Analiză: Statele din Golf trec la digital cu China
Sursa: https://www.eurasiareview.com/07102022-gulf-states-go-digital-with-china-analysis/
Analiză: Statele din Golf trec la digital cu China
De Mordechai Chaziza, 07 Octombrie 2022, eurasiareview
Rivalitatea strategică dintre SUA și China se extinde la lupta pentru controlul asupra economiei digitale – în special asupra infrastructurii digitale și a inovației tehnologice. Economia digitală a Chinei este printre cele mai dinamice din lume, ocupând locul al doilea la nivel mondial în 2021, cu 7,1 trilioane de dolari. Ea a devenit o parte crucială a relațiilor dintre China și statele din Golf, inclusiv Bahrain, Kuweit, Irak, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (EAU).
Sectorul energetic este în continuare cel mai mare beneficiar al investițiilor chinezești în majoritatea țărilor din Golf. Importurile de țiței ale Chinei provin din doar nouă națiuni din Orientul Mijlociu. Importurile de petrol și gaze naturale, investițiile în infrastructură și vânzările de arme ale Beijingului îi conferă acestuia o influență regională, care contravine Statelor Unite. Economiile statelor din Golf au depins, din punct de vedere istoric, de exporturile de energie pentru prosperitate economică.
Însă ascensiunea tehnologiilor digitale din ultimul deceniu a făcut ca statele din Golf să își diversifice economiile prin dezvoltarea sectoarelor financiare și a industriilor bazate pe cunoaștere. Acest lucru înseamnă că o cooperare digitală între China și statele din Golf ar putea fi un schimbător de joc pentru Beijing în competiția sa cu Statele Unite, pentru a obține superioritatea strategică în regiune.
Dezvoltarea în comun a telecomunicațiilor, a orașelor inteligente, a inteligenței artificiale și a afacerilor orientate spre tehnologie, reprezintă un efort complementar pentru China și statele din Golf. Populația tânără din Golf este expusă la prezența din ce în ce mai mare a tehnologiei chinezești, de la aplicații de rețele de socializare la platforme de plăți digitale.
Drumul Digital al Mătăsii (Digital Silk Road – DSR) este ramura tehnologică a Inițiativei Centura și Drumul (Noul Drum al Mătăsii). Inițiativa DSR are potențialul de a adăuga 255 de miliarde de dolari la PIB-ul regional și de a crea 600 000 de locuri de muncă asociate tehnologiei, în țările Consiliului de Cooperare al Golfului, până în 2030. Cu toate acestea, proiectele legate de DSR rămân inegal distribuite între statele din Golf.
Giganții din domeniul tehnologiei au un rol în realizarea inițiativei DSR a Chinei și în continuarea dezvoltării digitale a regiunii. Huawei colaborează cu Arabia Saudită pentru a dezvolta infrastructura digitală pentru pelerinajele religioase. De asemenea, firma a încheiat un parteneriat cu oficialii din Dubai pentru a contribui la modernizarea aeroportului său și a cooperat cu Autoritatea pentru Energie Electrică și Apă din Dubai, pentru a construi fibră optică și supraveghere video.
În 2022, compania de telecomunicații din Emiratele Arabe Unite, Du, a semnat un memorandum de înțelegere (MoU) cu Huawei pentru a cerceta, verifica și replica aplicațiile de ‘edge computing’ cu acces multiplu în regiune. Aceasta include valorificarea aplicațiilor ‘5G multi-acces edge computing’ pentru transmiterea în direct a Cupei Prezidențiale de Ciclism.
Huawei a primit permisiunea de a oferi servicii de ‘cloud computing’ în Kuweit în iulie 2022. De atunci, Alibaba s-a angajat să construiască un „Tech Town” împreună cu Meraas Holding, un dezvoltator cu sediul în Dubai, care să găzduiască peste 3.000 de companii din domeniul high-tech. Alibaba a încheiat, de asemenea, acorduri pentru a stoca date în cloud în Oman și are o amplă activitate de comerț electronic în Arabia Saudită.
Compania chineză de inteligență artificială SenseTime, a deschis un sediu regional în Abu Dhabi, în anul 2019. Abu Dhabi Global Market și Hong Kong Securities and Exchange, au colaborat recent pentru a promova inovarea în domeniul serviciilor financiare în Hong Kong și în Emiratele Arabe Unite.
