SUA vor vinde 246 rachete Javelin către Kosovo
[…]
Incluzând echipamentele asociate acestor rachete, vânzarea este în valoare de 75 de milioane de dolari, se arată într-un comunicat.
Acest acord „va îmbunătăți capacitatea pe termen lung a Kosovo de a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială”, a adăugat corpul diplomatic american.
Formal, Congresul poate încă să blocheze vânzarea, dar este puțin probabil să facă acest lucru.
Anunțul vânzării vine în contextul în care Kosovo a suspendat recent obligația ca mașinile înmatriculate în Serbia care călătoresc pe teritoriu să ascundă simbolurile sârbești pe plăcuțele de înmatriculare, la scurt timp după o decizie reciprocă a Serbiei.
Uniunea Europeană, care conduce dialogul dintre cei doi foști inamici, a salutat „un pas pozitiv”.
Relațiile dintre Kosovo și Serbia au trecut din criză în criză de la războiul dintre forțele sârbe și rebelii pro independență albanezi, care s-a încheiat în 1999 cu intervenția NATO împotriva Belgradului.
Kosovo, care are o minoritate sârbă de 120.000 de persoane dintr-o populație totală de 1,8 milioane de locuitori, și-a declarat independența față de Serbia în 2008, ceea ce Belgradul nu a acceptat niciodată.
Relațiile s-au deteriorat și mai mult în luna mai, odată cu instalarea primarilor albanezi în patru orașe din nordul Kosovo, majoritar sârb, în urma boicotării alegerilor locale de către electoratul sârb.
Kosovo rămâne o problemă obsesivă pentru unii sârbi, care consideră acest teritoriu drept leagănul lor național și religios.
În ciuda sprijinului istoric acordat Pristinei, Statele Unite sunt frustrate de ceea ce consideră a fi intransigența premierului kosovar Albin Kurti.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
OPINIE. Istoria războaielor purtate de SUA-NATO: „Exportul democrației” prin acte de subversiune și infiltrare
Global Research: The History of US-NATO Led Wars: “Exporting Democracy” through Acts of Subversion and Infiltration
Istoria războaielor purtate de SUA-NATO: ‘Exportul democrației’ prin acte de subversiune și infiltrare
De Shane Quinn, 28 Noiembrie 2023, Global Research
NATO, condus de americani, a atacat Serbia și Muntenegru cu avioane militare între martie și iunie 1999. Modul adesea nediscriminatoriu în care au fost efectuate bombardamentele NATO a dus la moartea a peste 1 200 de civili, potrivit Comitetului iugoslav pentru cooperare cu UNICEF; dar, de fapt, numărul real al victimelor civile a fost semnificativ mai mare și ar fi putut fi cuprins între 5 000 și 5 700 de vieți civile pierdute ca urmare a mai puțin de trei luni (11 săptămâni) de raiduri aeriene ale NATO.
Intervenția occidentală în Serbia a avut loc cu ani înainte de 1999.
SUA și Uniunea Europeană au canalizat zeci de milioane de dolari în activități antiguvernamentale care îl vizau pe liderul sârb Slobodan Miloșevici, a cărui sfidare era inacceptabilă pentru politicienii occidentali, în principal pentru administrația Bill Clinton de la Washington. Miloșevici urmărea politici externe și interne independente, printre acestea din urmă numărându-se refuzul de a pune în aplicare programele neoliberale susținute atât de mult de către americani și aliații lor europeni.
Orașul iugoslav Novi Sad bombardat în anul 1999 (Licența CC BY-SA 3.0)
În cele 18 luni de dinaintea încheierii președinției lui Miloșevici, în octombrie 2000, SUA și UE au cheltuit aproximativ 80 de milioane de dolari în domenii precum mass-media de opoziție din Serbia. Finanțarea occidentală era mai veche, de pe la mijlocul anilor 1990, când sume mari de bani din SUA și UE au începuse să intre în Serbia. Washingtonul a urmărit această politică mai ales prin intermediul United States Agency for International Development – Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al National Endowment for Democracy – Fondul Național pentru Democrație din SUA (NED), care sunt strâns legate de Casa Albă.
