SACCSIV – blog ortodox

18 septembrie: Pomenirea Sfintitului Marturisitor Preotul ILARION FELEA

Posted in Sfinţii inchisorilor by saccsiv on septembrie 18, 2019

Viaţa părintelui Ilarion Felea Mărturisitorul

Părintele Ilarion Felea este destul de puţin cunoscut în vremea noastră. El a fost un propovăduitor al Evangheliei foarte apreciat, atât de popor cât şi de intelectualitate, la jumătatea secolului trecut. Profesor la Academia Teologică din Arad, părintele a scris multe lucrări teologice, cea mai importantă fiind Spre Tabor, lucrare pe care părintele Justin Pârvu o consideră „cea mai bună operă a Ortodoxiei româneşti de până acum. Părintele Ilarion Felea este un adevărat geniu liturgic al teologiei ortodoxe, al Bisericii Ortodoxe. (…)

(more…)

Reclame

ASPAZIA OTEL PETRESCU s-a mutat la Domnul

Posted in Uncategorized by saccsiv on ianuarie 23, 2018

Iata ce putem citi la A murit Aspazia Oţel, „sfânta“ din închisoare. „Am fost calificată drept irecuperabilă şi am crezut că merg să mă împuşte“ de pe Adevarul:

Aspazia Oţel, femeia care a pătimit 14 ani în temniţele comuniste, a murit în noaptea de luni spre marţi. Ea a fost naşa Zoei Rădulescu, fiica lui Gogu Puiu, liderul rezistenţei armate din Dobrogea.
Aspazia Oţel Petrescu s-a născut pe 9 decembrie 1923 la Cernăuţi, într-o familie de învăţători. După ce a urmat cursurile şcolii primare în comuna Ghizdiţa, a fost înscrisă la Liceul din Bălţi. Acolo a urmat un semestru, după care a fost retrasă din cauza unei hipocalcemii. Fiind pusă de părinţi să aleagă între Chişinău şi Cernăuţi, urmează cursurile Liceului de fete ortodox „Elena Doamna“ din Cernăuţi.

Între 1944-1948 urmează Facultatea de Litere şi Filosofie de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj; primul an la Sibiu, unde Universitatea era refugiată, şi apoi la Cluj. În timpul facultăţii, conferenţiază în cadrul FORS (Frăţia Ortodoxă Română Studenţească), cu lucrarea Iisus în poezia română. Este una dintre elevele preferate ale lui Lucian Blaga, care o va încuraja să-şi cultive talentul literar.
Între 1946-1948 a fost dactilografă la prestigiosul Centru de Studii Transilvane, condus de remarcabilul profesor academician, istoricul Silviu Dragomir. La 9 iulie 1948 este arestată în plină sesiune de examene, fără să fie absolventă şi fără posibilitatea de a susţine examenul de stat. Este condamnată la 10 ani de temniţă grea, pe care i-a executat în diferite închisori: Mislea, Dumbrăveni, Miercurea Ciuc. Motivul arestării a fost aderenţa la Cetăţuia – organizaţia de tineret a femeilor din Mişcarea Legionară, similară Frăţiilor de Cruce – organizaţia de tineret a bărbaţilor – din cadrul „Liceul ortodox de fete” Elena Doamna din Cernăuţi.

La sfârşitul celor 10 ani de temniţă, Aspazia Oţel Petrescu a fost dusă la biroul de eliberare. „După ce am semnat biletul de ieşire m-au pus să ies afară şi m-au aşezat într-un pluton. Am fost calificată drept irecuperabilă şi am crezut că merg să mă împuşte“, povestea ea. În scurt timp, a aflat că pedeapsa i s-a prelungit cu patru ani şi că va fi dusă la Mislea. „M-au închis singură foarte mult timp, aproape că am uitat să vorbesc. Nu mă aşteptam să mai scap de acolo“, îşi aminteşte Aspazia Oţel.
Un alt episod greu din lagar este când a stat la izolator, pentru că nu a dorit să pârască. „Ne ţineau două zile flămânzi şi în a treia zi ne aduceau jumătate de porţie de mâncare, rece ca gheaţa. M-am făcut ca o vişină putredă“, a povestit ea pentru Adevărul.
După 14 ani de chinuri în lagăr, Aspazia Oţel Petrescu a văzut din nou lumina soarelui. „Lumea de afara era altfel, comunismul devenise victorios. Mi-a fost mai greu să mă acomodez cu acea «libertate», decât cu închisoarea“, mărturisea femeia.

