Sfintele Paști 4 aprilie 1944 – masacrarea civililor în timpul bombardamentele aliaţilor
Marți, 4 Aprilie 1944, orele 13:45. În câteva minute, aviația americană a săvârșit un adevărat masacru asupra civililor români: aproximativ 3.000 de morți, 2.500 de răniți și alte mii de vieți distruse, fără nici o justificare militară. Foarte mulți dintre cei care-au murit au sfârșit într-o groapă comună, iar azi nu au nici cruce și nici lumânare la căpătâi.
Se împlinesc 80 de ani de la bombardamentul aliat asupra Bucureștiului din 4 aprilie 1944. Atunci, 170 de bombardiere americane au executat ordinul mareșalului britanic al aerului Charles Portal de distrugere a Triajului București, un important nod al infrastructurii feroviare folosit de civili, dar și de armatele română și germană.
Atacul de tip „covor de bombe” s-a întins dinspre Chitila, Bucureștii Noi și Calea Griviței către Gara de Nord, dar au fost avariate sau distruse și alte clădiri din zona centrală a orașului.
Potrivit unui comunicat al guvernului Antonescu, au murit în bombardamente 2.942 de oameni. Aici însă nu sunt incluse alte câteva sute sau chiar mii de persoane care se aflau în trenurile vizate de atacul aerian. Este vorba de refugiați din Basarabia și Bucovina care așteptau să fie redirecționați prin țară.
Multe dintre victime nu au mai putut fi identificate, iar rămășițele lor au fost înmormântate în mai multe gropi comune din Cimitirul Calvin.
Apărarea antiaeriană a doborât la rândul ei zece bombardiere, 45 de aviatori americani care s-au catapultat fiind capturați.
La data de 4 aprilie 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Bucureştiul este bombardat masiv de către aviaţia anglo-americană, în urma atacului înregistrându-se importante distrugeri materiale şi numeroși morţi şi răniţi. Au fost vizate zone civile, în special partea centrală a oraşului, cartierul Griviţa și zona Gării de Nord, ținta principală fiind această gară, deoarece prin bombardarea ei se încerca împiedicarea transporturilor militare spre frontul din Moldova, unde armata sovietică forţa înaintarea spre vest. Astfel, la data de 4 aprilie 1944 pe la ora prânzului, un număr circa 220 de bombardiere „B-17”, numite și „fortăreţe zburătoare” şi peste 100 bombardiere „B-24 Liberator”, au intrat în spaţiul aerian al României, venind de la Baza Aeriană de la Foggia din Italia și în scurt timp au fost deasupra capitalei României. În acel moment, în Gara de Nord se aflau câteva sute de oameni refugiați din zona Moldovei, care urmau să fie repartizaţi în diferite locaţii din Bucureşti şi din provincie. Erau mai ales femei, copii şi bătrâni, într-o stare de totală de deprimare şi de derută după ce își părăsiseră casele şi agoniseala de o viață, aşteptând flămânzi şi obosiţi ca autoritățile să găsească locuri unde să fie repartizați. Când s-a dat alarma, aproape toţi au rămas în vagoane, deoarece nu aveau unde se adăposti, iar dezastrul a fost total deoarece sub ploaia de bombe au murit majoritatea acestor refugiați. De asemenea, mii de case au fost distruse în bombardament, iar cartiere precum Grant, Griviţa, Giuleşti, Triaj, Chitila, au devenit de nerecunoscut, suferind pagube enorme. Au căzut bombe şi în Calea Victoriei asupra Hotelului „Splendid” şi a Teatrului Național, asupra Ateneului Român, asupra Universității și a multor alte clădiri cu valoare de patrimoniu. Numărul victimelor bombardamentului din 4 aprilie 1944 a fost deosebit de mare, iar bilanţul oficial consemnează un număr de 2942 de morți, peste 4000 de răniţi și peste 55.000 de oameni care au rămas fără adăpost. Concluziile desprinse de contemporani sunt unanime și spun că bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică, deoarece a fost măcelărită populaţia civilă, lipsită de apărare, Bucureștiul neavând la acea dată zone economice strategice sau cu așa de mare importanță, încât să influențeze soarta războiului. Și chiar dacă rețeaua feroviară şi nodurile de comunicație sunt obiective militare și sunt atacate în timp de război, bombardarea Bucureștiului din ziua de 4 aprilie 1944 rămâne un atac fără rațiune asupra populației civile. Astfel, acea zi de Paşti din 4 aprilie 1944 a fost un moment tragic pentru capitala României, un moment care nu trebuie uitat, niciodată.
Bucuresti: Sâmbătă 23 martie 2024 – MARȘ împotriva „căsătoriilor” homosexuale, a actelor cu cip, a vaccinurilor, etc.
Orele 14:00 – 20:00 pe traseul Dealul Mitropoliei (Patriarhiei) – Piețele Unirii – Universitate – Romană – Victoriei.
Sursa Daniel Vla:
„Marșul Credinței și Omeniei” de sâmbătă 23 martie A FOST AUTORIZAT
ESTIMARE: 6 500 de morti in Bucuresti, in cazul unui cutremur ca cel din 1977
Luni, 4 martie, se împlinesc 47 de ani de la cutremurul devastator din 1977, în urma căruia au murit peste 1500 de persoane, printre care și mari artiști, precum Toma Caragiu sau Doina Badea. Din nefericire, Bucureștiul este în prezent și mai vulnerabil în fața unui seism de magnitudine mare, precum cel din 1977, iar autoritățile nu făcut nimic în ultimii 34 de ani pentru a pune în siguranță clădirile vulnerabile. Fostul senator Marius Marinescu, inginer constructor de profesie, este de părere că în cazul unui seism precum cel de acum 47 de ani, se vor înregistra peste 6.500 de morți și alte zeci de mii de răniți. Potrivit lui Marinescu, nu doar clădirile vechi, construite înainte de 1977 au probleme, ci și multe blocuri ridicate după 1990 sunt vulnerabile.
„Dacă Bucureștiul va mai trece printr-un cutremur ca cel din 1977, va fi o tragedie, o catastrofă. Nu spun eu asta, o spun experții. O spune chiar și Nicușor Dan, primarul Capitalei: în cazul unui cutremur vor fi 6.500 de morți și sute de blocuri prăbușite. Vor fi zeci de mii de oameni vor fi răniți. Poate va fi și mai rău de atât”, explică Marius Marinescu.
Fostul senator, inginer constructor de profesie, spune că aceste clădiri cu bulină roșie sunt „cimitire pe verticală”.
Marius Marinescu: „Blocurile care sunt construite în perioada interbelică au cea mai mare problemă”
„Blocurile care sunt construite în perioada interbelică au cea mai mare problemă. Au structura de rezistență extrem de precară. Mai ales că betonul armat, cam prin anii `30 a început să fie folosit. Sunt blocuri cu bulină roșie, în jur de 400. Au fost constatate pe timpul ministrului Nicolae Noica. Mai sunt și clădirile înscrise în gradul doi de risc seismic. Nu doar în București, și în alte orașe sunt probleme cu clădirile vechi. Din nefericire, aceste blocuri sunt cimitire pe verticală”, spune Marius Marinescu.
Cutremurul din 1977: Au căzut blocurile Dunărea, Casata, sau Continental – unde a murit Toma Caragiu
Fostul senator explică ce s-a întâmplat în București în timpul seismului din 1977.
„Multe clădiri s-au prăbușit în București. Unda seismică a pătruns pe undeva pe la spitalul Fundeni, pe care l-a pus la pământ în mare parte. Pe Lizeanu, s-a dărâmat o construcție nu foarte veche. A creat haos în centrul Capitalei. Au căzut blocurile Dunărea, Casata, sau Continental – unde a murit Toma Caragiu. Unda a ieșit prin Militari, unde a pus la pământ și o scară de bloc, OD 16. Eram militar în termen la cutremurul din 1977. Am fost dus la salvarea sinistraților de la blocul OD 16. A fost ceva dramatic acolo.
La operațiunea de salvare au participat atunci și doi câini, iar generalul de armată ne spunea să facem liniște. Și făceam o liniște de mormânt, deși era foarte multă lume adunată acolo. Era o solidaritate cum nu am văzut niciodată. Câinii mergeau prin dărâmături, și cum simțeau o urmă de viață, începeau să latre, iar noi începeam să dăm molozul la o parte. Am reușit să salvăm câteva persoane, dar atenție: doar de la ultimul nivel am reușit să salvăm. Printre ei, era și băiatul groparului din Cimitirul Militari”, își aduce aminte inginerul constructor.
Marius Marinescu: „Este sub orice critică atitudinea autorităților”
Revenind la Bucureștiul de azi, Marius Marinescu trage un semnal de alarmă și spune că sunt clădiri ridicate după Revoluție care ar avea probleme în ceea ce privește structura de rezistență.
„Este sub orice critică atitudinea autorităților. Sunt atâtea blocuri care stau să cadă. În 34 de ani s-au reabilitat cred că în jur de 30. Este extrem de puțin, iar pericolul de dezastru este imens. O problemă foarte mare au și unele blocuri construite după 1990. Unii constructori, în goana lor de îmbogățire, nu au ținut cont de proiectul de rezistență. Vorbim de o gravitate extraordinară. Am văzut blocuri la Chiajna care stau înclinate, pentru că au fost ridicate pe o mlaștină”, mai spune Marius Marinescu.
Fostul senator este de părere că problema clădirilor cu risc seismic ar trebuit introdusă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Date generale despre marele cutremur din 1977:
- Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4.
- Seismul s-a produs la o adâncime de 94 km;
- Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti);
- Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.
Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky se numără printre cei care au murit în cutremurul din 1977.
Robert Negoiță a oficiat o căsătorie lesbiană de o zi de Valentine’s Day: „Noi suntem deschiși la minte”
Nu era suficient de rau ceea ce se promoveaza de Valentine’s Day:
14 februarie: Ziua Indragostitilor – promovarea nefirescului
Lui Robert Negoita i-a mai venit o idee. Iata ce putem citi in articolul Două femei au fost căsătorite, pentru o zi, de către viceprimarul Sectorului 3 din București de pe Antena 3:
Două femei au fost căsătorite, pentru 24 de ore, de către viceprimarul Sectorului 3 din București.
Primăria Sectorului 3, din București, a organizat un eveniment, în cadrul căruia cuplurile s-au putut căsători pentru 24 de ore.
”Zona pentru căsătorii este gata la Laminor Love Wonderland.
Aici vor spune “Da!” îndrăgostiții care s-au decis să facă oficial pasul cel mare, dar și cuplurile care vor să testeze propunerea noastră: Căsătoriile de o Zi.
De marți, 13 februarie, ne vedem să celebrăm iubirea la Laminor Love Wonderland. Inimioare, flori, decorațiuni speciale, fericire, concerte, spectacole de excepție și multă distracție”, anunța Robert Negoiță, în urmă cu câteva zile, pe o rețea socială.
Printre doritori au fost și parteneri de același sex. Două femei chiar au fost căsătorite, pentru o zi, de către viceprimarul Sectorului 3.
”Este o experiență… Până la urmă, nu este nimic oficial! Nu se înregistrează în vreun registru, nu produce consecințe juridice, până la urmă este doar un exercițiu.
Nu sunt puțin cei cărora le este teamă de căsătorie. Și atunci, sunt niște chestiuni care au fost promovate în lumea civilizată liberă, către care tindem și noi și încercăm să luăm partea bună. Libertate, inițiativă, experimentare…”, a explicat Robert Negoiță la Antena 3 CNN.
”Mai sunt și astăzi alte cupluri care vor veni. Cred că noi suntem diverși, că nu suntem cu toții la fel, că nu avem aceleași orientări… Oricum am fi făcut, am fi generat controverse. Și dacă nu am fi acceptat, am fi supărat pe alții”, a mai spus edilul.
”Până la urmă, fiecare are felul lui. Ce suntem noi să judecăm? Noi suntem deschiși la minte și acceptăm că suntem diferiți și ne acceptăm așa cum suntem”, a concluzionat primarul Robert Negoiță la Antena 3 CNN.
Sfântul Cuvios Părinte Dimitrie cel Nou a trăit pe vremea binecredincioșilor împărați româno-bulgari
Sfântul Cuvios Părinte Dimitrie cel Nou a trăit pe vremea binecredincioșilor împărați româno-bulgari (secolele XII-XIV), într-un sat mic numit Basarabov sau Basarabi, așezat pe apa Lomului. S-a născut din părinți săraci, dar buni creștini dreptmăritori:
https://basilica.ro/calendar-ortodox-27-octombrie/
Cititi va rog si:
FOTO: Protest pro Palestina la Bucuresti. Ample proteste in lume. La Londra a fost enorm: peste 100 000 de oameni / COMPARATIE: Numarul de civili morti in Ucraina cu numarul de civili morti in Gaza
La mitingul din Bucuresti au luat parte în jur de 600 de persoane, printre care și cetățeni români, nemți, sirieni sau iranieni, conform https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26623710-foto-noi-condamnam-nu-suntem-acord-uciderea-civililor-ambele-parti-cum-fost-protestul-pro-palestina-bucuresti.htm
A început pelerinajul de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor
Bucuria pelerinajului din acest an prilejuită de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, va fi sporită de aducerea din Grecia a Icoanei Maicii Domnului – Panaghia Soumela și a raclei cu un fragment din moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir (aduse de către IPS Părinte Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei) şi se va desfășura în perioada 21-29 octombrie 2023, după următorul program:
În zilele de 21–23 octombrie, credincioșii se vor putea închina la Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie scoase din Catedrala Patriarhală și așezate în Baldachinul Sfinţilor din incinta Catedralei Patriarhale în ziua de sâmbătă, 21 octombrie 2023, la ora 7.00.
Marți, 24 octombrie 2023, începând cu ora 12.00, va avea loc procesiunea Calea Sfinţilor cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie, după cum urmează:
– prima coloană va pleca de la Catedrala Patriarhală cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și ale Sfântului Ierarh Nectarie, pe traseul: Catedrala Patriarhală – Str. Patriarhiei – Bdul. Regina Maria – baza Dealului Patriarhiei (Piața Unirii);
– a doua coloană va pleca de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon” -Nou cu moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, pe traseul: Str. Bibescu Vodă, baza Dealului Patriarhiei (Piața Unirii).
– ambele coloane se vor întâlni, la baza Dealului Patriarhiei, cu delegaţia din Grecia purtând Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Panagia Soumela şi racla cu moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, şi vor urca, în procesiune, spre Catedrala Patriarhală.
La ora 13.00, la Catedrala Patriarhală, va avea loc primirea Sfintelor Moaște de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul Mare de Vară.
Sfânta Icoană şi Sfintele Moaşte vor fi depuse apoi spre închinare în Baldachinul Sfinților de pe Colina Patriarhiei pentru a fi cinstite de pelerini.
Comentariu saccsiv:
Sfintii sunt sfinti iar a fi nepomenitor sau ingradit sau antiecumenist sau cum vrea sa-si spuna fiecare, nu inseamna a nu saruta sfintele lor moaste.
Referitor la clipul de mai sus, putem spune ca mai bolsevici satanisti s-au dovedit a fi ticalosii ce au interzis in 2020 pelerinajul pe motiv de muci la nas:
Au interzis si pelerinajul de Sfantul Dimitrie
SFINȚII ÎNCHISORILOR: Părintele Constantin Sârbu (1905-1975) de la biserica Sapienței a fost deshumat. Conform martorilor trupul său este plin de bună-mireasmă
Atitudini: Părintele Constantin Sârbu de la biserica Sapienței a fost deshumat. Imagini
La aproape 50 de ani de la adormirea sa, Părintele Constantin Sârbu, mărturisitor și trăitor al lui Hristos în gulagul comunist, a fost deshumat astăzi, 18 octombrie. Mormântul Părintelui se află în curtea bisericii Sapienței din București.
Conform mărturiilor mai multor participanți la deshumare, se pare că trupul Părintelui este plin de bună-mireasmă și transmite o stare de bucurie și har. Pentru moment trupul Părintelui a fost depus în capela din spatele bisericii Sapienței.
„Părintele Constantin Sârbu (1905-1975) a fost unul dintre preoții mărturisitori din vremea prigoanei comuniste. Viaţa lui, urzită din lacrimi şi har, a fost o jertfă neîncetată pentru Dumnezeu şi semeni. Condamnat în 1954 la 8 ani de închisoare, a trecut prin penitenciarele de la Jilava (1954-1955), Gherla(1956-1962) și Dej (1955) și lagărele de muncă de la Poarta Albă (1955-1956) și Salcia (1959), primind şi 2 ani de domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Eliberat în 1964, a fost numit paroh la Biserica Sapienţei din Bucureşti, pe care a transformat-o în scurt timp într-o adevărată oază de credinţă şi mărturisire în mijlocul deşertului comunist”, relatează site-ul doxologia.
Pr. Constantin Sârbu a fost hirotonit preot în anul 1934 de către PS Nifon Criveanu pe seama Catedralei Episcopale din Huși și a rămas un slujitor devotat altarului până la sfârșitul vieții sale, spovedind și alinând durerile a multor oameni ce alergau cu nădejde la ajutorul și epitrahilul său.
Despre hirotonia sa, Părintele avea să consemneze: „Stând în faţa icoanei Sfintei Fecioare şi rugându-mă cu lacrimi, cerându-i sprijin şi ocrotire, de unde până atunci eram timid şi temător, lipsit de curaj, m-am ridicat plin de putere, numai lumină, numai dorinţă de a sluji supremul Adevăr, aducând la picioarele lui Iisus propria făptură, fără a avea a mă mai teme de nimeni”.
Alături de soția sa, va oblădui suferințele multor oropsiți, fondând în Huși un cămin social pentru bătrâni și copii orfani.
În 1941 soția îi moare și rămâne singurul sprijin pentru cele două fetițe ale sale.
La 9 octombrie 1954, părintele Constantin Sârbu era condamnat prin Sentinţa nr. 2168 a Tribunalului Militar Bucureşti, la 8 ani închisoare şi 3 ani interdicţie corecţională, pentru „uneltire contra ordinii sociale”.
Perioada detenției și-o va petrece în penitenciarele de la Jilava (1954-1955), Gherla (1956-1962), Dej (1955) şi lagărele de muncă de la Poarta Albă (1955-1956) şi Salcia (1959). Torturat și înfometat se îmbolnăvește de ulcer duodenal, însă va rămâne neclintit în mărturisirea de credință până la eliberare: „M-au ars cu fierul roşu la tălpi, mi-au smuls barba, m-au bătut, dar le-am spus: «Puteţi să mă chinuiţi cât vreţi, dar nu mă lepăd de Hristos»”.
După eliberare, în 1964, va primi cheile bisericii Sapienței care 40 de ani fusese închisă și era într-o stare avansată de degradare, o va restaura și va liturghisi în altarul ei până la sfârșitul vieții.
Mai multe mărturii despre Părintele Constantin Sârbu puteți afla din cartea: Sfinții închisorilor, editată la mănăstirea Paltin Petru-Vodă).
Să ne reamintim faptul că Biserica Ortodoxă Română a demarat procesul de canonizare a unor martiri și mărturisitori din temnițelor comuniste pentru anul 2025.
Mai multe fotografii la:
Bucureștiul a găzduit cea mai importantă întrunire internațională anuală templieră, iar Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Bucureștiului, a devenit noul Mare Prior al templierilor români
Președintele Camerei de Comerț din București, Iuliu Stocklosa, a fost ales în funcția de Mare Prior General Magistral al României. Acesta îi urmează în funcție lui Dan Vasiliu, care se retrage după 20 de ani la conducerea Ordinului Suprem Militar din Ierusalim (OSMTH)
”Sâmbătă, 2 septembrie 2023 A.D (905 A.T.), a avut loc în București, la Catedrala Bisericii Evanghelice C.A. a comunității de limbă germană, Capitulul Internațional al Ordinului Suprem Militar din Ierusalim (OSMTH), cea mai reprezentativă organizație templieră din lume.
Templierii- sub îndrumarea Marelui Capelan General al OSMTH, Monseniorul Gino di Ciocco, Protonotar Apostolic al Vaticanului și a Marelui Capelan al Marelui Priorat General Magistral al României dr. Daniel Zikeli, episcop vicar al Bisericii Evanghelice C.A.- i-au adus un omagiu lui Gerard Edmond Louis Willery, Mare Maestru al Ordinului în perioada 2018-2023. Eminența Sa a plecat în Împărăția Cerurilor în data de 29 iunie 2023.
În cadrul ceremonialului din Biserică, la care au participat templieri din 21 de Priorate, a fost învestit de către Eminența Sa Walter Groenewegen, Marele Maestru ad interim al OSMTH, noul Mare Prior General Magistral al României în persoana Excelenței Sale, Cavaler Mare Cruce Iuliu Stocklosa. De asemenea, Marele Priorat General al Franței are un nou Mare Prior în persoana nobilului Cavaler Mare Cruce Patrick Jouron, tot în urma Capitulului Internațional de la București. Totodată, noul Mare Prior al României a învestit postulanții prezenți în biserică cu gradul de Cavaler.
Ulterior Ceremoniei a avut loc ședința Marelui Magisterium, întrunire care a pregătit procedura de alegere a celui de-al 53-lea Mare Maestru. Scrutinul va avea loc, conform Regulamentului OSMTH, anul acesta la sfârșitul lunii octombrie.
Marele Priorat General Magistral al României a fost condus timp de 20 de ani de Excelența Sa, Dan Vasiliu, Mareșal al OSMTH și Comandor al Cetății Ierusalimului. Excelența Sa a hotărât ca momentul Capitulului Internațional de la București să reprezinte o nouă etapă pentru evoluția templarismului în România. În aceste două decenii, Marele Priorat al României a devenit unul dintre cele mai apreciate Priorate ale OSMTH, iar pentru meritele sale Dan Vasiliu a primit, din partea Marelui Maestru ad interim, cu ocazia Capitulului Internațional de la București, titlul de Mare Prior General Magistral Emerit al României.
Dan Vasiliu este unul din cei patru cavaleri români care au pus bazele Ordinului în România. În perioada 2003-2004, Dan Vasiliu a ocupat funcția de Mare Cancelar al Ballivatului României. În iulie 2004 a primit numirea de Mare Prior al României din partea Alteței Sale Eminentissim Mare Maestru și Principe Regent al OSMTH Dom Fernando Pinto Perreira de Sousa Fontes.”, arată un comunicat al OSMTH.
Comentariu saccsiv:
Sigur Marele Maestru Gerard Edmond Louis Willery o fi plecat în Împărăția Cerurilor?
Cititi va rog si:
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
1 comment