Fondurile americane și europene au ajutat grupuri politice antiguvernamentale precum Otpor, care avea sediul în capitala sârbă Belgrad și care dorea să îl răstoarne pe președintele Miloșevici. Paul McCarthy, ofițer senior de programe pentru NED în Europa Centrală și de Est, a dezvăluit că, după prăbușirea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în anul 1992, NED a acordat ajutoare organizațiilor antiguvernamentale din Serbia, Muntenegru și Kosovo, inclusiv Otpor. În anul 1999, Otpor a primit, de asemenea, aproape 2 milioane de dolari de la un alt grup finanțat de Washington, Institutul Republican Internațional (IRI).
NED desfășura activități subversive alături de Fundația pentru o Societate Deschisă înființată în urmă cu trei decenii de către bogatul om de afaceri George Soros, un notoriu băgător de seamă, susținător al liberalismului și al expansiunii imperialiste occidentale. Acțiunile lui Soros sunt adesea compatibile cu politica guvernului SUA.
NED și fundațiile Soros s-au infiltrat în organizații media, grupuri de reflecție, sindicate etc. După anul 1990, Soros a cheltuit peste 100 de milioane de dolari pentru susținerea grupurilor anti- Miloșevici, Otpor numărându-se printre beneficiari. Soros a investit 50 de milioane de dolari într-un efort de a cumpăra minele și fabricile Trepca, situate în cea mai mare parte în Kosovo.
SUA și-au promovat ‘exportul de democrație’ prin intermediul unor organizații precum NED, USAID, CIA, Freedom House (Casa Libertății, președintele Freedom House este Michael J. Abramowitz) și fundațiile Soros. Acestea serveau drept paravan pentru schimbarea de regim în țări independente de politica occidentală. Metoda nu a fost foarte diferită de cea folosită în anul 1953 pentru înlăturarea, cu sprijinul britanic și american, a guvernului lui Mohammad Mosaddegh din Iran, după ce premierul iranian a naționalizat firmele petroliere britanice din țară.
CIA și MI6 au finanțat demonstrațiile antiguvernamentale din Teheran, cu scopul de a-l forța pe Mosaddegh să plece de la putere și de a readuce Iranul sub dominația occidentală. Mai recent, Soros s-a folosit în mod regulat de „activiști”, pe care i-a angajat și care apoi au alimentat tulburările într-o anumită națiune desemnată pentru schimbarea regimului.
Tancuri pe străzile din Teheran, în anul 1953. Susținătorii loviturii de stat celebrau victoria în Teheran (Sub licența Domeniului Public)
Grupurile susținute de guvernul american au sprijinit, de asemenea, ‘revoluțiile colorate’, așa cum s-a întâmplat acum 20 de ani în Georgia, care are o graniță de peste 800 de kilometri cu Rusia și este o fostă republică sovietică. Istoricul Moniz Bandeira a scris:
Reportaj din Kosovo
Kosovo este o bucată din Balcani unde, parcă, poți palpa nenorocirea. În nord, în zona populată în majoritate de sârbi, situația curentă arată ca o criză umanitară standard: fără medicamente, fără alimente. Sârbii fac contrabandă cu brânză, carne de porc și antitermice. Sunt arestări pe bandă rulantă, oamenii sunt luați din casă cu automatele puse în poziție de tragere. Despre asta nimeni nu are voie să vorbească. În sud, în teritoriul populat de etnicii albanezi, e bine. Investițiile curg, facilități sunt multe. În schimb, e multă ură: albanezii kosovari cred că pământul din nordul provinciei este populat de cine nu trebuie. Ce este cert: în Kosovo nu prea vezi drapelul național. Ci, într-o parte, steagurile roșii ale Albaniei, iar în cealaltă tricolorul sârbesc. Iar ambele tabere se simt pregătite. „Până la război nu mai e mult”.
“Kosovo e Serbia”, “Basarabia e Romania”. Meciul dintre România și Kosovo a fost întrerupt timp de 50 de minute
Meciul dintre România și Kosovo a fost întrerupt timp de 50 de minute, iar incidentele de pe Arena Națională (în peluza tricoloră a apărut bannerul „Kosovo e Serbia”) au provocat reacții în cele două state.