Firma saudită M/s Aramco Asia se află în negocieri pentru a semna un memorandum de înțelegere cu firma chineză Avic International, privind serviciile și dezvoltarea de tehnologii pentru drone. Firma chineză de telecomunicații Huawei încearcă, de asemenea, să liciteze pentru extinderea centrelor de procesare a datelor din Dammam și Riad.
Giganții chinezi din domeniul tehnologiei au participat în special la dezvoltarea rețelelor 5G în statele din Golf. Emiratele Arabe Unite și Kuweit au fost primele state din Golf care au construit rețele 5G. Până în 2019, rețeaua 5G din EAU acoperea 80% din orașele sale, iar Huawei a implementat peste 1000 de amplasamente 5G în Kuweit.
Prezența regională tot mai mare a Chinei a determinat Washingtonul să facă presiuni asupra statelor din Golf pentru a alege o tabără. Statele Unite percep anumite aspecte ale cooperării digitale cu China ca fiind dăunătoare pentru securitatea lor națională. Statele din Golf sunt conștiente de preocupările SUA cu privire la prezența regională a Chinei și doresc să evite să fie prinse într-un conflict între marile puteri.
În ciuda îndoielilor privind angajamentul Washingtonului față de securitatea lor, statele din Golf recunosc că nu există un substitut pentru prezența militară americană pentru a bloca agresiunea iraniană. Statele din Golf încearcă să își diversifice sprijinul economic și militar pentru a evita dependența absolută de Washington sau de Beijing. Alegerea unei părți riscă ca statele din Golf să piardă parteneriatul de securitate cu Statele Unite sau parteneriatul tehnologic cu China.
Prezența militară americană în Golf sugerează un grad de interdependență militară între Statele Unite și statele din Golf. China nu are aceeași capacitate de a proiecta o putere militară globală, deoarece nu are o acoperire globală, nu are tratate de apărare externă și nu are baze militare în străinătate.
China nu are nici banii necesari pentru a înlocui Washingtonul în calitate de garant al securității în Golful Persic, în ciuda faptului că Statele Unite se dovedesc a fi un partener din ce în ce mai puțin fiabil. Acest lucru se adaugă la situația imposibilă cu care se confruntă statele din Golf în timp ce își echilibrează parteneriatul vital de securitate cu Statele Unite, concomitent cu legăturile digitale în plină expansiune cu China.
Însă măsura în care statele din Golf se pot angaja în colaborarea economică sau tehnologică cu China, depinde de presiunea americană. Apelurile Washingtonului de a încetini proliferarea tehnologiilor chinezești complică mediul comercial pentru firmele chineze. Ca răspuns, China ar putea folosi presiunile diplomatice și economice pentru a se promova pe sine în detrimentul Statelor Unite – ceea ce face dificilă menținerea unor parteneriate paralele pentru statele din Golf.
Într-o epocă de rivalitate geostrategică, Washingtonul se așteaptă ca aliații săi din Golf să facă alegeri dure și brutale. Statele din Golf trebuie să își gestioneze legăturile digitale cu China, înțelegând în același timp că preocupările Washingtonului impun limitări asupra noilor lor parteneriate tehnologice.
*Despre autor: Mordechai Chaziza este profesor universitar în cadrul Departamentului de Politică și Guvernare al Colegiului Academic Ashkelon, Israel.
Sursă: Acest articol a fost publicat de East Asia Forum.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
OPINIE: În Eurasia, războiul coridoarelor economice este în plină desfășurare
OPINIE: Importanta orasului Mariupol pentru ceea ce construieste Rusia si China in Asia
Dosarul digital de vaccinare al OMS cu finanțare Gates, Rockefeller, Estonia și Kuweit
Destinatari și scenarii
Identitate la nivel mondial
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Video: Alianța ID2020 și vaccinurile digitale
STIRILE ZILEI (10.10.2013): Detalii – Crin Antonescu INTERZICE SI IDEI. Aurul Germaniei mai e in cladirea Federal Reserve? Aurul de la Rosia Montana la schimb cu aderarea la NATO?
Oltenasul: Antonescu anti-legionar, ediţia 2013
[…]
“Președintele PNL, Crin Antonescu, liderul și viceliderul grupului deputaților liberali, Andrei Gerea, respectiv George Scutaru, au depus în Parlament o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.