În 1958 se stabileşte cu mama în oraşul Roman, tatăl fiind decedat. Cu foarte multă dificultate reuşeşte să se angazeje pe un post de contabilă la o cooperativă din Roman. În 1964 se căsătoreşte cu Ilie Alexandru Petrescu, căruia îi decedase soţia. Împreună cu acesta îi creşte pe cei doi copii orfani, care ajung calificaţi (fiul – inginer, iar fiica – medic).
După decembrie 1989 participă la toate comemorările martirilor şi mucenicilor din temniţele comuniste, fiind coorganizatoarea Sfântului Paraclis de la Mislea, locul de pomenire a tuturor sfintelor din temniţele comuniste.
Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

Aspazia Otel Petrescu: TRAIM VREMURI APOCALIPTICE. „Eu zic ca lupta pe pamant este deja…, pare sa fie castigata de astia”

 

Sa nu uitam ziua asta: 14 mai …

Posted in Uncategorized by saccsiv on mai 14, 2016

VIDEO: Inregistrarea CONFERINTEI DE LA IASI “Sfintii Inchisorilor sub Legea 217”

Posted in Uncategorized by saccsiv on mai 9, 2016

Inca n-am vizionat-o. A fost postata pe youtube la 8 mai 2016. Iata si comentariul LS IASI:

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2017 să fie închinat apărătorilor Ortodoxiei din timpul prigoanei comuniste, având în vedere ataşamentul şi evlavia credincioşilor faţă de cei care sunt numiţi astăzi sfinţii închisorilor. În acelaşi timp, începând de vara trecută, în mass-media şi în mediile academice există o dezbatere constantă asupra aplicării controversatei Legi 217/2015, cunoscută drept „legea memoriei” sau „legea antilegionară”.
Care sunt implicaţiile legale ale cinstirii eroilor anticomunişti? Sunt ei sau nu criminali de război? Afectează într-un fel Legea 217 procesul de canonizare al mărturisitorilor din închisorile comuniste? Mai avem voie să-i citim pe filosoful Mircea Vulcănescu sau pe poetul Radu Gyr?
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns invitaţii conferinţei: dr. Corneliu Ciucanu, istoric, cercetător ştiinţific la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Române – filiala Iaşi, profesorul Constantin Străchinaru, fost deţinut politic timp de 14 ani, părintele ieroschimonah Ioan Şişmanian şi monahul Filotheu Bălan de la mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” Petru-Vodă din judeţul Neamţ şi părintele Teodor Stănescu, fost deţinut politic.
Fotografii de la eveniment pot fi găsite aici: https://goo.gl/eacGqN
Peste 400 de persoane au fost prezente în sală.

 

CULMEA RELATIVITATII: Valeriu Gafencu a fost CONDAMNAT DE ANTONESCU. Apoi ELIE WIESEL invoca acesta condamnare. Simultan insa Elie Wiesel condamna toate hotararile regimului Antonescu …

Posted in Uncategorized by saccsiv on aprilie 24, 2016

Dupa cum stiti, teoria relativitatii ne “explica” ca simultam avem a > b dar si a < b. Dupa ce omenirea a acceptat mistic bizareria asta, s-au deschis larg portile la tot soiul de ciudatenii iar majoritatea dintre noi pare a nu suferi prea tare ca logica elementara a fost exilata cat mai departe de Pamant.

   Citez de pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Valeriu_Gafencu iar Wikipedia nu poate fi suspectata de simpatii legionare:

În anul 1941 era student în anul al II-lea la Facultatea de Drept și Filosofie din Iași și totodată conducător al unui grup al organizației legionare Frățiilor de Cruce. A participat la rebeliunea legionară, fiind arestat de regimul Antonescu. Eliberat la scurtă vreme, el a fost rearestat de autoritățile antonesciene din cauza participarii sale active la menținerea mișcării legionare în ilegalitate.[1] Profesorul de drept civil Constantin Angelescu l-a apărat la proces, declarând că acesta este „unul dintre cei mai buni studenți pe care i-am avut de-a lungul întregii mele cariere didactice”.[necesită citare] Această încercare s-a dovedit însă a fi inutilă, dictatura antonesciană nevăzând cu ochi buni activismul legionar al tânărului Gafencu, care milita activ pentru menținerea în viața a mișcării legionare.