Kosovo și „mesajul scandalos” al românilor: „Nu ne vom da bătuți în fața unor fasciști”
Memli Krasniqi, președintele Partidului Democratic din Kosovo, i-a numit „fasciști” pe suporterii care au afișat bannerul de pe Arena Națională.
„Nu este un slogan care schimbă realitatea în care trăim! Din 17 februarie 2008, Kosovo este un stat independent, iar din 3 mai 2016, Kosovo este membru UEFA. Sloganurile politice, scandările, fluierăturile și insultele îndreptate către băieți în România nu ne vor opri.
Kosovo, atât ca stat, cât și ca echipă națională, va fi prezentă cu mândrie în întreaga lume, chiar dacă ei nu ne vor, mai ales acolo. Am muncit mult pentru această zi și nu ne vom da bătuți în fața unor fasciști. Kosovo este etern” – Memli Krasniqi.
„Arbitrul le-a ordonat celor două echipe să părăsească terenul. Willy Delajod a decis să oprească meciul după ce fanii români au aprins mai multe materiale pirotehnice și au afișat un mesaj scandalos: – Kosovo este Serbia!”, au scris jurnaliștii de la Gazeta Express.
Serbia reacționează: „România a aruncat în aer așa-zisul stat Kosovo”
Și jurnaliștii sârbi au comentat evenimentele de pe Arena Națională spunând că jucătorii din „așa-zisul Kosovo” n-au mai vrut să joace.
„Așa-zisa echipă națională a abandonat meciul din cauza scandării ‘Kosovo e Serbia!’ Din cauza scandărilor fanilor români, așa-zișii fotbaliști au ieșit de pe teren.
Meciul dintre România și așa-zisul stat Kosovo a fost întrerupt în minutul 23, după ce suporterii locali au cântat pentru Serbia. Din această cauză, jucătorii kosovari au ieșit de pe teren.
După câteva consultații, partida a fost reluată, dar fanii români au fost avertizați să nu mai scandeze și să nu mai afișeze acel banner pentru că în caz contrar jocul va fi întrerupt din nou”, au scris sârbii de la Zurnal.
„Scandal! Meciul din preliminariile EURO 2024 a fost întrerupt din cauza bannerului ‘Kosovo e Serbia!’
Jocul dintre România și așa-zisul stat Kosovo a fost întrerupt pe motive politice, așa cum a notat delegatul partidei. O oră mai târziu, meciul s-a reluat, dar momentul a făcut mare vâlvă în presa locală și internațională.
Fanii români au decis să riposteze după ce au avut parte de o primire proastă la Priștina. Au fluierat imnul din Kosovo și au strigat ‘Serbia, Serbia’. Când a apărut bannerul ‘Kosovo e Serbia’, jucătorii așa-zisului stat au ieșit de pe teren și au fugit la vestiare”, au scris jurnaliștii de la Novosti.
„Cu două ‘bombe’, România a aruncat în aer așa-zisul Kosovo și l-a scos din cărți pentru EURO. Un succes mare al românilor. Au trecut de așa zisa Kosovo, cu golurile lui Stanciu și Mihăilă. Trei puncte care îi menține pe români în cursa pentru EURO 2024. Spre deosebire de români, Kosovo nu mai are practic nicio șansă de calificare la turneul final” –Telegraf.
Observator: FRF, mesaj ferm după întreruperea meciului România-Kosovo: „Revizionismul nu este acceptat în fotbal”
FRF a precizat, pe site-ul oficial, că dezavuează cu fermitate comportamentul iresponsabil al grupului de spectatori de la peluza Sud care a dus la întreruperea meciului dintre România şi Kosovo, de pe Arena Naţională. Partida a fost transmisă live pe Antena 1 și în AntenaPLAY.
„Victoria împotriva Kosovo a fost insuflată de suporterii Naţionalei, în ciuda huliganilor!”, notează forul, adăugând: „Federaţia Română de Fotbal dezavuează cu fermitate comportamentul iresponsabil al grupului de spectatori de la peluza Sud care a dus la întreruperea meciului de aseară, dintre România şi Kosovo, de pe Arena Naţională. Reiterăm în primul rând principiul după care este guvernat fotbalul în România, şi anume neamestecul politicului în actul sportiv”.
Federația Română de Fotbal „condamnă cu fermitate mesajele provocatoare de natură politică, ideologică, religioasă sau insultătoare”
Revizionismul nu este acceptat în fotbal, a precizat FRF, care „condamnă cu fermitate mesajele provocatoare de natură politică, ideologică, religioasă sau insultătoare, acestea fiind categoric interzise pe stadioane”. „Toate acestea s-au înregistrat în tribunele Arenei Naţionale de un grup restrâns de aşa-zişi suporteri, afectând desfăşurarea normală a meciului şi, implicit, starea de spirit a tricolorilor. Actele de huliganism au fost dezavuate de restul spectatorilor din stadion, care au fost privaţi de un spectacol fotbalistic pe care şi l-au dorit şi pentru care au plătit bilet”, a adăugat federaţia.
„FRF regretă experienţa nefastă pe care a trăit-o majoritatea spectatorilor şi le mulţumeşte totodată pentru fantastica susţinere pe care au oferit-o tricolorilor în partea a doua a meciului, conducându-i spre o dramatică victorie!”, a mai notat forul.
Meciul România – Kosovo a fost întrerupt, marţi seară, timp de aproape o oră, din cauza „comportamentului discriminatoriu” al fanilor, după ce gruparea Uniţi Sub Tricolor a arborat un banner inscripţionat „Kosovo este Serbia” şi a scandat acest slogan.
Comentariu saccsiv:
Basarabia, deci inclusiv teritoriile ocupate de Ucraina:
Suporterii României au fost evacuaţi de pe stadionul din Priştina, in timpul meciului de fotbal Kosovo – Romania, deoarece au scandat: „Kosovo e Serbia!”
NATO a bombardat salbatic Sebia pentru a smulge din trupul sau provincia Kosovo, centrul traditional a Serbiei ortodoxe:
Maidanul din Kosovo – o pictura slavă reprezentativă a unei femei care își caută iubitul printre morți și răniți, după bătălia de la Kosovo. Foto: Wikipedia
Ce s-a întâmplat de fapt aici? În Kosovo toți creștinii pot învăța o lecție minunată, deoarece aici sârbii îl sărbătoresc pe unul dintre cei mai mari eroi ai lor, pe martirul și țarul Sfântul Lazăr, precum și legendara bătălie de pe câmpurile de la Kosovo, sărbătorită de Vidovdan sau ziua Sfantului Vitus.
Bătălia de la Kosovo a fost o mare victorie a poporului sârb, care a dus la moartea marelui lor rege și erou, la divizarea pământurilor lor, la sacrificarea în masă a poporului, și la anihilarea aproape totală a Serbiei ca stat independent. Și da, ei o numesc o victorie, și iată de ce:
Pe câmpurile (bătăliei) de la Kosovo, Serbia a avut de ales între a câștiga o bătălie spirituală și una fizică. A câștiga gloria pentru națiunea și statul lor, sau (a câștiga) cununa martiriului; ei au ales-o pe aceasta din urmă.
Țarul Lazăr ar fi putut încerca să încheie o înțelegere cu sultanul otoman, care i-ar fi putut cruța atât viața cât și regatul, dar a înțeles că acest lucru ar fi însemnat să ajungă sub controlul unui conducător musulman, acest lucru riscând să amenințe credința sârbă.
În schimb, țarul Lazăr a hotărât că este mai bine să moară ca un creștin liber, decât să fie sclavul musulmanilor. Sultanul a murit și el în luptă, împreună cu regele sârb, și ambele armate au fost aproape anihilate până la ultimul om, dar pentru hoarda turcă numeroasă, aceste efective puteau fi reînnoite, dar pentru națiunea sârbă minusculă, ei au pierdut aproape întreaga armată, și odată cu aceasta capacitatea lor de a rezista din punct de vedere militar invaziilor ulterioare.
Este posibil ca, într-un fel, o parte din Serbia să fi murit pe acel câmp de luptă, dar prin această națiune minusculă a murit un colos, rămânând credincioasă lui Hristos. În schimbul credincioșiei lor, Domnul a binevoit să păstreze poporul sârb și, în ciuda întregii suferințe și a distrugerii pe care le-au experimentat ei și confrații lor slavi, Serbia nu a dispărut niciodată de pe pământ.
Bătălia de la Kosovo și Sfântul Lazăr sunt o lecție care spune că merită să mori în orice luptă pământească pentru câștigarea Împărăției Cerurilor, și că nu merită să-ți pierzi sufletul pentru nici o victorie de pe pământ,și că este mai bine ca trupul tău să moară și sufletul să rămână curat.
Din acest motiv, și nu dintr-un naționalism mărunt, sârbii iubesc Kosovo, pe lângă faptul că este centrul culturii lor.
Cititi va rog mai multe la:
Este Biserica Ortodoxă Sârbă un obstacol pentru SUA în Balcani?
Cititi va rog si:
24 de ani de la bombardarea Serbiei, inclusiv cu infernala munitie cu uraniu saracit
Romania nu a recunoscut nici pana acum Kosovo, insa s-a implicat in razboiul impotriva Serbiei:
Implicarea Romaniei in bombardarea ilegala si neprovocata a Serbiei de catre NATO in 1999
O parte a suporterilor echipei Romaniei de fotbal sustin Serbia. Iata-i scandand „Kosovo e Serbia” in timpul meciului Romania – Serbia din 2018:
Intre timp Kosovo are si echipa nationala de fotbal iar inevitabilul, pana la urma, s-a produs:
Preliminariile Euro 2024: Romania va juca cu un stat pe care nu-l recunoaste
Si a venit si ziua meciului Romania – Kosovo. Suporterii au scadat din nou, asa ca au fost batuti si alungati din tribune. Iata cum prezinta mass-media din Romania evenimentele:
Suporterii României au fost evacuaţi de pe stadionul din Priştina, în timpul meciului Kosovo – România, din preliminariile EURO 2024. Au fost incidente în tribunele arenei.
Aproximativ 130 de fani au putut face deplasarea pentru confruntarea din Grupa I. Iniţial, FRF primise 600 de bilete. Kosovo a remizat alb cu România în meciul care a putut fi urmărit în direct pe Antena 1 şi AntenaPLAY.
Cu 10 minute înainte de finalul meciului din Kosovo, la scorul de 0-0, organizatorii meciului au decis ca ultraşii din „Uniţi Sub Tricolor” să părăsească de urgenţă arena. Totul în încercarea de a preîntâmpina anumite incidente.
Din sursele AntenaSport, decizia a fost luat în momentul în care fanii care au făcut deplasarea au început să strige: „Serbia Kosovo„. Exista riscul ca ultraşii gazdelor, prezenţi pe stadion, să facă scandal.
Au fost incidente în momentul în care suporterii români au fost evacuaţi. Jandarmii au folosit forţa şi au lovit cu bastoanele fanii naţionalei României.
[…]
[…]
În contextul în care imnul României a fost huiduit pe stadionul din Priștina, zeci de ultrași români au scandat, la rândul lor, „Kosovo e Serbia”. Au fost evacuați imediat de forțele de ordine, iar unii dintre ei au primit și o corecție fizică din partea acestora.
Conform presei din Serbia, înainte de meci, ultrașii români au afișat un banner uriaș în Belgrad, îndreptat împotriva adversarei „Tricolorilor”.
„Țări inventate, fotbal fals. Pentru noi, ei nu înseamnă nimic”, a fost mesajul afișat în fața Templului Sfântului Sava din centrul capitalei Serbiei.
[…]
[…]
Fanii naţionalei din Kosovo au avut o reacţie reprobabilă şi au scandat: „Ţiganii, ţiganii!„. În cele din urmă, ultraşii din „Uniţi Sub Tricolor” au părăsit arena.
[…]
Ucraina și Balcanii
Global Research: Ukraine and the Balkans
Ucraina și Balcanii
De Dr. Vladislav B. Sotirović, 27 Aprilie 2023, Global Research
Criza pe termen lung în relațiile dintre Federația Rusă și Ucraina a intrat în faza finală – de război – la 24 februarie 2022. Reacțiile oficiale la ultimele evenimente dramatice din Europa de Est, venite din partea occidentalilor, inclusiv cea mai importantă adresă politică occidentală de peste ocean, sunt de obicei dominate de două fraze: ‘încălcarea flagrantă a dreptului internațional public’ și ‘încălcarea integrității teritoriale a unui stat recunoscut pe plan internațional’. Autorul faptelor este, bineînțeles, Rusia, iar, după cum se afirmă, victima nevinovată este Ucraina vecină. Cu toate acestea, aceiași occidentali nu vor să vadă nici încălcarea flagrantă de către regimul de la Kiev a drepturilor omului în regiunea Donbass începând din 2014, nici încălcarea flagrantă a dreptului internațional public și a integrității teritoriale a statului recunoscut internațional în cazul Balcanilor (Iugoslavia) în anii 1990.
Preşedintele Serbiei a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă din cauza situatiei din Kosovo
Armata sârbă a informat că şi-a plasat trupele în alertă ridicată luni seară, situaţie care subliniază recentele tensiuni din Kosovo unde s-au înregistrat tiruri şi explozii şi unde au fost ridicate blocaje rutiere, notează AFP.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic, pe aeroportul militar Batajnica, de lângă Belgrad Foto: Darko Vojinovic / AP – The Associated Press / Profimedia
„Preşedintele Serbiei (…) a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă, la nivelul utilizării forţei armate”, a declarat ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, într-un comunicat.
Generalul Milan Mojsilovic, şeful Statului Major al armatei sârbe, a anunţat că a fost trimis de preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la graniţa cu Kosovo.
„Situaţia de acolo este complicată”, a declarat Mojsilovic la televiziunea Pink duminică seară, în drum spre Raska, la zece kilometri de frontiera cu Kosovo.
El a adăugat că este nevoie de „prezenţa armatei sârbe de-a lungul liniei administrative”, termen folosit de autorităţile sârbe pentru a desemna graniţa cu Kosovo.
Şi Ministerul de Interne sârb a indicat că „toate unităţile” vor intra „imediat sub comanda şefului Statului Major”.
Incidente în ziua de Crăciun
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii sudice, populată majoritar de albanezi, proclamată în 2008. Belgradul îi încurajează pe cei 120.000 de sârbi din Kosovo să sfideze autorităţile locale, într-un context în care Pristina vrea să-şi consolideze suveranitatea pe întreg teritoriul.
Câteva sute de sârbi kosovari au ridicat blocaje rutiere în nordul Kosovo începând cu 10 decembrie pentru a protesta faţă de arestarea unui fost poliţist sârb, paralizând traficul către două puncte de trecere a frontierei cu Serbia.
Cu puţin timp înainte de plecarea generalului Mojsilovic în zona de frontieră, mai multe media sârbe au postat pe reţelele sociale o înregistrare video, în care se aud focuri de armă, susţinând că sunt „lupte” care au avut loc la începutul serii, când forţele kosovare au încercat să înlăture o baricadă.
Poliţia kosovară a dezminţit imediat pe pagina sa de Facebook că membrii săi ar fi participat la vreun schimb de focuri.
Presa din Pristina, în schimb, a afirmat că o patrulă a Forţei de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR), o misiune NATO, se afla în zona tirurilor. Ministrul de interne kosovar, Xhelal Svecla, a declarat că patrula KFOR a fost atacată.
La rândul său, KFOR a anunţat că va desfăşoară o anchetă în legătură cu tirurile „din 25 decembrie, în apropierea unei patrule a misiunii NATO în Kosovo”. „Nu au fost răniţi sau pagube materiale”, a spus KFOR într-un comunicat.
La începutul lui noiembrie, sute de poliţişti sârbi integraţi poliţiei din Kosovo, precum şi judecători, procurori şi alţi funcţionari publici au demisionat în masă, în semn de protest faţă de o decizie, de acum suspendată de guvernul de la Pristina, de a interzice sârbilor care locuiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare eliberate de Serbia.
Situaţia cu Kosovo este „în pragul unui conflict armat”, a estimat săptămâna trecută premierul sârb, Ana Brnabic. (Agerpres)
Comentariu saccsiv:
Sa ne amintim:
Octombrie 2022
Iunie 2020
Parchetul special pentru Kosovo îl pune sub acuzare pe Hashim Thaci
Iulie 2011
O INFORMATIE CARE SPUNE MULTE: Soros vrea sa cumpere carbunele din Kosovo
Iulie 2010
În seara zilei 24 martie 1999 a început bombardarea Serbiei de către blocul euro-atlantic. Bombardamentele au durat până pe 11 iunie 1999.
Au fost lansate fără aprobarea Consiliului de Securitate ONU, după refuzul preşedintelui Slobodan Miloşevici de a accepta un acord de pace cu grupările teroriste albaneze din Kosovo, înarmate şi sprijinite activ de Occident şi unele state din Orientul Mijlociu.
Preliminariile Euro 2024: Romania joaca cu un stat pe care nu-l recunoaste
România a căzut într-o grupă ușoară în preliminariile Euro 2024, dar problemele ar putea apărea de unde te aștepți mai puțin: țara noastră va fi obligată să joace oficial împotriva unei țări care, din punctul ei de vedere, nu există: Kosovo.
Problema competițiilor sportive între state care au disensiuni între ele nu e nici nouă, nici lesnicioasă.
FIFA, spre exemplu, calcă pe ouă atunci cînd e vorba de asemenea cazuri și ia măsuri: spre exemplu, fără Armenia și Azerbaijan, China și Taiwan, Maroc și Saharawi etc în aceeași grupă. Un meci Israel-Palestina e greu de imaginat, de asemenea, ori Cipru – Republica Turcă a Ciprului de nord.
UEFA a interzis acum cîteva luni disputarea vreunui meci din cupele europene în Transnistria, unde activează Sheriff Tiraspol, pentru că o situație și așa complicată, Moldova nerecunoscînd Tranistria, a devenit și mai complicată din cauza invaziei ruse în Ucraina. Oricum, Moldova a fost adesea criticată pentru că permite echipei Sheriff să activeze în campionatul său. Cît despre echipa din Donbasul invadat de ruși, Șahtior Donețk, s-a mutat la Kiev pentru a evita problemele.
Acum doi ani, tot Moldova a fost nevoită să organizeze meciul său cu Kosovo, stat pe care nici ea nu îl recunoaște, în afara teritoriului național, într-o țară neutră. Prima lor opțiune a fost România, dar ai noștri au transmis că nici noi nu recunoaștem Kosovo. Așa că meciul s-a jucat la Parma, în Italia.
FRF a decis, la rîndul ei, să interzică meciul Ungaria-Ținutul Secuiesc care trebuia să se dispute în iulie, invocînd tot felul de chichițe procedurale, dar era limpede că federația nu voia să riște sub nicio formă declanșarea unui scandal cu iz naționalist. Acum trei ani, echipa de fotbal Steaua Roşie Belgrad a fost blocată de autoritățile sîrbe să meargă în Kosovo pentru un meci din Cupa Serbiei cu o formaţie locală, autocarul campioanei Serbiei fiind întâmpinat de un amplu dispozitiv poliţienesc la punctul de frontieră.
Faptul că există mai multe state care nu recunosc Kosovo a blocat FIFA pînă acum cîțiva ani chiar în a admite echipa țării.
Pînă la urmă, Kosovo a fost admisă, dar problemele rămîn.
Statele care nu recunosc Kosovo, precum Spania, Cipru, România, Grecia, Moldova, Slovacia, Serbia se confruntă cu situații complicate, pentru că ele însele au probleme cu regiuni care își clamează independența, iar acceptarea înfruntării cu regiuni de asemenea tip înseamnă, practic, a se faulta singure.
Spania, spre exemplu, a avut un meci cu Kosovo în preliminariile mondialului din 2022, și a recurs la subterfugii aproape penibile. Oficialii spanioli s-au referit strict, în declarații, la ”’teritoriul din Kosovo”, iar pe stadion și la televiziuni numele țării a fost scris cu litere mici. Pentru a nu arăta drapelul lui Kosovo, pe tabelele stadionului au fost afișate stemele celor două naționale, nu și steagurile.
În România, Kosovo ”lovește” nu într-un punct, ci în mai multe: Ținutul Secuiesc, Moldova și chiar Transnistria. Nu e de mirare că, deși aliați extrem de de devotați americanilor care au provocat ruperea Iugoslaviei și independența Kosovo, liderii de la București au fost foarte tranșanți în a respinge recunoașterea Kosovo. Un act care poate alimenta peste noapte valuri imense de naționalism, iar consecințele politice ar fi greu de cuantificat.
„Autonomia pe criterii etnice nu poate exista. Nu există un astfel de concept acceptabil pentru statul român. Şi proba că România nu acceptă un astfel de concept este că, în pofida poziţiei tuturor marilor noştri aliaţi, a refuzat să recunoască Kosovo. Exact din acest motiv. Şi credeţi-mă că nu e comod să-ți menţii poziţia când aliaţii tăi sunt SUA, Germania, Franţa, Italia şi multe alte state mari. Interesul naţional prevalează în faţa prieteniilor şi a alianţelor”, declara Traian Băsescu, acum cîțiva ani.
Ne amintim scandalul monstru – mult exagerat, în opinia noastră – cînd premierul Viorica Dăncilă a confundat într-o vizită oficială capitala Muntenegru cu cea a Kosovo. Politiciana a fost de-a dreptul sfîșîiată de clasa politică și de presa de la noi, ca și de cea din Munenegru. Tot aspru a fost criticat și premierul Victor Ponta, cînd și-a manifestat deschiderea către recunoașterea Kosovo, cu ani în urmă.
Acum, în preliminarii, echipa țării pe care România nu o recunoaște va veni, teoretic, la București, își va face auzit imnul de stat pe stadion, și, în general, va beneficia de recunoaștere maximă.
Ori va recurge și România la subterfugii precum spaniolii.
De jucat, România a avut ceva jocuri cu Kosovo, la alte sporturi decît fotbalul,dar s-a mers pe sub radardar pentru că ele nu aveau cum să atragă atenția la fel de mult precum preliminariile pentru Euro 2024, an electoral, la noi, să nu uităm, și cu naționalismul în creștere.
Fostul premier și ministru de Externe Adrian Năstase, contactat de Inpolitics, s-a recunoscut surprins de problematică, delicată, cum spuneam, și a cerut un răgaz pentru studierea problemei, considerînd-o ”foarte interesantă”.
Un alt ex-ministru de Externe, Adrian Severin, a fost însă foarte tăios:
”După părerea mea, nu poate exista această confruntare. Cred, de asemenea că echipa unui stat nerecunoscut nu poate fi admisă într-un campionat internațional organizat de o federație în care sunt membre state dintre cele care nu îl recunosc. La noi însă totul este o zăpăceală fără sens. Noi admitem ca în organizațiile internaționale în care suntem membri să primească statut de membru state pe care nu le recunoaștem. Ce logică mai este aici? Este logica slugii hoațe. Nu vrem să ne punem în cap nici opinia publică națională, nici stăpânii străini. Așa că oficial nu recunoaștem un anumit stat, dar după aceea îl lăsăm să se bucure de toate efectele practice ale recunoașterii” a spus fostul ministru, pentru Inpolitics.
E mai mult ca sigur că situația ar fi putut fi evitată dacă FRF făcea o întîmpinare la UEFA vizavi de cazul Kosovo, iar federația europeană care, cum spuneam, are deschidere spre asemenea situații, ar fi luat măsurile de rigoare. FRF nu a făcut asta.
Rămîne de văzut, din acest punct, care vor fi consecințele, dar am paria că reacțiile politice nu vor întîrzia să apară, la noi. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
10 comments