PĂRINTELE NICOLAE STEINHARDT, EVREUL GENIAL CONVERTIT LA ORTODOXIE. PORTRET

Sursa: https://atitudini.com/2019/03/parintele-nicolae-steinhardt-evreul-genial-convertit-la-ortodoxie-portret/

„DEVOȚIUNEA MEA PARTICULARĂ ESTE CRUCEA”.

 Motto: „Degeaba suferi, dacă eşti în afara Bisericii nu ţi-e de niciun folos. Câţi eretici n-au riscat moartea? Câţi nu au dorit-o şi care acum ard în foc? Diavolul are şi el martirii lui”.

ITINERARII BIOGRAFICE

Monahul Nicolae (Nicu-Aurelian) Steinhardt, scriitor, publicist, critic literar, eseist,  filosof și adânc trăitor creștin, de origine evreu, se naște la 12 iulie 1912, în comuna Pantelimon, lângă București. Tatăl său, inginerul și arhitectul Oscar Steinhardt, rănit la Mărăști și decorat cu „Virtutea militară”, pentru că a luptat în primul război mondial, conducea o fabrică de mobile și cherestea la marginea Bucureștiului. Mama excela în blândețe și bunătate, calități descrise de N. Steinhardt într-o cromatică tentă de nostalgie: „Maică-mea era poreclită «Bunătate». Mi-o amintesc dând bucăţele de zahăr cailor înhămaţi la trăsurile care, pe vremuri, îşi aşteptau muşteriii de-a lungul trotuarelor. Model i-am avut pe amândoi părinţii”. Urmează exclamația cu nuanțe de amărăciune a celui care, neînduplecat cu propria fire, își va face mereu o intransigentă autoanaliză: „Dar, vai, n-am nici curajul tatei, nici bunătatea mamei! Cum de pot fi atât de altul decât ei? Ce minunat lucru ar fi fost să pot împreuna calităţile amândurora! N-a fost să fie!”. Din scurta autobiografie pe care Nicolae Steinhardt și-a alcătuit-o la îndemnul IPS Teofil Herineanu și al părintelui duhovnic, Arhim. Serafim Man, spre a fi păstrată în arhiva Mănăstirii Rohia, spicuim următoarea mărturisire, semnificativă pentru lucrarea pe care pronia lui Dumnezeu a avut-o cu sufletul lui Steinhardt, adus la creștinism asemenea convertirii minunate a lui Saul: „Din copilărie m-au atras clopotele și obiceiurile creștinești. Părinții mei erau în bune relații cu preotul Mărculescu de la Biserica locală, Capra, unde am mers și eu”[1].

După clasele primare pe care le face în parte acasă, parte la Școala Clementa din București, urmează cursurile Liceului Spiru Haret, unde „am fost singurul dintre cei patru elevi israeliți care nu am venit cu certificat de la rabin, ci am învățat religia creștină, avându-l drept dascăl pe preotul Gheorghe Georgescu, de la biserica Sfântul Silvestru, om de ispravă, care mă simpatiza și-mi da note mari”[2].

 „Afecțiunea mea pentru Neamul românesc s-a întărit”

La propunerea directorului SRI, a fost declasificat dosarul aferent implicării cadrelor Departamentului Securității Statului în evenimentele din 1989

Sursa: https://ecopolitic.ro/sri-declasifica-dosarul-intern-al-revolutiei-din-1989-hellvig-eroii-pe-care-ii-comemoram-astazi-22-decembrie-merita-adevarul/

Dosarul declasificat a făcut parte din investigațiile Comisiei “Decembrie 1989”, instituită în anul 1991 la nivelul Senatului României cu scopul de a cerceta evenimentele din Bucureşti şi din ţară din perioada 1- 31 decembrie 1989.

Declasificarea dosarului face parte din proiectul anunţat anterior de conducerea SRI de a aduce la lumină întregul set de documente cu privire la evenimentele din 1989, în spiritul unei depline transparenţe, cu scopul de a oferi cercetătorilor şi istoricilor instrumente de cunoaştere asupra perioadei în cauză.

Dosarul poate fi accesat şi descărcat aici.

Hellvig:

În 2015, primul an al mandatului meu, le transmiteam ofițerilor SRI faptul că este obligatoriu ca cei care vin să slujească această națiune trebuie să înțeleagă cât de greu s-au câștigat libertatea și democrația.

