimente. Nabil Fahed, liderul patronatului din domeniul supermarketurilor: ”Ne temem că aceste închideri temporare se vor transforma în închideri definitive, deoarece situaţia e groaznică. Finanţele proprietarilor de supermarket se erodează, şi nu au bani să plătească bunurile”.
Unii din cei care încă mai ţin deschis nu sunt siguri dacă mai pot supravieţui economic pentru mult timp. Mohieldin Fayed, proprietar de magazin: ”Există o posibilitate mare să închidem. Încercăm să nu închidem, dar închiderea e o posibilitate dacă lucurile rămân aşa. Nu ştiu de unde vom aduce produse, nu avem bani şi nimeni nu ne ajută”.
Liban se bazează în mare parte pe importuri pentru a se aproviziona cu alimente, iar închiderile magazinelor au ridicat temeri că ţara s-ar putea confrunta în curând cu deficit de alimente. În acelaşi timp, cetăţenii s-au grăbit să se aprovizioneze cât timp încă mai sunt stocuri, iar pe site-urile de socializare au fost încărcate clipuri în care clienţii s-au îmbulzit să achiziţioneze produse subvenţionate precum ulei şi orez. Nabil Fahed: „Cetăţenii aleargă la magazine , care au produse la preţuri crescute. Cumpără şi fac provizii. De exemplu, ieri la un supermarket s-au vândut 19 tone de ulei într-un răstimp de 4-5 ore, care în mod normal se vinde într-o lună”.
Criza economică din Liban (care este pusă pe seama împrumuturilor excesive şi conducerii ineficiente a autorităţilor) a dus la deprecierea lirei libaneze cu 90 % faţă de dolar comparativ cu nivelul din 2019. Cursul a atins marţi un nou minim istoric, de 15.000 lire pentru un dolar. Criza a împins pe mulţi în zona sărăciei, iar preţurile unora din bunurile importante aproape că s-au triplat, ceea ce a dus la proteste antiguvernamentale tensionate. Un protestatar numit Koder afirmă: ”Dolarul a ajuns la 15.000 de lire libaneze. Toate produseele sunt scumpe. Chiar numai mâncarea e scumpă. Tuturor le e foame. Oamenii nu au îndeajuns de mâncare. Oamenii sunt terminaţi, riscă să se îmbolnăvească şi să moară”.
Înregistrările au fost furnizate de agenţia Reuters.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
5 comments