Astfel, și-a săvârșit sentința la închisorile de la Aiud (1941-1949), Pitești (noiembrie-decembrie 1949) și Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adept al ortodoxiei, regimul dur al detenției, torturile și bolile contactate aici întărindu-i credința.

Iata si ce putem citi la EXCLUSIV Scandalul „Valeriu Gafencu“, reaprins la Tribunalul Bacău. „Sfântul Închisorilor“ ar putea redeveni cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Ocna de pe ziarul Adevarul, ziar care nici el nu poate fi suspectat de simpatii legionare:

[…]
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, printr-o adresă făcută autorităţilor din Tîrgu Ocna a menţionat argumentele care susţin oportunitatea retragerii titlului onorific.

„Tribunalul Militar al Corpului 4 Armată din 25 mai 1941 a dispus condamnarea unui lot de 18 persoane şi a lui Valeriu Gafencu, pentru participarea la Rebeliunea Legionară. Gafencu a fost învinuit de faptul că în calitate de conducător al frăţiilor de cruce din Iaşi a instigat direct pe elevii Liceului Naţional din Iaşi la nesupunere faţă de legile şi autorităţile şcolare. A fost condamnat la 3 luni de detenţie şi o amendă de 2 mii de lei“

„Valeriu Gafencu a fost condamnat pe 5 decembrie 1941, de Curtea Marţială a Corpului 4 Armată, pentru crimă de constituire de asociaţiune şi activitate legionară potrivnică ordinei existente în stat, la 25 de ani de muncă silnică.  Având în vedere că Valeriu Gafencu a fost membru al unei organizaţii fasciste, fapt pentru care a fost condamnat de două ori de către statul român şi faptul că nu a fost condamnat niciodată la închisoare de către regimul comunist, considerăm că acordarea titlului de cetăţean de onoare reprezintă recunoaşterea şi încurajarea morală a imaginii unei persoane care a militat pentru valori şi principii incompatibile democraţiei“, precizează Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel.

[…]
   Comentariu saccsiv:

Daca citatele din Adevarul sunt exacte, iata ca chiar Elie Wiesel subliniaza faptul ca Valeriu Gafencu nu a fost condamnat niciodată la închisoare de către regimul comunist. Deci a fost condamnat doar de catre regimul Antonescu. Deci condamnarile hotarate de regimul Antonescu sunt considerate bune tocmai de catre Elie Wiesel. Nu asta e concluzia? Altfel cum?
Pe de alta parte, iata ce putem citi la Institutul Elie Wiesel cere retragerea titlului de cetăţean de onoare mareşalului Ion Antonescu de pe Stiri pe surse:

(more…)

ROG RASPANDITI: 14 aprilie – O noua conferinta la Iasi “SFINTII INCHISORILOR” / Invitati: Parintele IOAN SISMANIAN, istoricul CORNELIU CIUCANU, fostul detinut politic CONSTANTIN STRACHINARU / Moderator SILVIAN EMANUEL MAN / Lasii terorizati de LEGEA ANTI LEGIONARA vor sta acasa

Posted in Uncategorized by saccsiv on aprilie 12, 2016

19 martie VIRGIL MAXIM – Sfântul, poetul, mărturisitorul, misticul, genialul, românul absolut, luptătorul, legionarul

Posted in VIRGIL MAXIM by saccsiv on martie 20, 2016

Mucenicia lui CORNEL NITA. Intelegeti CICLUL: Evreii bolsevici i-au bagat in temnite, tradatori precum Eugen Țurcanu i-au ucis, Dumnezeu i-a facut Sfinti, urmasii evreilor bolsevici ii vor baga la puscariei pe cei ce azi ii comemoreaza, tradatori precum Eugen Turcanu …

Posted in Uncategorized by saccsiv on februarie 28, 2016

   Iata ce putem citi la Mucenicia lui Niță Cornel in lagarul de la Pitesti, de Gheorghe Andreica de pe Atitudini:

Era pe la sfârşitul lunii februarie 1950, când într-o zi a fost introdus în cameră un tânăr student cu faţă de copil. Să fi avut vârsta de 19-20 de ani. Numele lui: Niţă Cornel.
A fost direct introdus în „focurile reeducării”, adică în torturi cumplite alături de noi ceilalţi.
Toată noaptea am petrecut-o în torturi groaznice aplicate de însuşi Ţurcanu sau echipa sa de peste treizeci de torţionari, toţi cu creierele „spălate” şi transformaţi în roboţi docili, fără voinţă şi iniţiativă decât acea impusă de Ţurcanu.
Pardoseala era stropită cu sânge, hainele celor torturaţi – la fel.
A trecut ora deschiderii, s-a servit terciul şi am fost obligaţi să stăm cu mâinile în buzunar, cu privirea fixă la bec, fără să facem nici cea mai mică mişcare în dreapta sau în stânga.
Ţurcanu a ieşit din cameră, dar peste un minut sau două a reintrat ca o furtună :
– Măi, fiţi atenţi. Avem control. Când strig drepţi, toată lumea se va ridica în picioare.
După câteva minute, primul gardian deschide uşa, zicându-i lui Ţurcanu: „Au intrat pe secţie!” N-a terminat bine de zis că uşa s-a deschis larg şi în cameră au intrat doi indivizi îmbrăcaţi civil şi doi îmbrăcaţi militar, ambii având grade superioare.
Pe individul civil din frunte, ce se vedea că e şeful „delegaţiei”, l-am recunoscut imediat după figură (căci făcea parte din biroul politic al comitetului central al partidului comunist şi pozele acestora erau atârnate peste tot). Era Iosif Kişinevschi, de naţionalitate evreu.
Al doilea civil era Alexandru Dumitrescu, al treilea, îmbrăcat militar, era generalul Nikolschi (Grunberg, de naţionalitate evreu), iar al doilea îmbrăcat în uniformă era şeful securităţii din Piteşti.
– Ei, cum e? a pus întrebarea batjocoritor Iosif Kişinevschi.
În clipa aceea studentul cel tânăr adus în cameră abia cu o zi înainte ţâşni din locul său de lângă prici şi zise lui Iosif Kişinevschi:
– Sunt deţinutul Niţă Cornel. Cum să fie? Nu vedeţi şi dumneavoastră? Şi arată cu mâna spre ceilalţi. Suntem torturaţi.
Abia atunci am îndrăznit să privesc la figurile celor torturaţi. Erau pur şi simplu desfiguraţi. Feţele tumefiate, ochii umflaţi şi negri de lovituri. Unora le mai curgea încă sânge din gură. Era un tablou înspăimântător. Şi eu am fost torturat. Probabil arătam la fel cu ceilalţi.
– Ce, te plângi că sunteţi bătuţi? Asta nu-i nimic. Aţi fost aduşi aici ca să fiţi omorâţi! Să ziceţi „merci” de regimul „uman” pe care vi-l aplicăm! Zicând aceasta, au făcut cu toţii stânga-mprejur şi au ieşit grăbiţi din cameră pentru a evita orice replică a celor torturaţi.
Am rămas cu toţii înmărmuriţi de răspunsul primit şi „figurile” făcute de aceşti inspectori.
Spaima celor torturaţi a atins cota maximă.
Nu mai aveam cui să ne plângem. Simţeam că suntem pierduţi.