Pentru noi ca organizație și pentru mine ca director al ei în ultimii aproape opt ani, căutarea nu s-a oprit nicio clipă. Pentru că eu cred în continuare, cu tărie, în valoarea memoriei colective, peste generații.

Înțelegerea prețului pe care unii oameni l-au plătit pentru aceste idealuri nu se poate realiza însă complet în absența unui concept-cheie: adevărul! Și mă refer aici, în primul rând, la adevărul privitor la evenimentele sângeroase din 1989.

Din păcate, sute de familii încă așteaptă răspunsuri, sute de victime încă își așteaptă liniștea, iar milioane de români încă așteaptă acest adevăr pentru a închide o dată pentru totdeauna unul din capitolele cele mai criminale ale comunismului românesc.

Adevărul nu are un început sau un final. Tot așa cum el nu aparține cuiva anume. Noi toți, însă, suntem responsabili pentru rezultatul lui deplin, iar acela va fi istorie. Avem, astfel, obligația de a-l căuta continuu, cu toată energia.

Astăzi, SRI face încă un pas pentru a sprijini sau pentru a impulsiona acest demers național.

Am desecretizat și publicat pe site-ul SRI toate documentele pe care instituția noastră le mai avea în păstrare cu privire la Revoluția din 1989.

Sper că prin acest demers orice frântură suplimentară de informație adusă la lumină va putea contribui la scrierea istoriei. Un semn că statul român trebuie să se scuture și să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul. Și nu doar comunismul, pentru că și fosta Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989. Acel aparat represiv al statului român de atunci este condamnabil pentru că avea ca prioritate apărarea Partidului Comunist și a conducătorilor săi, nu era un serviciu de informații dedicat apărării cetățenilor.

Eroii pe care îi comemorăm astăzi, 22 decembrie, merită adevărul. Pentru că ei nu au luptat pentru idei abstracte sau pentru diferitele linii politice.

În fapt, eroii nu au ideologie. Dar au avut idealuri, iar unul dintre ele era adevărul. Tineri, civili sau militari, oameni nevinovați care au pierit în sângeroasele zile ale lui Decembrie 1989 sunt sigur că s-au regăsit în același rai al oamenilor buni.

Pentru familiile celor care au pierdut atunci un om drag este în continuare crucial ca responsabilitățile să fie partajate clar și asumate fără echivoc.

 

Comentariu saccsiv:

Hm…

Cititi va rog si:

Timisoara, 15 – 20 decembrie 1989

Dialogul dintre doi evrei B’nai B’rith despre aplicarea “Protocoalelor Inteleptilor Sionului” in Romania, interceptat de catre Securitate in august 1989, tradus din idiş şi ebraică şi care descrie cu maximă acurateţe cadrul pregatitior al “Revolutiei” din decembrie 1989

SILVIU BRUCAN a fost reala EMINENTA CENUSIE din spatele REVOLUTIEI ROMANE de la 1989, papusarul ce s-a asigurat ca totul va decurge exact cum au stabilit papusarii mondiali ca trebuie sa se intample

Inregistrarea si transcriptul teleconferinţei conduse de Nicolae Ceusescu în 17 decembrie 1989

VIDEO: Discursul lui Nicolae Ceausescu din 20 decembrie 1989 (nu cel din piata). In ziarul Scinteia aparea mai lung?

Cine a produs panica de la ultimul miting al lui Ceausescu?

 

Traian Băsescu, declarat colaborator al Securității. Decizia ÎCCJ este definitivă. Băsescu: „Voi face demersurile legale la CEDO”

CNSAS: Acțiunile lui Băsescu au îngrădit dreptul la viață privată

În acţiunea depusă de CNSAS la Curtea de Apel București pentru stabilirea calității de colaborator al Securității a lui Traian Băsescu se arată că fostul preşedinte şi-a turnat colegii şi a menţinut legătura cu Securitatea ca persoană de sprijin, până aproape de căderea regimului.

În dosar au fost depuse documente de la SRI şi MApN.

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.

Ce spunea Băsescu după prima decizie de colaborare

După pronunțarea primei decizii, din septembrie 2019, Traian Băsescu declara la Digi24 că, la 21 de ani, nu știa că cei de la Contrainformații, cărora le dădea rapoarte, erau parte a Securității.

„Este o decizie a judecătorului, nu pot să o contest decât legal, ca om care a ținut la construcția unui sistem de justiție. Deci voi contesta decizia la Înalta Curte. Am spus că nu am colaborat cu Securitatea, pentru că eu știu ce am făcut. Nu cred că ce am făcut eu poate fi etichetat ca fiind colaborare cu Securitatea, mai ales că este vorba de documente din Institutul de Marină, iar instituția care se ocupa de noi erau Contrainformațiile militare, despre care recunosc că la 21 de ani habar n-aveam că sunt parte a Securității” a declarat Traian Băsescu la Digi24.

Editor : Bogdan Pacurar

Iohannis, la reuniunea privind situaţia din Sahel. Şeful statului a subliniat necesitatea menţinerii unităţii pentru asigurarea păcii

Sursa: https://adevarul.ro/news/politica/iohannis-reuniunea-privind-situatia-sahel-Seful-statului-subliniat-necesitatea-mentinerii-unitatii-asigurarea-pacii-1_620e17ab5163ec4271168cc2/index.html

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat miercuri, la Paris, la invitaţia preşedintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, la o reuniune informală privind situaţia de securitate din Sahel. Şeful statului a subliniat necesitatea menţinerii unităţii şi coordonării, inclusiv cu partenerii regionali, precum şi a continuării eforturilor comune în vederea asigurării păcii şi securităţii în regiune

Participanţii la reuniune au fost de acord că situaţia de securitate nu mai permite prezenţa forţelor franceze (operaţiunea Barkhane) şi a Forţei Takuba în Mali. Totodată, au reafirmat angajamentul în sprijinul păcii şi stabilităţii în Sahel, inclusiv printr-o posibilă relocare a forţelor respective în zona Sahel şi regiunile învecinate dinspre Golful Guineea.

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat organizarea reuniunii înainte de Summitul Uniunea Europeană – Uniunea Africană şi a subliniat necesitatea menţinerii unităţii şi coordonării, inclusiv cu partenerii regionali, precum şi a continuării eforturilor comune în vederea asigurării păcii şi securităţii în regiune, în beneficiul cetăţenilor. Preşedintele României a subliniat că asigurarea securităţii şi a stabilităţii în Vecinătatea Sudică a UE este cu atât mai importantă cu cât ne confruntăm şi cu provocări acute de securitate în Vecinătatea Estică, în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră.

Preşedintele Klaus Iohannis a reamintit, totodată, că, în solidaritate cu partenerii africani, România a aprobat, în 2021, desfăşurarea militarilor săi în cadrul Forţei multinaţionale de luptă împotriva terorismului Takuba, în coordonare cu forţele G5 Sahel, această decizie reprezentând o expresie a angajamentului solid al ţării noastre pentru securitatea Sahelului.
Preşedintele României şi-a exprimat regretul cu privire la deteriorarea accelerată a situaţiei politice din Mali, care a condus la decizia de retragere a Forţei Takuba din această ţară. Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat menţinerea angajamentului României, cu ajustarea modalităţilor de implementare în funcţie de evoluţiile de securitate din regiune, arătând, totodată, că obiectivul prioritar rămâne asigurarea securităţii civililor ameninţaţi de terorism şi de creşterea nivelului de violenţă.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, de asemenea, importanţa continuării explorării opţiunilor disponibile, împreună cu actorii regionali, pentru a facilita o dezescaladare a tensiunilor şi a evidenţiat necesitatea implicării partenerilor africani în lupta împotriva terorismului în Sahel şi pentru a preveni răspândirea acestui fenomen în regiunile învecinate.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, cu prilejul reuniunii, liderii europeni ai ţărilor participante la Forţa Takuba, alături de o serie de parteneri africani au abordat evoluţiile politice şi de securitate din Sahel şi au exprimat sprijinul pentru Mali şi poporul malian în eforturile de a obţine pacea şi stabilitatea durabile şi, respectiv, pentru continuarea combaterii terorismului în regiunea Sahel.

de Radu Eremia

De ce tine Jandarmeria dosarele fostei Securitati?

Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Jandarmeria_Rom%C3%A2n%C4%83

Prin Decretul nr. 221 din 30 august 1948, în structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne din 1947 s-a mai adăugat Direcția Generală a Securității Poporului (D.G.S.P., sau pe scurt Securitatea). Comandant al acestei direcții este numit tovarășul Gheorghe Pintilie.

Gheorghe Pintilie a fost un agent N.K.V.D. de origine ucraineană – cunoscut sub porecla Pantiușa. Numele său adevărat era Pintilie Bodnarenco. A primit direct gradul de general-locotenent. Conducearea superioară a Securității era alcătuită în totalitate din agenți ai serviciciilor de securitate sovietice. D.G.S.P. este organizată pe 10 direcții naționale și 13 direcții regionale. Efectivul în cadrul direcțiilor naționale se ridică la 1.148 de oameni. Efectivul în cadrul direcțiilor regionale se ridică la 2.822 de ofițeri. În 1956, numărul lor a crescut la 13.155 de ofițeri și 5.649 de angajați civili. Aceste cifre nu includ și rețelele de informatori.

Conform Decretului nr. 163/1949 și ordinului nr.10052 din 23 ianuarie 1949 al Secretariatului pentru trupe al M.I. se înființează Trupele de Securitate și, potrivit decretului nr. 25 din 23.01.1949, a fost înființat un nou organism – Miliția Populară, iar Jandarmeria a fost desființată în conformitate cu instrucțiunile Secretariatului General pentru Trupe nr. 12100, formațiunile sale din mediul rural fiind transferate către noua instituție creată Direcția Generală a Miliției.

La numai o lună, prin Decretul nr. 167 au fost înființate Trupele de Securitate prin preluarea de la Jandarmerie a Regimentului de Jandarmi Pedeștri, batalioanele teritoriale, centrele de instrucție și unele subunități logistice.

Unitățile care au intrat în subordinea Comandamentului Trupelor de Securitate (C.T.S.) au fost: Regimentul de Securitate București, Batalionul de Securitate Gărzi Capitală, Batalionul 1 Securitate Giurgiu, Batalionul 2 Securitate Târgul-Ocna, Batalionul 3 Securitate Iași, Batalionul 4 Securitate Drăgășani, Batalionul 5 Securitate Oradea, Batalionul 6 Securitate Orăștie, Batalionul 7 Securitate Florești, Batalionul 8 Securitate Timișoara, Batalionul 9 Securitate Brașov, Batalionul 10 Securitate Dej, Centrul de Instrucție nr. 1 Securitate Arad, Centrul de Instrucție nr. 2 Securitate Brad, Centrul de Instrucție nr. 3 Securitate Botoșani, Centrul de Instrucție nr. 4 Securitate Dorohoi, Centrul de Instrucție nr. 5 Securitate Dumbrăveni, Centrul de Instrucție nr. 6 Securitate Fălticeni, Centrul de Instrucție nr. 7 Securitate Găești, Centrul de Instrucție nr. 8 Securitate Mizil, Centrul de Instrucție nr. 9 Securitate Oradea, Centrul de Instrucție nr. 10 Securitate Odorhei, Centrul de Instrucție nr. 11 Securitate Orăștie, Centrul de Instrucție nr. 12 Securitate Radna, Centrul de Instrucție nr. 13 Securitate Sibiu, Centrul de Instrucție nr. 14 Securitate Satu Mare, Centrul de Instrucție nr. 15 Securitate Tâșnad, Centrul de Instrucție nr. 16 Securitate Tecuci, Centrul de Instrucție nr. 17 Securitate Turnu – Măgurele și Centrul de Dresaj Câini Călinești.

ATRIBUȚIUNILE TRUPELOR DE SECURITATE – extras din Ordinul M.A.I. nr. 136, strict secret, din 1 iunie 1954.

1/. Trupele de Securitate constituiesc forța armată a Ministerului Afacerilor Interne și sînt destinate pentru executarea misiunilor operative de serviciu și de luptă, în scopul apărării securității Republicii Populare Române.

2/. Misiunile Trupelor de Securitate sunt:

– lupta împotriva spionilor, diversioniștilor, teroriștilor și altor agenți ai statelor imperialiste, care sunt trimiși pe teritoriul țării noastre;

– lupta împotriva bandiților izolați care constituiță în grupuri, din elemente național – burgheze, chiaburești și din alți dușmani de clasă;

– luptă împotriva tulburărilor ordinei publice;

– paza instituțiilor și intreprinderilor de stat, care au o importanță deosebită;

– execută măsurile ordonate de Guvern. (…)

6/. Trupele de Securitate trebuie să fie totdeauna gata de a intra în acțiune, pentru a executa misiunile încredințate, în scopul lichidării dușmanului. (…)

10/. Particularitățile condițiunilor, în care Trupele de Securitate își execută activitatea de luptă și de serviciu, sunt:

– Trupele luptă împotriva unui inamic ascuns, care se maschază și folosește diferite metode perfide în activitatea lui subversivă.

– Dușmanul se prezintă sub formă de grupuri puțin numeroase sau ca indivizi izolați, ascunși sub masca locuitorilor pașnici. Acest inamic este foarte mobil, nelegat de teren și are multe posibilități să apară și să dispară în cel mai scurt timp, în diferite puncte de pe teritoriu. Când întâlnește Trupele, de regulă, dușmanul nu primește luptă, ci caută să dispară imediat, folosind terenul; atunci însă, când este încercuit și nu are posibilitatea să iasă din cerc, se împotrivește cu disperare.

– Inamicul poate să aibă complici în mijlocul populației civile, care-l aprovizionează cu hrană, echipament și arme, îl ascund îl informează despre activitatea Trupelor.

11/. Trupele execută misiunile de luptă pentru lichidarea inamicului, prin: – cercetarea (căutarea) și: – capturarea lui.

Dacă inamicul opune rezistență și nu există posibilitatea capturării lui, Trupele îl nimicesc, folosind toată puterea armamentului lor.

12/. Executarea cu succes a misiunilor diferite ce ele revin, impune Trupelor de Securitate și fiecărui militar în parte:

a/. Să aibă o înaltă conștiință politică și devotament pentru cauza Partidului Mincitoresc Român, față de Guvern și de Patrie;

b/. Să fie gata în permanență de a intra în luptă, să aibă o dezvoltată ură de clasă și o voință nestrămutată de a nimici dușmanul prin luptă, necruțându-și nici viața;

c/. Să aibă o vigilență ascuțită și veșnic trează; să fie pătruns de o disciplină de fier și să respecte întocmai jurământul militar, prescripțiunile regulamentelor și instrucțiunilor militare;

d/. Să-și însușească o înaltă măestrie militară; să dovedească inițiativă creatoare, activitatea dinamică și ingeniozitate în acțiuni; să fie capabili să înșele cu dibăcie inamicul;

e/. Să știe a folosi în mod just armamentul lor;

f/. Să aibă o temeinică pregătire fizică și să fie în permanență antrenate, pentru a rezista la toate greutățile și lipsurile impuse de situație.

Ofițerii din Trupele de Securitate sânt obligați a educa și instrui în permanență efectivele, din punct de vedere politic și militar, să știe să organizeze și să conducă cu măestrie acțiunile unităților și subunităților în orice condițiuni. (…)

Asigurarea politică a acțiunilor de luptă ale Trupelor de Securitate

177/. Asigurarea politică în acțiunile Trupelor de Securitate este condiția de bază pentru obținerea succesului.

Trupele de Securitate bine educate, având formată o înaltă conștiință politică și un adânc devotament față de Patrie și cauza poporului muncitor, pot și trebuie să-și îndeplinească misiunile, cu bune rezultate.

178/. În munca politică de pregătire și sprijin a acțiunilor, locțiitorul politic este primul ajutor al comandantului și răspunde în egală măsură cu acesta de calitatea și rezultatele acestei munci.

El este dator ca în astfel de misiuni să îndrumeze toate forțele politice, pentru o continuă sprijinire pe linie politică a operațiunilor. (…)

183/. Munca politică în asigurarea acțiunii unui element trebuie să aibă ca rezultat:

– să dezvolte în fiecare militar o înaltă conștiință politică a îndeplinirii datoriei, pentru apărarea Patriei din toate puterile sale;

– să-i mărească ura față de dușmanul Patriei și al poporului muncitor (…)

Dupa Revoluția din Decembrie 1989 Trupele de Securitate au trecut, pentru puțin timp, în subordinea Ministerului de Interne sub denumirea de Trupe de Pază și Ordine (T.P.O.). În conformitate cu H.G. nr. 0749 din 05.07.1990, H.G. nr. 01000 din 04.09.1990 a legii nr. 40 din 18.12.1990 cu rectificările din 20.12.1990, privind reorganizarea Ministerului de Interne, potrivit principiilor și normelor adoptate de Parlament, s-au stabilit structura și atribuțiile Jandarmeriei Române.

Guvernul Consiliului Frontului Salvării Naționale ( CFSN) a conclus că un corp de vigilență și pază cu numele de „Trupele de Securitate” este compromis, deci a revenit la vechiul nume, „Comandamentul Trupelor de Jandarmi”, prin Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990: „cu privire la creșterea capacității de acțiune și îmbunătățirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pază și Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi”, hotărâre legiferată prin Legea nr.40 din 18 decembrie 1990, privind structura și atribuțiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor dar – ca urmare a unei mentalități remanente din comunism a liderilor din 1990 – Jandarmeria urma să supravegheze și să informeze organele superioare asupra stării de fapt în situații în care se amenință siguranța și ordinea publică în caz de tulburări interne pentru intervenția în scopul restabilirii ei.

Conform presei (Cotidianul.ro: „Șefii Jandarmeriei Române sunt foști ofițeri de Securitate!” publicat în ediția din 24 ianuarie, ș.a.), mulți ani după Revoluția din 1989 ofițeri formați în cadrul „Trupelor de Securitate” au ajuns la comanda Jandarmeriei^[71].

Un pas decisiv în direcția democratizării acestei instituții a fost Legea nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, lege care a facilitat ulterior acceptarea României în familia statelor democratice din U.E. și acceptarea Jandarmeriei Române ca membru cu drepturi depline în Asociațiile Polițiilor și Jandarmeriilor Europene și Mediteraneene cu statut militar.

„Legea 550/2004 privind organizarea și functionarea Jandarmeriei Romane”^[72] definitivează democratizarea Jandarmeriei, ca o instituție de stat care activează exclusiv în cadrul și în numele legii, pentru ocrotirea populației. Capitolul I – „Dispoziții generale” stipulează clar și fără echivoc:

„

Art. 1. – (1) Jandarmeria Romană este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, in condițiile legii, atribuțiile ce ii revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor incălcări ale legilor in vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism. (…) Art. 2. – Jandarmeria Romană iși desfășoară activitatea in interesul cetățenilor, al comunității și in sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și in executarea legii.

Art. 3. – (1) Jandarmeria Romană cooperează, in indeplinirea atribuțiilor ce îi revin potrivit legii, cu celelalte componente ale Ministerului Administrației și Internelor, cu structuri ale sistemului de apărare și securitate națională și colaborează cu organizații, instituții și autorități ale administrației publice centrale și locale, organizații neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum și cu persoane fizice…”

—Legea Jandarmeriei Române ^[73]

Ziare com: De ce mai tine Jandarmeria dosarele fostei Securitati. Explicatiile absurde ale institutiei in privinta documentelor care ar trebui predate la CNSAS

Tatal Ministrului Sanatatii, Vlad Voiculescu, a colaborat cu Securitatea

Foto: https://www.activenews.ro/stiri/Tatal-lui-Vlad-Voiculescu-colaborator-al-Securitatii.-Ce-spune-fostul-potential-candidat-PLUS-la-Primaria-Capitalei-160361

Dupa cum ati putut vedea la tv, protestatarii cer in aceasta noapte si demisia Ministrului Sanatatii, Vlad Voiculescu:

Video si foto: Mars de protest de la Ministerul Sanatatii la Institutul Matei Bals, 30 ianuarie 2021

Vlad Voiculescu a fost Ministrul Sanatatii si in Guvernul Ciolos, despre care puteti citi mai multe la:

Istoricul celui mai periculos proiect politic din istoria post decembrista. O alianta fundamental anticrestina si antinationala, avand cea mai neagra doctrina de stanga din intreg esicherul politic romanesc

In martie 2020 recunostea că tatăl său a colaborat cu Securitatea, conform DIGI 24:

Fratia Securitatii: tatii lui Rafila si Orban au avut acelasi sef

Sursa: https://inpolitics.ro/fratia-securitatii-tatii-lui-rafila-si-orban-au-avut-acelasi-sef_18446921.html

Încă o bombă în scandalul Alexandru Rafila: potrivit dezvăluirilor scriitorului și documentaristului Fabian Anton, care prezintă documente ale CNSAS, tatăl medicului care se vrea parlamentar și cel al premierului Ludovic Orban au avut același șef în Securitate, în anii 50.

”Astăzi m-au sunat cîțiva ziariști să mă întrebe ce știu despre povestea Rafila & fiul.Văzuseră documentarul meu cu torționarul Franț Țandără și doreau să știe dacă nu am mai multe amănunte despre plozii PNL-USR-PSD etc., cu tați torționari sau securisti…I-am trimis să verifice de pildă și biografia premierului Ludovic Orban sau a fratelui său, Leonard, cîndva Secretar de Stat în Ministerul Integrării Europene, care, după cum spun documentele CNSAS cercetate cu atenție, au „suferit“ în perioada comunistă, ca fii și nepoți ai unor securiști.

Așadar, Ludovic și Leonard Orban sunt fiii lui Ludovic Orban, cîndva (prin 1953 mai exact) sublocotenent și șef birou II la Ministerul Securității Statului, Regiunea Stalin.Șeful lui Ludovic Orban (tatăl) era pe atunci celebrul colonel Ambruș Coloman, un torționar vestit pentru brutalitatea sa, avansat ca director al Direcției Ministerul Securității Statului, Regiunea Stalin, ca mulțumire adusă pentru că, între 1948 – 1951, pe cînd era director al Direcției Regionale a Securității Timișoara, a coordonat, alături de maiorii Aurel Moiș și Zoltán Kling, represiunea împotriva grupurilor de partizani anticomuniști din Munții Banatului și Mehedințiului.Ludovic Orban (tatăl) a fost și unul din anchetatorii arhimandritului Teofil Părăian, de la mănăstirea Brâncoveanu – Sîmbăta de Sus, după cum mi-a mărturisit, pe vremuri, chiar marele duhovnic.

Una din dovezile despre implicarea lui Ludovic Orban (tatăl) în această poveste se găsește în volumul 61 din dosarul nr. 7358 DMRU.Reproduc mai jos pagina respectivă:

În ceea ce-l privește pe unchiul celebrilor frați Ludovic și Leonard Orban acesta este nimeni altul decît Imre Orban (zis si Emeric Orban), născut la 3 octombrie 1920, în Odorheiul Secuiesc, fiul lui Domokoș și Julianna.Imre Orban a fost angajat inițial între 1948 – 1950 la Direcția Regională Brașov/Stalin a Securității Statului unde, în 1951 va fi numit locotenent major, în 1954, căpitan și șef serviciu și în 1955 locțiitor șef birou.Imre Orban va fi trecut în rezervă la data de 29 februarie 1956” scrie documentaristul.

Or, despre Ambruș Coloman a ieșit deja la iveală în acest moment că era șeful Direcției Securității Regionale Timiș în 1948-49, care avea în subordinea Securitatea Arad, condusă de tatăl lui Alexandru Rafila și care primea rapoartele supervizate de acesta, mare parte dintre ele aflate în posesia CNSAS. (B.T.I.)

foto: huff.ro

Detalii incredibile ies la iveală înainte de alegerile parlamentare! Este Alexandru Rafila fiul unui torționar cu același nume care a fost șeful Securității Arad?

Sursa: https://www.gandul.ro/stiri/detalii-incredibile-ies-la-iveala-inainte-de-alegerile-parlamentare-este-alexandru-rafila-fiul-unui-tortionar-cu-acelasi-nume-care-a-fost-seful-securitatii-arad-foto-video-19522174

Detalii incredibile ies la iveală înainte de alegerile parlamentare! Este Alexandru Rafila fiul unui torționar cu același nume care a fost șeful Securității Arad?

Noi informații încep să iasă la iveală cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare și la scurt timp după ce Aelxandru Rafila și-a anunțat candidatura din partea PSD: Se vehiculează că reprezentantul României la OMS ar fi de fapt fiul fostului  torționar cu același nume care a fost șeful Securității din Arad și care a fost responsabil de masacrul armat de pe Valea Crișului Alb la sfârșitul anilor ’40.

Un ofițer de Securitate cu numele de Alexandru Rafila a condus Serviciul Securității Arad între anii 1948 – 1949, potrivit CNSAS.

Și realizatoare TVR Lucia Hossu-Longin a vorbit despre torționarul Alexandru Rafila în al şaselea episod din Seria Torționarii: „Masacrul de pe Valea Crişului Alb”.

Alexandru Rafila, un fost maior la Securitate

„Alt absolvent de patru clase primare Alexandru Rafila ajuns comandantul Securității din Arad care a executat 27 de țărani, în mijlocul satelor ce se opuneau colectivizării mi-a mărturisit că în anii aceia «cu timbrul acesta de revoluționară m-ar fi arestat»”, afirma realizatoare TVR.

De asemenea, în Memorialul Durerii despre Alexandru Rafila se susține că „a reprimat cu gloanțe opoziția la colectivizare în masacrul din 1949 de pe Valea Crișului Alb”.

Andrei Ruse, editor la Hyperliteratura, unde a fost lansată o carte din seria Memorialul Durerii, „Reeducarea de la Pitești. Cerberii penitenciarelor”, a explicat pe rețelele de socializare cum în cartea menționată un întreg capitol este dedicat lui Alexandru Rafila torționarul, care ulterior a devenit și el medic.

„În CV-ul său și în orice am căutat, nu apare nimic legat de trecutul său înainte de facultate, ceea ce mi se pare (foarte) suspect. Am încercat să sap mai adânc, fără rezultate, așa că singura chestie care mi-a venit în minte a fost s-o sun chiar pe autoare, s-o întreb dacă știe ceva de această «coincidență» (Lucia Hossu-Longin a realizat un interviu cu Alexandru Rafila la începutul anilor 90, pentru Memorialul Durerii – mare parte din el este transcris și în cartea de care pomeneam). Și mi-a confirmat azi nu doar că ar fi rude, ci că Alexandru Rafila, marele medic de astăzi, este, se pare, chiar fiul ucigașului din anii ’50… Am rămas mut…”, a declarat și Andrei Ruse, editor de carte.

Coincidența este că tatăl lui Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, are același nume cu fiul, potrivit unui document din „Monitorul oficial” referitor la numirea unor membri în Consiliul de Administrație al Unifarm.

Doctorul Alexandru Rafila: „Tatăl meu era medic de familie (…) cred că a fost lucrul care m-a influențat mult în alegerea profesiunii”

Într-un interviu pentru revistagalenus.ro, doctorul Alexandru Rafila mărturisea că a devenit medic datorită tatălui său: „Tatăl meu era medic de familie, avea foarte mulți pacienți și era foarte dedicat activității lui, iar eu auzeam multe relatări despre problemele pe care oamenii le au legat de starea de sănătate și cum poți să-i ajuți ca medic. Acesta cred că a fost lucrul care m-a influențat mult în alegerea profesiunii”.

GÂNDUL.RO a încercat să îl contacteze doctorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, dar până la momentul transmiterii acestei știri nu am primit niciun răspuns.

 

Noua Securitate și copiii

Sursa: https://www.cotidianul.ro/noua-securitate-si-copiii/

O investigație Radio Europa Libera, preocupată de personalul implicat în alegeri și activitatea AEP, a dat peste o cucoană cu o biografie interesantă.

EXCLUSIV CNSAS cere instantei sa constate ca Mugur Isarescu a fost colaborator al Securitatii

Sursa: https://m.ziare.com/mugur-isarescu/exclusiv-cnsas-cere-instantei-sa-constate-ca-mugur-isarescu-a-fost-colaborator-al-securitatii-1615037

Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu (71 de ani), este considerat de CNSAS colaborator al fostei Securitati, iar Colegiul institutiei a aprobat, saptamana trecuta, nota in care ii este consemnata aceasta calitate.

Conform procedurii, Consiliul National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) va sesiza Curtea de Apel Bucuresti, chemata sa confirme sau sa infirme verdictul Colegiului.

„Colegiul a aprobat Nota de Constatare si a dispus introducerea la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti a actiunii in constatare pentru stabilirea calitatii de colaborator al Securitatii, pentru urmatoarea categorie de persoane: – art. 3 lit. q (guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, presedinte, vicepresedinte de banca si membrii consiliului de administratie din sectorul bancar) – 1 persoana„, se arata in comunicatul dat de institutie dupa sedinta de martea trecuta a Colegiului.

Mai multe surse din institutie au confirmat, pentru Ziare.com, ca acest punct trei al comunicatului de presa se refera la guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Sursa: CNSAS

Ziarul Bursa scria, anul trecut, ca avocatul Gheorghe Piperea a cerut CNSAS, printr-o asociatie pe care o conduce, sa verifice daca Mugur Isarescu a colaborat cu Securitatea.

Directia de investigatii a CNSAS a prezentat concluziile verificarii in arhive, iar Colegiul a intocmit si votat, saptamana trecuta, nota de constatare trimisa Curtii de Apel Bucuresti pentru a fi confirmata sau infirmata.

Contactat de Ziare.com, purtatorul de cuvant al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Daniel Suciu, a refuzat sa comenteze informatia, sustinand ca este o chestiune personala a sefului sau, nu una institutionala. Ziare.com i-a cerut atunci lui Suciu un punct de vedere din partea sefului Bancii Nationale a Romaniei, insa acesta nu ne-a fost transmis pana la publicarea acestui text.

In urma cu trei ani, Romania Libera a scris ca Isarescu ar fi colaborat cu Securitatea sub numele de cod „Manole”.

La acel moment, CNSAS nu avea posibilitatea sa verifice calitatea de colaborator al Securitatii a guvernatorului BNR, insa Parlamentul a modificat legea, adaugand persoana care ocupa aceasta functie intre cele pentru care se poate cere aceasta verificare.

Autori:Ovidiu Vanghele , Ramona Ursu