[…]
Modificările legislative au fost generate de experienţa de până acum, când solicitări sau reclamaţii (plângeri) depuse la Parchet de către diverse entităţi, inclusiv de către Institutul “Elie Wiesel”, pasibile de a intra sub incidenţa acestui act normativ, au fost finalizate cu închiderea dosarului încă din faza de cercetare.
[…]
De asemenea, inițiatorii liberali propun și reformularea unui articol din actualul act normativ, astfel încât să intre sub incidenţa legii atât fapta persoanei de a promova în public cultul persoanelor vinovate de crime de război sau crime contra umanităţii, cât şi fapta de a promova în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.
[…]
Președintele PNL, Crin Antonescu, precum și viceliderul deputaților liberali, George Scutaru, au precizat că abordarea acestor aspecte și reglementarea lor reprezintă un semnal că, în România, există o clasă politică matură. Deputatul George Scutaru a mai menționat că inițiativa legislativă a fost lucrat împreună cu reprezentanții Institutului pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel””, precizează comunicatul PNL.
Adevarul: Tovarăşul Crin Antonescu şi legionarii
[…]
Apropos, tovarăşe, cum poţi interzice o idee, că nici în SUA, „patria democraţiei”, nu sunt interzise ideile?
[…]
De ce este nevoie de exacerbarea chestiunii Holocaustului – pe care nicio persoană cu mintea întreagă nu-l neagă în esenţă, în spaţiul românesc fiind exprimate doar necesare clarificări ale adevărului istoric, fiind greu de acceptat semnul de egal între regimul lui Adolf Hitler şi guvernarea Mareşalului Antonescu? De ce doreşte Crin Antonescu să provoace reacţia justificată şi vehementă a celor care apără memoria martirilor luptei anticomuniste? De ce Crin Antonescu pune sub semnul întrebării şi al negării jertfa a câteva mii de români care au murit în luptele armate din munţi şi în închisorile Gulagului românesc, în încercarea eroică de a se opune comunismului? Cui foloseşte declanşarea unor tensiuni inter-rasiale în România? Doar o guvernare incompetentă, aflată în prag de faliment şi doar un slugoi dornic să-şi asigure protecţia şi susţinerea unor stăpâni nevăzuţi, ar fi capabili să provoace o asemenea nebunie. Să lămurim, pentru tovarăşul Crin Antonescu, câteva chestiuni. Da, mulţi, foarte mulţi dintre evreii români au suferit cumplit, au fost ucişi, au fost victime nevinovate, Holocaustul este real! Da, mulţi dintre luptătorii şi partizanii anticomunişti, dintre martirii închisorilor comuniste au fost legionari! Da, aceste două realităţi ale Istoriei României au egală valoare de adevăr şi trebuie împăcate! România are nevoi de pace, tovarăşe Crin Antonescu, nu are nevoi de vrajbă! Ciudat (sau nu?) este faptul că iniţiativa lui Crin Antonescu vine la puţină vreme după ce protestele pentru salvarea Roşia Montana au fost suspectate că ar fi de inspiraţie eco-anarhistă. Pregăteşte, tovarăşul Crin Antonescu, terenul pentru o acuzaţie ”a la tov. Ion Iliescu” împotriva protestatarilor anti-USL din viitoarea iarnă, care se anunţă foarte grea (creşterea tarifelor la energie, preţuri mari la carburant, la alimente de bază etc.)? Vor fi acuzaţi cei care vor ieşi în stradă, pentru salvarea ţării, că sunt legionari, tocmai pentru că îşi manifestă spiritul naţional, aşa cum au făcut-o, cândva, şi legionarii? Există, cumva, undeva, în umbră, o forţă ocultă care îşi doreşte ca protestatarii împotriva sistemului să fie consideraţi nişte extremişti legionari, eco-anarhişiti, fundamentalişti etc.? Sperăm că tovarăşul Crin Antonescu se va trezi din somnul raţiunii şi va alunga acest monstru pe care vrea să-l arunce pe capul românilor. Tovarăşe Antonescu, nu mai ţine faza cu ”duşmanii poporului”, aţi dormit prea mult, treziţi-vă şi veniţi-vă în fire!
Comentariu saccsiv:
5 comments