Moartea studentului Niţă Cornel

Ţurcanu a închis liniştit uşa camerei după inspectori, apoi privind crunt la Niţă Cornel, începu cu înjurăturile cele mai abjecte şi josnice din repertoriul său:
– Să te dezbraci imediat!
Astfel, bietul Niţă s-a dezbrăcat în pielea goală. A fost legat cu mâinile la spate de doi din roboţii lui Ţurcanu. Între mâini fu introdus un par gros ca să reziste şi cei doi l-au ridicat la înălţimea priciului de la etaj până a rămas aşa spânzurat în cea mai dureroasă poziţie.
A luat apoi Ţurcanu o bâtă mai groasă (cam cât mâna mea) şi începu să-l lovească pe Niţă. Apoi, adresându-ni-se nouă celorlalţi – care priveam îngroziţi, ne-a zis :
– Iată ce o să păţească acel care va mai îndrăzni să iasă la raport!
Bestia de Ţurcanu îl lovea cu parul peste faţă cu o ferocitate crescândă.
La fiecare lovitură peste obraz capul îi era zvârlit în dreapta sau în stânga având impresia că gâtul secat de carne se va rupe şi va zbura cât colo, rostogolindu-se.
Am auzit cum la o lovitură mai puternică oasele faciale i-au fost zdrobite. Am sesizat un sunet stins şi surd ca sfărâmarea unei coji de nucă subţire. La altă lovitură i-au sărit mai mulţi dinţi din gură. Ochii i-au sângerat holbaţi gata să iasă din orbite, cu groaza şi spaima tipărită în ei. Începu să vomite cu cheaguri de sânge şi o picătură de sânge i se prelingea din ureche. Nu-mi pot da seama cât a durat supliciul acestui martir căci fiecare clipă părea o veşnicie.
La un moment dat a scăpat capul în jos, dând semnal de moarte. Chiar şi astfel, cu capul bălăngănind fără viaţă, l-a mai lovit de câteva ori până când unul din cei ce-l ţineau spânzurat, îi zise lui Ţurcanu:
– A murit.
– Dă-l în . . . mă-sii! Ce-i dacă a murit? Cu un legionar mai puţin.
Trupul fără viaţă şi faţa aceea gingaşă de copil zdrobită înspăimântător. Sânge cu carne amestecat zăceau acum în mijlocul camerei. Dar pofta de tortură a lui Ţurcanu încă nu se potolise ci privea ca o fiară în dreapta şi stânga gata să sfâşie şi pe alţii.
– Aduceţi o pătură !
Pe loc au adus o pătură în care au înfăşurat cadavrul şi astfel l-au scos afară pe coridor de unde l-au luat gardienii să-l ducă mai departe.

(fragment din vol. „Mărturii…, mărturii…”, cap. 33-34)

Iata si ce putem citi la Cornel Niță – Un erou necunoscut al rezistenței de pe Fericiti cei prigoniti:

(more…)

Evreul Nicolae Steinhardt l-a numit Sfantul Inchisorilor: VALERIU GAFENCU

Posted in Uncategorized by saccsiv on februarie 19, 2016

MIHAI EMINESCU mai actual ca niciodata: Despre cum lucreaza MASONII impotriva BISERICII si a NATIONALISMULUI

Posted in Uncategorized by saccsiv on februarie 14, 2016

eminescu_si_biserica

   Reiau articolul MIHAI EMINESCU: Despretuind Biserica noastra nationala si injosind-o, atei si francmasoni cum sunt toti, […] romanul ajunge a se simti strain in tara sa proprie din 2014 caci pasajul scris la 14 august 1882 de Mihai Eminescu in “Timpul” e mai actual ca niciodata:

Cat de curand, Mihai Eminescu va fi interzis. Sau cel putin o parte a operei sale:

Cristian Pirvulescu: EMINESCU ANTISEMIT. N-a fost ucis, e teoria conspiratiei. Ce daca va cumpara Ungaria terenuri in Transilvania? Judecatoarea din Vaslui nu stie ce spune cand hotaraste ca gazul de sist e al satului, nu al statului

   Pentru ca stapanii trag o linie directoare:

UE – SANCTIUNI PENALE PENTRU COMBATEREA INTOLERANTEI (inclusiv homofobia si ideologiile totalitare). Asta cere MOSHE KANTOR, Chairman of the ECTR, presedinte al CONGRESULUI EVREIESC EUROPEAN si chairman of the Policy Council al CONGRESULUI EVREIESC MONDIAL …

VIDEO – Barbara Lerner Spectre: EVREII sunt vazuti rau deoarece AU ROL CONDUCATOR …

KALERGI a fondat PANEUROPA cu banii evreilor ROTHSCHILD si WARBURG. Cum zice el ca va arata rasa europeana si cine o va conduce?

Asa ca e bine sa ne reamintim si sa salvam orice astfel de text:

(more…)

%d blogeri au apreciat asta: